7,806 matches
-
carte este prin excelență un act al singurătății, și cum orice lucru pe care ajungi să-l faci mereu de unul singur are ceva din natura solitară a unui viciu, lectura este forma perfectă pe care o poate lua un viciu atunci cînd este practicat de ființa unui intelectual. Și, ca orice viciu, lectura are cîteva trăsături distincte: repetiția, dependența și rafinamentul. Să le luăm pe rînd: lectura nu poate deveni un ritual decît repetînd-o mereu. În plus, dispoziția sufletească pe
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
pe care ajungi să-l faci mereu de unul singur are ceva din natura solitară a unui viciu, lectura este forma perfectă pe care o poate lua un viciu atunci cînd este practicat de ființa unui intelectual. Și, ca orice viciu, lectura are cîteva trăsături distincte: repetiția, dependența și rafinamentul. Să le luăm pe rînd: lectura nu poate deveni un ritual decît repetînd-o mereu. În plus, dispoziția sufletească pe care ți-o dă lectura nu poate fi întreținută decît, așa, repetînd-o
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
în mai multe privințe iluzorie. În ultimele decenii a devenit tot mai evident, chiar și pentru gândirea nemarxistă, că fenomenele de criză ce afectează sistemul politic burghez nu sunt rezultate accidentale ale unor împrejurări locale, ci efecte inevitabile ale unor vicii structurale profunde, inerente formațiunii sociale întemeiate pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție șsic, sic și iar sic!ț . Limitele democrației capitaliste, concretizate într-o ruptură profundă între mecanismele politicianismului burghez și interesele autentice ale maselor larg populare, sunt consecința
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
Holban a trăit febrilitatea creației și fervoarea culturii cu un paradoxal scepticism. A mărturisit că, printre pasiuni, pune literatura abia după muzică și după călătorii. Personajele sale îl reflectă pe autor în cel puțin trei privințe: obsesia morții, autoanaliza până la viciu, referințele permanente la muzică și călătorii ca la niște probe decisive de existență, inteligență și sensibilitate. Sandu, substitut al autorului, își analizează sentimentele și relațiile amoroase cu o luciditate care îl împinge inevitabil spre îndoieli, gelozii, ezitări, nesiguranțe și complicații
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
în gura mare: ești o grasă idioată, scârbă inumană, monstru infam!" (p. 82). Defectul structural al cărții vine din această comică discrepanță. Eroul se închipuie o făptură a subteranei, o ipostază românească și romanescă a abjecției umane, o sumă de vicii și de rateuri (,ratat în carieră, frustrat economic și dezechilibrat mintal"), însă limbajul și psihologia lui, reacțiile și umorile, tonalitatea discursului sunt la limita infantilismului. Ce înseamnă oare ,să vă explorați bestialitatea"? Personajul ar fi trebuit să ofere un (contra
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
stilul unui ceasornicar de modă veche tocmai asupra lucrurilor pe care Ritchie le-a neglijat. Soțul Madonnei vede lumea gangsterilor ca o "bulă" separată de restul lumii, în care personajele vor doar să facă bani și să-și vadă de viciile lor. Caricaturizarea e evidentă și din ea decurg multe: accentul pe tramă, simplificarea personajelor și implicit lipsa identificării spectatorului cu ele, și nu în ultimul rând potențialul comic al violenței, exploatat la greu în ambele filme, în dauna periculozității. Viziunea
Despre gangsteri, psoriazis și bomba atomică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11056_a_12381]
-
parodii fără gust. Pentru cei credincioși, dar nu încă desăvârșiți, aceste transgresiuni rămân problematice. Atunci Biserica se folosește de singura armă de care dispune în mod legitim: cuvântul. Diagnosticul, departajarea, descâlceala sunt tot atâtea gesturi necesare unui răspuns articulat în fața viciului de procedură. Spre deosebire de criticii literari ,emancipați", teologii nu disociază foarte ușor - sau ușuratec - între etic și estetic. Dimpotrivă, tradiția cenzurează atât etica searbădă, lipsită de revelația frumosului, cât și estetica orfană, pentru care binele reprezintă un sărman accident sau - cine
Limitele unei comparații by Mihail Neamțu () [Corola-journal/Journalistic/10857_a_12182]
-
sunt în infern pentru că acela care se roagă nu trăiește în castitatea celestă, ci în promiscuitatea celestă, pentru că e supus tentațiilor, pentru că sfințenia reprezintă, în cazul lui, un deziderat, nu o împlinire. Sfinții nu scriu poezii. Numai păcătoșii au acest viciu nepedepsit, ca și acela al lecturii’’: Când pui urechea peste lucruri/ auzi înlăuntrul lor o cadență/ ce bate ca genunchii/ noului botezat/ în apa sfințită din cristelniță.// În fiecare lucru/ se află cel puțin un ascet/ mărturisind pe Logosul divin
