436,616 matches
-
larg cuprinzătoare. În articolul Jurnalistica română și abuzurile ei, vorbește, ca și Eminescu despre profesiunea de gazetar, subliniind câteva din calitățile necesare ziariștilor, "oameni cu simț de onestitate, apărători ai virtuților poporului român și nu oameni care să facă ca viața noastră politică și publică să apuce pe calea corupțiunii". Este o reeditare binevenită pentru că dincolo de omagierea personalității unui vrednic urmaș al Școlii Ardelene, aceste pagini cuprind idei și recomandări ce nu și-au pierdut actualitatea.
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
făcea și mai neașteptat vocabularul acestuia. La un moment dat, bărbatul a spus, aparent fără legătură: "Bea marea, Xantos!" Am rămas cu gura căscată. Cu cîteva zile în urmă, TVR prezentase un spectacol de teatru în care era vorba de viața de sclav a lui Esop (interpretat, îmi aduc aminte, de Corado Negreanu). Stăpînul lui (Xantos - Marian Hudac), care îi promisese în mai multe rînduri liberarea dacă îl scoate din buclucurile în care se băga, vine să-i spună că a
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
pentru el, a accepta limbajul fiului era echivalent cu a înghiți o mare. . . Apoi s-a oprit brusc din povestea lui cu tîlc și mi-a spus: "Dv. beți cafea cu înlocuitori, nu-i așa? Știți ce trăim noi? O viață cu înlocuitori!" Atunci am realizat brusc că purtam (era iarnă) un veșmînt pe care îl cumpărasem sub numele aiuritor de "înlocuitor de palton"! Bărbatul acela a plecat de la masa mea, cu tot cu crucea lui, și nu l-am revăzut niciodată. De
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
înlocuitor de palton"! Bărbatul acela a plecat de la masa mea, cu tot cu crucea lui, și nu l-am revăzut niciodată. De vorbele lui mi-am adus aminte însă de multe ori, chiar și după Decembrie 1989, într-o epocă în care viața noastră ar fi trebuit să redevină naturală. Dar n-a fost să fie așa, chiar dacă nechezolul și înlocuitorii de paltoane au dispărut din magazine. Iar în ultimii ani m-am gîndit tot mai mult la faptul că, la grămadă cu
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
trebuit să redevină naturală. Dar n-a fost să fie așa, chiar dacă nechezolul și înlocuitorii de paltoane au dispărut din magazine. Iar în ultimii ani m-am gîndit tot mai mult la faptul că, la grămadă cu celelalte dimensiuni ale vieții noastre, și cultura română contemporană este una cu înlocuitori. Înainte de revoluție, înlocuitorii erau, pe de o parte, "operele" comandate, realizate de creatorii care au acceptat să se prostitueze artistic, și, pe de altă parte, prozele și piesele "cu aluzii". Ceea ce
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
librăriile; curiozitatea firească pentru fostele subiecte tabu a dus la apariția, pe lîngă lucrări de calitate, a unui val de așa-zise dezvăluiri senzaționale din zone precum OZN, supranatural sau servicii secrete; o altă fostă penurie, cea a sfaturilor de viață, a fost umplută mult peste refuz cu tot soiul de "rețete ale succesului" scrise de te miri cine; libertatea cuvîntului, atît de scump plătită în Decembrie 1989, a permis o adevărată explozie de pornografie, nu doar prin revistele "de specialitate
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
Scriitorul s-a născut la Huși și a copilărit la Fălticeni. Tatăl, Gheorghe Holban, ofițer de carieră, înfățișat de M. Sadoveanu în Amintirile căprarului Gheorghiță sub chipul căpitanului Manoilescu, a murit luetic (boala se transmite fiului, care va suferi întreaga viață din pricina tratamentului încă precar și va muri el însuși încercînd o operație riscantă). Mama, Antoaneta Lovinescu era sora mai mare a lui E. Lovinescu. Școala, Holban a urmat-o la Fălticeni și la Focșani și a încheiat-o, după primul
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
la Galați, la Seminarul mănăstirii Cernica și în fine la seminarul Central din București. A debutat în 1924 la Mișcarea literară a lui Liviu Rebreanu și, editorial, în 1929, cu Romanul lui Mirel. A colaborat la Sburătorul (frecventînd regulat cenaclul), Viața literară, Rampa, Vremea, Azi, România literară. Două dintre cărți (nuvelele intitulate Halucinații și romanul Jocurile Daniei) sînt postume. E mare iubitor de muzică (și cînta bine la pian). A avut mai multe legături (toate reflectate în romane), una singură oficializată
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
