3,591 matches
-
dând sens vieții, așteptând primăvară să-mi surâdă, uitând de picurii de ploaie, călători ai toamnei, prezenți și iarna, lăsând uimire, pe chipul tău frumos, gândindu-mă, unde-am uitat poemul de iubire, scris în grabă, surâzând , melodiei ce-mi vibrează, prin simțuri, stând cu ochii, uneori închiși, sunetele ei, alunecând ușor, spre suflet, făcându-l, să tresară, întrebând, unde-i iubirea sinceră, de-odinioară ? Ploua și primăvară, dragul meu, mi-am imaginat, c-ai spus și vară, desculț, dansând în
DÂND SENS VIEȚII de COSTI POP în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369991_a_371320]
-
Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului artist: Maria Doina Cubleșan, "BRÂNCUȘI-OMAGIU" ulei pe pânză 150/110 cm și gândul prin daltă trecea râzând lumii frumusețea... har profunzime înțelepciune și zâmbetul ființei artistului vibrează aici și pretutindeni între răsărit și apus Rodul mâinilor sale prin Voința Lui izvoarele cântecului pietrei a lemnului a bucuriei de a fi dalta prin care mâna dăruie cerul privitorului pasărea infinitul cumințenia pământului și dincolo de toate inima sufletul spiritul
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370016_a_371345]
-
aruncă asta rodește sinele meu privind privindu-i măreția cuminte din inima pietrei lemnului întrupat în pasăre poartă coloană chipul femeii cuminți când trec cu inima prin fiecare formă de scaun rotund de-a lungul cercului mesei tăcerii în tăcere vibrând ființa-mi însetată de cunoaștere Anne Marie Bejliu, 14 iunie 2016 Referință Bibliografică: privesc privind privindu-mi - gândul - / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anne Marie
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370016_a_371345]
-
Cu ruga spre ceruri m-avânt, Și mă închin cu suflet smerit. Aduc slavă-n veci cu versuri, Cu cânturi din suflet cântate. Tatălui Sfânt Cel din ceruri, Ce veșnic e a mea cetate. Mi-e inima o mandolină, Ce vibrează pe unde divine... Cu orchestra cerească și cântă, Mereu slavă Celui ce Vine! Baia Mare, 15 iunie 2016 Ochii Vieții Ochii Vieții cu soare în pupile, Colorează orizontul Cu nemărginită dragoste. Se-aud pași înlăcrimați Peste lume. Baia Mare, 15 iunie 2016
VARA CA UN POEM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370024_a_371353]
-
înmuiată în călimara inimii, spre a rămâne în sertarele sufletului care le soarbe cu privirea, am avut revelația unui popas pe câmpul sentimentelor mele, identificându-mă în trăiri conceptuale ce duc la nașterea poeziei. Emoțiile cu care au fost scrise, vibrează în lectura trăirilor și simțirilor transpuse în pagină, stilistic și plastic printr-o ploaie de metafore în anotimpul inspirației poetice. Muzicalitatea versurilor și noblețea sentimentelor oferite cititorului în tematică diversificată, sunt poeme închinate vieții și iubirii diafane de natură: „Primăvară
MARIA FILIPOIU DESPRE POEZIA ANGELINEI NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370031_a_371360]
-
cheamă din vecie, Când flori lăcrimează pe mormânt, Cu tristețea ce plouă-n poezie. Dorul tremură-n unde pe izvoare Și freamătă-n păduri cutreierate, Iar codri-și lasă dorința în chemare, Cu ploi de frunze-n toamne repetate. Tristețea vibrează-n suflet fremătând, La confrați români, când e omagiat Poetul cu suflet de doruri flămând Și de poezie, veșnic însetat. Dar „Geniu pustiu..." vitregit de soartă, Regretul în lacrimi ascunde sub nor. Cu chip preschimbat în Lucefăr pe boltă, Alături de
OMAGIERE EMINESCIANĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370065_a_371394]
-
Și totul ce simt nu poate fi spus. În suflet am bucuria cerească Și totu-i mister și secretul ascuns Zâmbim printre fulgii mari de zăpadă Și ne-afudăm în al dragostei vis. Dansează și clipa odată cu noi Natura întreagă parcă vibrează O muzică vie și tandră se aude vioi Sub cerul ce-n liniște sacră veghează. Parcă în iarnă m-am îmbrăcat Și privesc dintr-un fulg de zăpadă. Mă rog cu speranță vie și gândul curat Ca harul ceresc din
SE-MPLETESC ANOTIMPURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370088_a_371417]
-
născut Hristos/ Mesia chip luminos”... Auzindu-l cum cântă au venit și îngerii din cer să-l asculte. Le-a plăcut mult îngerilor și au început și ei să cânte împreună cu Tudorel. Întreaga câmpie până în depărtări și până în slăvile cerului vibra, răspândind în toate zările serafica melodie. În semiîntunericul depărtărilor s-au aprins mii de luminițe care au început să alerge spre el. Pasămite erau vietăți ale câmpului înzăpezit care alergau fermecate spre alaiul său de nuntă. După ce a trecut de
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
