4,489 matches
-
știu când mă îmbrac, când iau micul dejun și încalec. Allan galopează fantastic. După vreo trei kilometri o zăresc pe prințesă, îmbrăcată în alb, gonind pe singurul drum ( de pământ! ) către podgorii. Drumul urcă sinuos printre arbuști și plantații de viță de vie. Allan însă are un ritm mai bun, câștigând teren la fiecare ieșire din curbă. Adélaïde întoarce din când în când capul, își dă seama că o urmăresc, dar nu pare interesată să mă aștepte. La un moment dat
DRUMUL APELOR, 50 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376311_a_377640]
-
colecțile Muzeului Regiunii Porților de Fier în anul 1974 . Arealul din care provine această piesă de port, unică deocamdată în literatura de specialitate pentru utilizarea decorului inspirat din mitologia arhaică românească, dispune de teren arabil și teren adecvat pentru cultivarea viței de vie . Vița de vie era o cultură ce avea însemnătate pentru cei din zonă, întrucât, spre exemplu, există și mențiunea că” Viga Podeanca din Podeni la 1632, a dăruit nepotului ei Nicola din Glogova via și moșia sa din
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
Porților de Fier în anul 1974 . Arealul din care provine această piesă de port, unică deocamdată în literatura de specialitate pentru utilizarea decorului inspirat din mitologia arhaică românească, dispune de teren arabil și teren adecvat pentru cultivarea viței de vie . Vița de vie era o cultură ce avea însemnătate pentru cei din zonă, întrucât, spre exemplu, există și mențiunea că” Viga Podeanca din Podeni la 1632, a dăruit nepotului ei Nicola din Glogova via și moșia sa din Podeni” . De asemenea
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
ei ipostaze imaginate de persoana care a confecționat cămașa, apare asociată cu două variante cromatice( verde, mov) de reprezentare a astrototemului solar, (fig.E) asociat acestui fitototem, pentru rolul său determinant bunului mers al vegetației plantelor, dar în special al viței de vie. Ciupagul de la Podeni, respectând linia de croi a cămășii încrețite în jurul gâtului, cu mâneca tripartită, largă la capăt, se încadrează în tipul de cămașă femeiescă fără poale cel mai des întâlnită în Mehedinți. Originea elemetelor decorative, însă ce
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
cu năluci cu himere. Cunoscutul personaj a lui Cervantes, Don Quijote de la Mancha a pornit să se lupte cu niște mori de vânt pe care, în închipuirea lui înfierbântată, le luase drept adversari.” (Miquel de Cervantes-Don Quijote de La Mancha*** Zaibăr-soi de viță de vie nealtoită și vinul obținut din acești struguri. Sfârșit Referință Bibliografică: Lupul sur / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2183, Anul VI, 22 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
ARMONIE Ileana Cornelia Neaga Coasta de-i-mpăienjenită Se anunță timp frumos. Zare-albastră-i descrețită, Dangătu-i melodios! Fug desculț prin iarba verde, Din răsputeri chiuind, Sunetul pe văi se pierde. Ecoul, doar răspunzând; Un vânticel cald adie, Întorcând fumul pe horn. Plânge, zău, vița de vie, Crapă mugurii la corn... Și în tril de turturele Zburdă mieii pe imaș. Mireasma de gălbenele Îmbată un fluturaș! Colina îi viorie Cu brânduși de primăvară. Ce farmec, ce armonie Plutește-n amurg de seară! Referință Bibliografică: Ce
CE FARMEC, CE ARMONIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375846_a_377175]
-
lumineze Și în hăul neputinței Neamul tot să învieze. Tu ce ai sădit pe munte Rodul cel curat de vie Și ne-ai scos de-atâtea ori Din cădere și robie. Și-ai desțelenit ogorul Și-ai făcut’ nainte-i cale Viței Tale celei sfinte Și de viața dătătoare. Și în toate și din toate A prins vița rădăcină Că din ea parcă ninsese Pretutindenea lumină. Munți dormeau în umbra viței Ca în scutece de zeu Iară ramul se făcuse Cât cerul
PSALMUL 80 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375875_a_377204]
-
cel curat de vie Și ne-ai scos de-atâtea ori Din cădere și robie. Și-ai desțelenit ogorul Și-ai făcut’ nainte-i cale Viței Tale celei sfinte Și de viața dătătoare. Și în toate și din toate A prins vița rădăcină Că din ea parcă ninsese Pretutindenea lumină. Munți dormeau în umbra viței Ca în scutece de zeu Iară ramul se făcuse Cât cerul lui Dumnezeu. Astfel că mlădița crudă Ajungea până la mare Și lăstarul pân-la râul De lumină curgătoare