de călătorie, risipite prin reviste, din volumul de amintiri Parada dascălilor, din nuvelele strînse postum în Halucinații și din cele patru romane (Romanul lui Mirel, O moarte care nu dovedește nimic, Ioana, Jocurile Daniei). Destul de bogată pentru puținii ani de viață ai scriitorului, hărțuit de boală, veșnic agitat, pradă nervilor (altă ereditate paternă), cîștigîndu-și existența ca profesor, mereu dornic de excursii (unele în străinătate), pe care își cheltuia banii de pe cărți. Sînt cîteva elemente de semnalat în privința romanelor, care au participat
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
e numai atît. O schimbare, neluată în seamă, dar profundă, se operează în straturile de adîncime ale romanului o dată cu Ioana și celelalte. Aș spune că abia acum pătrund în romanul nostru, pe ușa din față, subiectele banale și cotidiene din viața omului. Toate patru sînt romane fără intrigă. Nu se întîmplă mare lucru în afara trăirilor personajelor. Un psihologism la fel de exclusiv nu găsim nici la Camil Petrescu, acela care l-a teoretizat primul și pentru teatru, nu numai pentru roman. Ce-și
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
Elena Lazăr Takis Varvitsiotis Decan al poeților din Salonic, orașul unde s-a născut, a studiat și a creat întreaga operă, Takis Varvitsiotis (n. 1916) este, neîndoielnic, cel mai important poet în viață al Greciei. Autor al unei creații poetice de dimensiuni impresionante, strânsă parțial în volume în ultimii ani, eseist, critic literar și harnic traducător din lirica universală (spații preferate sunt Franța, Spania, America Latină), bardul din capitala Macedoniei rămâne, datorită traducerilor din
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
păcate, aceste relații sunt aproape inexistente, fiindcă mass-media sunt interesate mai ales de aspectul comercial și mai puțin de calitatea actului artistic. Fac excepție canalele de stat, îndeosebi canalul din Salonic ET 3, care urmăresc într-o anumită măsură pulsul vieții literare a orașului. Un model îl constituie însă Televiziunea municipală din Salonic TV 100, care prezintă o excelentă emisiune (intitulată " O carte, o călătorie") dedicată problemelor literare și realizată de un tânăr poet, Stelios Loukas. A reușit să strângă o
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
să reunească principalele dvs. creații - eveniment care sperăm să se întâmple cât mai curând -, v-am ruga să ne mărturisiți câteva gânduri despre opera dvs. Singurul lucru pe care aș vrea să-l spun este că mi-am închinat întreaga viață Poeziei. Și aceasta fiindcă sunt convins că ea constituie pentru omenire singurul mod de salvare, singura ieșire din impas, pentru această omenire alienată și subjugată iluziei prosperității materiale. Chiar dacă la prima vedere ideea mea pare utopică , poezia rămâne, o repet
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
de a conferi primordialitate spiritului. Valorile creștine eterne nu pot fi reînviate decât prin poezie, în sensul ei mai larg. Fiindcă poezie nu înseamnă doar arta de a scrie versuri. Poezie înseamnă suflet, înseamnă dragoste, inocență, frumusețe. Poezia este însăși viața în expresia ei cea mai desăvârșită. Poezie este întâi de toate și mai presus de toate cuvântul lui Hristos. Salonic, decembrie 2001 Tasos Athanasiadis Unul dintre decanii de vârstă ai prozei grecești (s-a născut în 1913 într-o localitate
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
mai prodigioși slujbași ai literelor elene. Membru al Academiei din Atena (1986), președinte al Fundațiilor Uranis (din 1997) și Kostis Palamas (din 1998), președinte al PEN-Club-ului elen, prozatorul, eseistul și criticul literar Tasos Athanasiadis domină astăzi, prin personalitatea sa complexă, viața culturală a țării sale. Maestru al biografiei romanțate (gen pe care l-a consacrat în Grecia, conferindu-i o strălucire încă nedepășită de un alt autor), scriitorul originar din Asia Mică este creatorul unei opere romanești ale cărei dimensiuni, subtilitate
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
opere romanești ale cărei dimensiuni, subtilitate stilistică, diversitate tematică și soliditate i-au adus un prestigiu ce a depășit de mult granițele Greciei. Sunteți unul dintre scriitorii greci cunoscuți în România - două cărți ale dvs., Sala Tronului și Fiul Soarelui. Viața împăratului Iulian Apostatul - au apărut deja în limba română în 1992 și, respectiv, 1998. V-am ruga să ne spuneți ce alte ediții vi s-au publicat în ultimul deceniu. De asemenea, ne-ar in- teresa să aflăm ce aveți
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