i s-au deschis porțile până la tronul Domnului nostru Iisus Hristos. Nici Lunișoara nu mai plângea. Se agățase din nou de brațul lui și pășea sfioasă pe lângă el, pentru că iar sărea într-un picior și agita nuiaua de alun care vibra precum coada unui cățel. După ce a ieșit din Valea Cucutei, depărtările îi arătară câteva luminițe, mici ca niște bobițe de speranță. Dădu un chiot de bucurie, strigând către îngeri și stele : cântați frați și surioare, bucuria mea cea mare! Că
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > POETA... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1673 din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Cum slova din inimă-i zvâgnește Candoarea feminină se ivește, Ființa-i toată vibrează mai însuflețit Spiritu-i veghează în tot ce-a iubit! Ea-i la fel ca îngerii ce au cântat În poeziile ce frumosul au căutat, Ce-adorat prin a ei dragă simțire, Acea dovadă de a ei mare iubire... Cum o
POETA... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370341_a_371670]
-
încrunt fruntea și le număr mirat, ce repede trec... Pierdut în întunericul care desparte cerul și pământul Rătăcesc în cuvinte, și-mi rostesc jurământul Aud un sunet de clopot care răsună flămând Valurile sorții mă izbesc de un mal abrupt vibrând. Î-mi las obrazul spălat de o picătură de apă sărată Liniștea mă îndeamnă să-mi închid pleoapele macar odată. Parcă aș vrea să regret timpul care prin mine s-a scurs Dar sufletul î-mi spune zâmbind, ca fost
LA REVEDERE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370371_a_371700]
-
1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Știam și eu, știai și tu, c-atât de mult ne potrivim încât firesc e să ajungem, demențial să ne iubim, să împlinim cu avântare un ritual de armonie și trupurile ne vibreze într-o constantă melodie. Știai și tu, știam și eu, că-n spatele privirilor furate, e mult mai mult decât sămânța încolțită-n relativitate, e poarta către-acea grădină în care totul e permis și-n care, noi doi, împreună
POVESTE DE DRAGOSTE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370407_a_371736]
-
dorul și suspinul Și să-l învârt până devine mut... Flămând să te-ncolțesc pe tine Și să te devorez treptat-treptat ... Să dezgolesc prin patimă, iubirea Și să o venerez neîncetat... POVARĂ SUBLIMĂ Sunt firul unui gând ce te atinge Vibrând nisipul călător din tine... Aș strangula cuvântul care doare Grădina mea cu flori, te rog, nu plânge Eu ți-aș așterne inima cărări Și aș ciopli dorința ta în mine Iubirea mea, șirag de întrebări, Urcuș spre bucuriile Divine Ești
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
Acasă > Poeme > Antologie > STELE Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2045 din 06 august 2016 Toate Articolele Autorului Pe cer vibrează astre miliarde Și rază lor străpunge de departe Tot spațiul înșirat până la ele- De la pământ, la magicele stele, Dar nimeni, vreodată, în poeme, N-a îndrăznit luceafărul să-l cheme Așa cum îl chemase Cătălina, Să-și verse în odaia să
STELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370476_a_371805]
-
pe pământ, ci vrea ca tot omul păcătos să-și recunoască vina și să se căiască. Figuri pozitiv-marcante ale istoriei - Ștefan cel Mare, Brâncoveanu, Regina Maria... - sunt cântate cu un respect și devotament veritabil, autorul dovedind că simte, trăiește și vibrează românește; într-o persuasivă antiteză cu figurile negativ-marcante ale istoriei noastre recente, care nu merită nici măcar o simplă enumerare a numelor/faptelor, pentru a nu umbri liniștea celor cărora le datorăm existența și continuitatea ca națiune. Unele poezii capătă nuanțe
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
2016 Toate Articolele Autorului În țara-n care codrii plâng ades Și Dunărea îmbrățișează marea, Se lasă munții către deal, la șes Unde chindia-ți taie răsuflarea. În țara-n care toate sunt pe dos, De unde, nu mai pleacă sărăcia, Vibrează-n suflet viersul cel duios Și e prezentă încă, omenia. E țara mea, cu bune și cu rele E țara nimănui și-a tuturor, Și a trecut prin cumpene prea grele Purtate cu obidă, de popor. O zi pe an
E ȚARA MEA! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370510_a_371839]
-
Sunt raiuri vieții și tot ei morminte. Decor fascinant Demiurgul așează Estrada e plină, actori neștiuți Cerșesc ajutor de la îngerii muți, În fracul lor alb cu știuta emfază. Un veac, un mileniu,-n liniștea frustă Se cerne un zumzet, eterul vibrează Un biet menestrel cu lăuta cutează S-alunge-n culise tăcerea vetustă. Privește adâncul, brodează pe strune, Îi viersul cuminte, uitarea senină, Își murmură numai cântarea divină, Legende prin vremi zămislite-n genune, Nașteri și creșteri, eroi, aspirații, Ori gând de mărire
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