PSALMUL 80 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375875_a_377204]
-
și robie. Și-ai desțelenit ogorul Și-ai făcut’ nainte-i cale Viței Tale celei sfinte Și de viața dătătoare. Și în toate și din toate A prins vița rădăcină Că din ea parcă ninsese Pretutindenea lumină. Munți dormeau în umbra viței Ca în scutece de zeu Iară ramul se făcuse Cât cerul lui Dumnezeu. Astfel că mlădița crudă Ajungea până la mare Și lăstarul pân-la râul De lumină curgătoare. Pentru ce lăsat-ai oare Iar perdeaua-Ți peste zorii-i De prin
PSALMUL 80 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375875_a_377204]
-
mare Și lăstarul pân-la râul De lumină curgătoare. Pentru ce lăsat-ai oare Iar perdeaua-Ți peste zorii-i De prin gardul rupt se-nfruptă Zi și noapte trecătorii? O scurmă mistrețul aprig Și fiarele o mănâncă Până când, Mărite Doamne, Vița Ta-i lovită încă? Doamne, cercetează-Ți vița Ce-a sădit-o dreapta Ta Mâtuiește-Ți, Doamne, via Și pe cei ce lucră-n ea. Referință Bibliografică: PSALMUL 80 / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07
PSALMUL 80 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375875_a_377204]
-
Pentru ce lăsat-ai oare Iar perdeaua-Ți peste zorii-i De prin gardul rupt se-nfruptă Zi și noapte trecătorii? O scurmă mistrețul aprig Și fiarele o mănâncă Până când, Mărite Doamne, Vița Ta-i lovită încă? Doamne, cercetează-Ți vița Ce-a sădit-o dreapta Ta Mâtuiește-Ți, Doamne, via Și pe cei ce lucră-n ea. Referință Bibliografică: PSALMUL 80 / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin
PSALMUL 80 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375875_a_377204]
-
ne povestiți. - Pregătirea mea chirurgicală am realizat-o tocmai la Arad. M-am bucurat de o școală medicală de certă valoare, și nu doar atât, grație colectivului de acolo și în mod particular, datorită unui profesor, Eugen Adam, boier de viță veche, mazilit de putere la marginile regiunii Timiș, mi-am conturat și personalitatea profesională. În urma concursului dat pe țară, am avut șansa de a obține postul de la Piatra Neamț. Este greu pentru mine, să caracterizez propria activitate, alții ar trebui s-
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
Acasa > Literatura > Copii > DOVLEACUL AROGANT Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului Iată cum s-a întâmplat, Când dovleacul cel umflat A dorit și el să fie Sus la cucurigu-n vie! Vița fost-a învățată, Ea să fie cățărată Pe aracii ce-i punea Stăpânul, când o-ngrijea. Iar dovleacul, cum se știe, Pe jos e normal să fie, Însă-acesta s-a fălit, Sus de tot el s-a suit. Supărat, gândi
DOVLEACUL AROGANT de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375927_a_377256]
-
aibă hoții ce fura!“.Morala:... XXIX. DOVLEACUL AROGANT, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2065 din 26 august 2016. Iată cum s-a întâmplat, Când dovleacul cel umflat A dorit și el să fie Sus la cucurigu-n vie! Vița fost-a învățată, Ea să fie cățărată Pe aracii ce-i punea Stăpânul, când o-ngrijea. Iar dovleacul, cum se știe, Pe jos e normal să fie, Însă-acesta s-a fălit, Sus de tot el s-a suit. Supărat, gândi
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
c-a urcat Mult mai sus decât era Via, ce-l compătimea: Se gândea la el, ce-o face ... Citește mai mult Iată cum s-a întâmplat,Când dovleacul cel umflatA dorit și el să fieSus la cucurigu-n vie!Vița fost-a învățată,Ea să fie cățăratăPe aracii ce-i puneaStăpânul, când o-ngrijea.Iar dovleacul, cum se știe,Pe jos e normal să fie,Însă-acesta s-a fălit,Sus de tot el s-a suit.Supărat, gândi așa:„- De ce
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
mai locuiesc 12 familii din care 6 sunt familii de oameni bătrâni, gata de ducă. Ajunși fiind pe la mijlocul străzii de Cealaltă Lature la Nr. 57, în fața ochilor mi-apare o casă frumoasă, bine întreținută, cu o curte mare acoperită cu viță de vie, cu fântână cu apă bună de băut, cu grajd, fânar(sin) și animale de tracțiune, cotețe pentru porci-păsări și cu o frumoasă bucătărie de vară (și de iarnă) unde apa vine de la fântână la chiuvetă și baie împinsă
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