român știe - grație antologiilor de eseuri grecești apărute la Cluj și București - că sunteți totodată și unul dintre cei mai prestigioși eseiști și că aveți statornice preocupări și în domeniul criticii literare. Care sunt, în opinia dvs., trăsăturile caracteristice ale vieții culturale a Atenei și, în general, a Greciei de azi? E adevărat că am publicat până în prezent trei volume cu eseuri care se referă la opere ale scriitorilor și oamenilor de știință greci și străini sau exprimă opinii și gânduri
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
al artelor frumoase, al științelor umaniste și teoretice, Academia din Atena, care la 18 martie a.c. va împlini 76 de ani de existență, contribuie, prin opera de cercetare, ca și prin premiile acordate an de an, la stimularea permanentă a vieții culturale a țării. Am văzut că traducerile românești nu sunt un caz unic în cariera dvs. scriitoricească. V-am ruga să ne spuneți câteva cuvinte despre ecoul operei dvs. pe plan european. Lucrarea mea Dostoievski în drumul de la ocnă la
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
goale de iubire, Sganarel se zbuciumă în brațele minciunii, al cărei prizonier s-a trezit a fi în realitate. Fără să aibă pretenția că joacă într-un mare spectacol, fără să încerce ostentativ să ne convingă că acesta este rolul vieții, Petru Ciubotaru își înnobilează personajul cu credință, echilibru și rigoare, vindecîndu-l pe Sganarel cel prea plin de el însuși, autosuficient și sigur pe el, prin însăși modestia actorului. Un transfer de personalitate, cum ar spune Dumitru Solomon. Am ținut să
Ora 11 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15542_a_16867]
-
facultății, clasa Cătălina Buzoianu) Sorin Militaru. Despre care nici n-au avut timp să afle mare lucru, debutul lui neîntîmplîndu-se foarte de mult. Nu un puști, bănuiesc, hîrșîit și înarmat probabil cu un tip de experiență în privința banalului și excepționalului vieții, a zonelor originale și a celor penibile, Sorin Militaru a montat la Teatrul Odeon Genocid sau ficatul meu e fără rost. O comedie radicală (scrisă în 1992/93). Proiectul acestui teatru este și un pariu cu o miză mai puternică
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
spirit în spectacol pe care cred că regizorul ar fi trebuit să o ducă și mai departe în acest exercițiu dur de a ne privi radiografic, de a ne depista limitele, putințele și neputințele. "Să spargi limbajul pentru a atinge viața înseamnă să faci și să refaci teatrul". Antonin Artaud
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
orice caz, încă un prilej pentru dușmani ca să spună că "iar nu-i ajunge ăstuia cît are"! Și asta, tocmai cînd prietenul Patapievici, între alții, mi-a recomandat să mă fac scriitor, să las critica literară și să-mi scriu viața... Ce se poate spune despre noul LA&I în raport cu cel pe care l-ați lăsat în urmă, acum cinci ani? Pînă la un punct, noul LA&I e la fel cu cel vechi. În sensul că rămîne la fel de imprevizibil, va
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
și că, la adăpostul acestei lipse de prejudecăți stă, de fapt, un aleatorism, un fel de cult al întîmplătorului. Dar au trecut cinci ani, în care toți am căpătat sentimentul inutilității omului de cultură, o senzație cumplită de dezbinare a vieții intelectuale, un sentiment de dezorientare, de debusolare. Cred că o să încercăm oleacă de direcție, ca să vorbesc așa, ca în Moldova. Aș vrea, în primul rînd, să refacem - cred că-i prețios ce spun acum - dar aș vrea să refacem țesutul
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
vrea tare mult să-l fac un fel de work in progress - aș vrea să-l las să se construiască singur și să aluvionez în el tot felul de paste, de șuvoaie, de atitudini, de tendințe din tot ceea ce face viața culturală de astăzi. Vreau să-l fac să reflecte realitatea, nu la modul ceaușist, ci cît mai natural se poate. Oricum, trăim cu totul și cu totul alt timp decît în '91 - '94, cu totul altul. Dar, dacă m-ați
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
o dată, la 11 ani. Știu că o să vă umplu de mirare, dar am debutat la 11 ani, în "Scânteia tineretului". Asta era prin '64, cu o scrisoare-răspuns la o anchetă: "Cît de singur vă simțiți?/ Ce vreți să faceți în viață?". Eu am spus că sînt foarte singur, că vreau să devin ziarist și că îmi place foarte mult muzica lui Adamo. Pe urmă, la o săptămînă sau două, le-am trimis un articol despre găștile de pe Șoseaua Giurgiului, care acționau
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]