acest context, individul apare ca un Eu singularizat „împotriva celorlalți prin impulsurile gândurilor și intereselor sale”, cum scria Herbert Marcuse. În acest context eseul, spre deosebire de muzica simfonică, nu poate ajunge la limita absolutului. Însă, această specie literară poate face să vibreze percepția și eul cititorului la cote înalte prin împletirea analizei logice cu transferul sentimentelor, controlabile sau necontrolabile, a puterii rațiunii, analizei esenței realităților exterioare a individului, toate împletite cu un bagaj de informații intelectuale. La eseu descoperim două tipuri: cel
DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369277_a_370606]
-
în tainele evoluției spirituale, de fapt, apogeul iubirii ca sentiment conștientizat profund. Nirvana, dincolo de viață și moarte, este și poetica lui Eugen Dorcescu în momentele de durere deznădăjduită a pierderii marii și unicei sale iubiri... “Un gând, ce mă purta vibrând. Te căutam, te căutam, Zbor lângă dor adăugând. Te căutam. Și-mi petreceam Eternitatea căutând. “ (Prolog (Nirvana)) Sunt puțini poeți în lumea noastră literară care să scrie din har și din trăire autentic lirică a realității, puțini poeți în afara ratingului
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
2016 Toate Articolele Autorului Ieri străluceai într-un loc al tău, erai becul ce lumina pe strada unor suflete, azi luminezi undeva, sus. Ieri dăruiai din ființa ta dragoste și prietenie soaței tale și oamenilor, azi ai lăsat amintiri ce vibrează Ieri vorbeai și râdeai, viața grea ți-o făceai frumoasă, razbind cu forță prin labirintul ei, azi ai tăcut și veselia a dispărut. Ieri te gândeai la viitor, sperai și-ți doreai ceva mai bun, voința îți era tenace, azi
IERI ŞI AZI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369317_a_370646]
-
ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE Visul dintotdeauna al profesoarei care s-a ocupat, o viață întreagă, de noțiunile riguroase ale științei, în speță, fizică, a fost acela de a-și așterne pe hârtie preaplinul inimii sale sensibile, sentimentele unui suflet care vibrează profund la frumusețile și minunățiile Universului, ale vieții trăite plenar, ale tuturor oamenilor cu bucuriile și împlinirile lor. Iată că omul de știință (Doctor în Fizică) VIRGINIA VINI POPESCU și-a văzut visul împlinit odată cu apariția volumului ÎNTRE PORȚI DE
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
și motive de care un poet trebuie să se simtă legat, făcându-și legământul de la da viață („Mă leagă vatra și cuvântul”). „Penița înnobilată” a poetului are menirea de a surprinde tot acest „tezaur/de armonii” dăruit lumii, „în timp ce inima vibrează/cu-o dragoste fără sfârșit” („Împliniri din călimară”). Aceste „împlini” sunt versurile plăsmuite în gândurile poetei, exprimate în „cuvinte sacre” căpătând „ritm poetic” atunci când „inima scrie și citește” („Ideea dintr-un paradis”). Ceea ce rezultă dintr-un „cuvânt/adeseori ascuns în
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
binefăcătoarei naturi față de ale cărei frumuseți și dărnicii are o admirație fără seamăn („Împărăția naturii”). Puritatea sufletească, bucuria de a trăi și de a iubi lumea în care trăiește, stările afective profunde, confesiunea sinceră, candoarea și delicatețea unui suflet care vibrează la minunățiile Universului, la frumusețile și bogățiile naturii străbat versurile pline de metafore inedite, versuri de o originalitate remarcabilă care îndeamnă cititorul la armonie, pace, liniște sufletească, bunătate, înțelegere și reflecție asupra vieții, toate acestea reliefând portretul unei poete sensibile
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MERELE DE AUR Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Merele de aur Anii trec grăbiți în tropot, clipele vibrează, Zilele incandescente nimeni nu mimează; Vreme vine, vreme trece - e puțin parșivă - Îți surâde, te-nfioară, dar nu e... fictivă, Iar Luceafărul de seară escortat de stele Navighează pe albastrul unei acuarele, Ne oferă un spectacol doar în fapt deseară, Ca
MERELE DE AUR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369415_a_370744]
-
Constiinta > E-APROAPE, NICICÂND PREA DEPARTE Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului E-APROAPE, NICICÂND PREA DEPARTE Prietene, -n visuri când fac câte-un salt, Strâng slove ce-așteaptă o carte, Vibrez din adâncuri, privind spre înalt. . . E-aproape . . .și-atât de departe!. Prietene, timpul ce trece ușor, Mereu înțelesuri împarte, Eu caut esența cuvântului Dor, E-aproape. . .și-atât de departe!. Prietene, sigur cândva amândoi, Vom ști ce acum ne desparte
E-APROAPE, NICICÂND PREA DEPARTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369474_a_370803]