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
și, mai apoi, în slavonă, formă sub care infiltrează spațiul estic. Aici, întîlnește influența bizantină, prilej de metisaj între surse. Ajunsă pe teren croat, tema recîștigă ceva din tradiția vestică, alunecînd în canonul "judecății" la care se cîntăresc virtuți și vicii, bune și rele. Răspîndit în mai toate literaturile medievale (de la, să zicem, turnirul dintre Carnaval și Păresimi la Everyman), modelul ale cărui atingeri cu cărți bisericești și, dimpotrivă, cu scrieri vulgarizatoare Mihai Moraru le urmărește atent seamănă, din ce în
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
făcut-o, zice neîndurătorul Haralampy, n-are decât să suporte consecințele, să fie anchetat, să i se facă percheziție la coteț, că poate o fi și consumator de droguri și traficant de carne vie... Fi'ncă s-a terminat cu viciile de procedură în justiție - gata!... - Cory, dragă, îi zice nevastă-sa, Claustrina, e un amărât de maidanez - nici măcar nu are coteț... - N-are! Lasă, zice prietenul, că am mai văzut eu maidanezi din ăștia, doamnă! Schelălăie toată ziua și când
Asfaltarea șoselelor cu maiul... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10772_a_12097]
-
acum închise. Am împins, făcând-o să scârțâie, poarta de fier, am făcut trei pași ușori. Se auzea un geamăt, ritmat de un alt zgomot, ca o coasă retezând iarba. - În noaptea aceea, Vladimir era emoționat povestind, am descoperit nobilul viciu al privirii. Să participi fără să te murdărești! Prin crăpătura dintre scânduri ieșea o lumină palidă. Mi-am lipit ochiul de ea. Mi-au trebuit clipe lungi să văd ce se petrecea acolo, lumina, pornind de la o lumânare, era slabă
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
umilitoare. Ca și alte dăți, Cornel Nistea delegă un narator la persoana întâi (martor pedant, moralist când acid - toate femeile pictorului sunt dame schimbate după umori ori pipițe -, când vast-înțelegător, cu o privire mucalită asupra mișcărilor de pe tabla de șah, viciile fiind atunci „formă mascată a virtuților”, sau chiar participant activ, dar mereu poticnit, la derularea epică) să traverseze secvențele premergătoare crizei, criza însăși și, uneori, efectele sale, maniera fiind a unei confesiuni tatonante, reflexive, oscilând între locuri comune și stereotipii
Schimb de dame by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4139_a_5464]
-
spiritualității românești. Stăm lipiți încă de prejudecata totalitară a unui dincoace, paradisiac și imuabil, chip al unei lumi suficientă sieși, ocrotitoare și lipsită de-ndoieli. Cu o precizare: dacă în alte cazuri, această maladie se explică prin pasivitate sau indiferență, viciul fundamental de care suferă cei 240 de contributori ai enciclopediei cronologice este neputința. Ca formă de adorație a periferiei și a nimicului. Se anunță deja, în zece ani, ediția actualizată/revizuită a ceea ce deocamdată e un regretabil accident editorial. O
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
a te purta în așa fel încît comportamentul să-ți fie normă de conduită universală părîndu-i-se de o neverosimilă noblețe. Și astfel Wittgenstein e silit să recunoască că, aidoma semenilor, invocă virtuțile pentru a se lăsa de fapt condus de vicii, falia dintre cele două planuri neputînd fi acoperită cu sofisme etice. Reacția imediată e de consternare, Wittgenstein fugind de sine din dorința de a-și alina conștiința, și asta chiar cu prețul vieții. În anii Primului Război Mondial se înrolează voluntar în
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
scrie: „Câinele gândește: mă hrănesc, mă protejează, mă iubesc, trebuie că sunt niște zei. Pisica gândește: mă hrănesc, mă protejează, mă iubesc, trebuie că sunt o zeiță”. Lord Byron credea despre câine că are toate virtuțile omului și nici unul din viciile lui. Iar Virginia Woolf era convinsă de modul „poetic” în care câinele îl privește pe om. Fără a face inventarul complet al opiniilor, nu putem trage nici o concluzie în legătură cu ce preferă scriitorii: câinii sau pisicile.
Câinii și pisicile scriitorilor () [Corola-journal/Journalistic/3864_a_5189]
-
Anca Murgoci Cei mai mulți oameni nu concep să-și înceapă ziua fără să fumeze și fără să bea o ceașcă de cafea. Lucrurile par să nu se oprească aici pentru că a venit moda țigărilor care conțin cafea. Noul viciu nu pare să fie foarte sigur pentru sănătate. Unele dintre persoanele care au încercat țigările cu cafea s-au plâns de halucinații, stări de vomă, amețeală și probleme cu respirația, scrie Que.es.