și o scenă unde se produceau artiștii locali, încântând vizitatorii cu muzica lor veselă. Simțeai de cum te apropiai de piață, mirosul micilor ce sfârâiau pe grătare, sau al pastramei, iar butoaiele cu must și tulburel, frumos împodobite cu ramuri de viță de vie, pline cu ciorchini de strugure cu boabele parfumate, albe sau negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în straie populare, te invitau să le vizitezi standul și să le guști din cașul, urda, telemeaua sau
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
prieteni și cine dușmani. La început și-a imaginat diferitele fenomene care îl speriau ca fiind efectele unor entități mai puternice decât el . Nu există cultură, popor care să nu fi inventat un,, zeu,, pentru tot ce se întîmpla în vița lui și în zona în care el exista. De la un zeu al creației,,,până la un zeu al morții. ( vzi ,,lista zeilor,, ) Cei mai cunoscuți sunt cei ai popoarelor care au străbătut și influențat istoria omenirii: egipteni, greci, romani, asiatici, amerindieini
INVENȚII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375115_a_376444]
-
Acasa > Poezie > Amprente > RĂDĂCINI Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ni-i neamul prins în rădăcini adânci, În glia stăpânită de străbuni, Precum un brad în clinul dintre stânci Sau vița bolții la ai noștri buni. Și limba ne e tot o rădăcină, Rămasă de la daci și traco-geți, Și-atâta cât a soarelui lumină Ne-o lumina cu-a razelor săgeți O vom vorbi, ca sfântă și curată, Ce-a viețuit
RĂDĂCINI de NELU PREDA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375258_a_376587]
-
sau cursuri de apă. La vreo patruzeci de kilometri de mers pe autostrada numărul 4, au părăsit-o intrând pe un drum cu două benzi. Peisajul s-a schimbat trecând printr-o zonă împădurită, cu dealuri și vâlcele acoperite cu viță de vie, livezi de piersici sau de kivi. De asemeni a observat într-o livadă niște pomi cu fructele portocalii spre roșcat crezând că sunt chiar portocali. Șoseaua șerpuia printre aceste denivelări naturale ale terenului, încântătoare ca priveliște. Era o
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
pensiuni și mai multe case obișnuite, în ale căror curți existau o mulțime de copaci și multă verdeață. În apropierea malului stăteau ancorate o sumedenie de yole sau alte tipuri de ambarcațiuni. Priveliștea era încântătoare. Coborând colina printre loturi cu viță de vie de o parte și de alta, înșiruite pe spaliere în rânduri ordonate, cu strugurii aproape gata de cules, au intrat în Viverone, o localitate nu atât de mare pe cât de frumoasă era. Casele erau așezate pe o pantă
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
servească masa sau diferite gustări, mai exista tot din construcție zidită, un grătar cum sunt nenumărate și pe la noi, mai ales în zonele de munte sau la pensiuni. În jurul chioșcului creșteau niște arbuști cu tulpinile contorsionate, cum sunt cele de viță de vie din bolți, cu frunzele verzi, de forma celor de salcâm sau frasin, însă plini cu flori în ciorchini mari de până la cinsprezece - douăzeci de centimetri lungime, mov la culoare și deosebit de parfumați. De la chioșc și până la poartă era
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
A ars-o pe picioare, până la ultimul puls, iar focul ce-a mistuit-o în ultima văpaie, s-a stins singur! Trist, atât de trist! Era o făptură cu înger în ea, o artistă cu tristețea în spiritul ei, cu vițele nemiloasei boli mușcând din ea ca o gură nesătulă! Se născuse pe 21 aprilie 1963, la Lupeni, județul Hunedoara , iar pe 7 august 2009, cerul înghețat și pământul negru au împărțit-o în două și și-a luat fiecare ce
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
Acasa > Poezie > Cantec > SATUL MEU Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Satul meu, grădină-n floare, Nu-ai în lume - asemănare, Grădinar din viță crasă-i Satul meu, vatră duioasă. În Ponoare pe coline Auzi cântece străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]
-
În Ponoare pe coline Auzi cântece străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop Săltăm horele cu foc, Cosânzene, Feți-Frumoși, Viță veche, din strămoși. Satul meu, datini străbune Strânge-ți fiii de prin lume, Hai, veniți cu toți acasă La baștina cea frumoasă, Nu mai găsiți pe pământ Sat mai frumos și mai sfânt. Și căsuța părintească Cu dor o să vă
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]