Modă periculoasă pentru sănătate: să fumezi CAFEA by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/38725_a_40050]
-
întîi, că umilitul va fi în continuare umilit; în al doilea rând, binele și răul mizează, din vreme în vreme, pe indivizi emblematici pentru mai multe destine, topite într-unul generic. În al treilea rând, comandamentele trupului stigmatizat, blocat în vicii moștenite, fără șanse de salvare autentice, reverberează într-o lume informă. Până la urmă, cele trei condiții se derulează în spații căptușite cu însemne carcerale, indiferent de epocă sau de situația socio-economică. Radu Aldulescu execută incizii de mare finețe în lumi
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
lume informă. Până la urmă, cele trei condiții se derulează în spații căptușite cu însemne carcerale, indiferent de epocă sau de situația socio-economică. Radu Aldulescu execută incizii de mare finețe în lumi arhicunoscute, interesat fiind cum anume funcționează în omulanimal ispita, viciul și curiozitatea degradării. Pentru că, indiferent de alteritățile unei lumi, cele ce oferă verosimilitate unui univers sunt strategiile sechestrării. Într-o anume măsură, cea care dă tonul în romanele lui e clasa politică, abia apoi puterea nevăzută a păcatului. Între cele
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
lui Laurian se completează cu depravările soției. Eroii lui Aldulescu se redescoperă, asemeni Brândușei, paralizați de vechile dependențe. Drama intervine atunci când ei cred că-și pot schimba „locul și norocul”. Unii înțeleg să scape de „perpetua umilință”, alții de boala viciului. Naratorul tratează cu deferență încercările protagoniștilor, pentru că „acum sunt gunoaie și resturi mai din belșug decât oricând. Vremurile astea produc gunoaie cu ghiotura”. E un sentiment generalizat cu fiece ocazie, reformulat și în articolele lui Laurian. Radu Aldulescu aduce în
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
și (im)previzibil, realizând, mai mereu, cum spune naratorul Cronicilor, „o lume de o nebunie subtilă, insesizabilă și deopotrivă devastatoare”. Cronicile genocidului închide o cupolă romanescă și desăvârșește unul dintre cele mai interesante personaje ale literaturii actuale. Roman în care viciul tonifică și moartea e o nouă șansă de deșertare socială, Cronicile genocidului poate fi, pentru cine este interesat, o cale de acces spre interioritatea tumefiată a unei Românii agonice, dar care zâmbește larg, ca și cum istoriile grotești nu sunt altceva decât
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
o revarsă cu fiecare apariție publică. Dacă nu am reușit să conving niciun editor de știri să nu îl mai bage în seamă, vă rog pe voi (pe cititori, n.red.): când vedeți figura lui schimonosită de ură și de viciu, schimbați canalul. Să reducem la zero audiența aparițiilor lui. Poate în felul ăsta o să ne scutească și știriștii de porția zilnică de pelin pe care ne-o administrează”, a scris Orban pe facebook. El nu concepe ca viitorul prim-ministru
Orban: Băsescu are figura schimonosită de ură. Ne otrăvește cu cianură by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40634_a_41959]
-
el. Ședința Camerei superioare a avut loc în lipsa cvorumului de lucru, la ședință participând aproximativ 20 de parlamentari. Ilie Sârbu a explicat că demersul Senatului, care a luat act de încetarea mandatului de senator al liberalului Mircea Diaconu, "are un viciu de formă, dar n-are nici un viciu de fond". Senatorul PSD admite că "e un viciu de formă, trebuie să acceptăm lucrul ăsta. "În general, ședințele nu încep dacă nu e cvorum. N-a cerut nimeni cvorum, a fost domnul
Dilema lui Ilie Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/40707_a_42032]
-
în lipsa cvorumului de lucru, la ședință participând aproximativ 20 de parlamentari. Ilie Sârbu a explicat că demersul Senatului, care a luat act de încetarea mandatului de senator al liberalului Mircea Diaconu, "are un viciu de formă, dar n-are nici un viciu de fond". Senatorul PSD admite că "e un viciu de formă, trebuie să acceptăm lucrul ăsta. "În general, ședințele nu încep dacă nu e cvorum. N-a cerut nimeni cvorum, a fost domnul Cristian Rădulescu (liderul senatorilor PDL-n.r
Dilema lui Ilie Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/40707_a_42032]
-
de parlamentari. Ilie Sârbu a explicat că demersul Senatului, care a luat act de încetarea mandatului de senator al liberalului Mircea Diaconu, "are un viciu de formă, dar n-are nici un viciu de fond". Senatorul PSD admite că "e un viciu de formă, trebuie să acceptăm lucrul ăsta. "În general, ședințele nu încep dacă nu e cvorum. N-a cerut nimeni cvorum, a fost domnul Cristian Rădulescu (liderul senatorilor PDL-n.r.) acolo, n-a cerut lucrul ăsta și doar am
Dilema lui Ilie Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/40707_a_42032]
-
un lucru deja consumat, după ce s-au pronunțat Înalta Curte, Curtea Constituțională. E final de mandat, mai sunt câteva zile. Doar dacă vrem să facem caz din asta, putem să facem o discuție pe tema asta. (Demersul Senatului) are un viciu de formă, dar n-are nici un viciu de fond". Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a declarat că în lipsa cvorumului la ședința de plen a Senatului, nu s-a putut declara vacant mandatul senatorului liberal, fapt pentru care acest lucru nu
Dilema lui Ilie Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/40707_a_42032]