60,203 matches
-
Librăria Carte de Aur, a lui Gabriel Iael. Erau tot asa de căutate anticariatele lui Umberto Cristofaru, Bohor Greioni și altele. Aminteam cu altă ocazie de prezență Teatrului Lumină, al comunității evreiești, de la Craiova, trupa condusă de farmacistul Mandy Penchas, viitorul compozitor, Alexandru Mandy. Solista spectacolelor era Rely Cohen, o artistă completă, cântăreața și dansatoare. Din păcate, acel început glorios a fost stopat după 1944 de refrenele sovietice, impuse de noile autorități comuniste: Cazaciocul, Balada Siberiei, Catiușa, Sulico și altele. Sală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
viitoare. De exemplu, să presupunem că după ce am utilizat Metodă banilor paraleli în România începând cu luna august a anului 2010 iar criza financiară și bugetară cu care ne confruntăm acum, în vara anului 2010, este rezolvată în vara anului viitor 2011, la sfârșitul verii anului 2011, banii paraleli vor fi retrași din circulație. Precizam de asemenea că metoda aceasta ar fi putut fi foarte bine folosită de Grecia, si in cazul acesta Grecia ar fi putut să nu se împrumute
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
al locului, scriitorul Francisc Păcurariu ar fi împlinit acum nouăzeci de ani. Printre participanți, o parte din redactorii revistei „Mișcarea literară” de la Bistrița și conducerea editurii Dacia, respectiv directorul Ion Vădan, care a lansat aici, în premieră, programul ei de viitor: seria editorială „Scriitorii la ei acasă”. La el acasă a fost și Francisc Păcurariu, cu o nouă reeditare a românului „Labirintul”, cel care reconstituie cu mult dramatism zilele întunecate ale Dictatului de a Viena, dar și Melania Cuc, scriitoare și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sălașul zânelor de mine se-ascunde? Mai bine Narcis decât Omfalos? Răspunde-mi! Adevărată cunoaștere este deasupra zadelor, ochii tăi neiubiți nu cunosc înflorirea! Și vom călători spre Delpfi, cu luna în fața mereu! Spre Olimpia, Delos și Lycosura! Vom profeți viitorul, vom chema sibilelen grabă, chiar dacă departele plânge în noi. Aud sunetul lor, e acolo, e și aici, e și în noi! Șuvoi! Și lumina primi-voi de la toți profeții! O, tu, oglindă a inimii mele, loc unde păsările săruta spumă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
1946. Nu mai aveam șansă (vai de șansă lor, căci cei mai multi aveau să moară pe front) pe care au avut-o candidații la bacalaureat prin anii 1943-1944 cărora prima întrebare ce li se punea era: Ce vreți să faceți în viitor? Ofițer! Răspundeau aproape în unanimitate candidații Și asta era sinonim cu trecerea bacalaureatului. Noi, fiind în anul de grație 1946, nu mai mergea figură. Ba începuseră profesorii să ia în serios bacalaureatul. Pe vremea aceia comisia de examinare era formată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Genezei (X) Misterul Elementelor (Y) Misterul Energiilor (Z) Femeia (Y) Fericirea (X) Dragostea (Z) Omul (X) Viața (Y) Creația (Z) XYZ XYZ XYZ Nimic mai simplu decât aceste „Adevăruri simple!” Parabole și alegorii, informații esoterice și istorii reale, trecut și viitor, intratereștri și extratereștri, Pământul și Omul, Omul și Dumnezeu, Energie! Antagonice, vizibile și invizibile, Densități și Vibrații, împletite în trei - că părul femeii - ca să țină, si apoi, împletite iar în trei, ca să dea 9 (NOUĂ) și să ne dea NOUĂ
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
printr-un lirism neguros al scepticismului și al decepției sociale. Lăsându-se în voia temperamentului, E. Lovinescu ar fi fost un conservator, un paseist, un provincial, un tradiționalist, dar bovarismul l-a prelucrat "misterios" făcându-l liberal, orientat spre literatura viitorului, european, modernist - adică tocmai contrariul a ceea ce i-ar fi rezervat fatalitatea psihologică. Și totuși, E. Lovinescu nu e dispus să recunoască victoria deplină a bovarismului în construcția personalității sale. Era un mod de a echilibra "omul deliberativ" cu "omul
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
o anumită gândire modală (el a și dezvoltat o teorie generală a modurilor 1), forma clepsidrei, sau de asemeni, o anume manieră de a contempla Muzeul - arta, muzica din trecut - cu privirea concretă a prezentului și cu cea abstractă a viitorului. Îi revine probabil tot posterității sarcina de a stabili rolul lui în "întoarcerea la consonanța netonală" (rol cu totul diferit de cel al minimaliștilor), contribuția sa la instaurarea postmodernismului 2), influența directă și indirectă asupra unui Schnittke sau a unei
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
și ghidează: În trecut, ziua de azi era un moment în marea trecere; avea de cele mai multe ori o modestie... Azi, ziua de azi vrea mult mai mult; ea nu primește și transmite, ci se proiectează pe sine în trecut și viitor, vrea să poruncească trecutului și viitorului... Pentru ca omul de azi să devină mai modest în vane pretenții și incerte previziuni, n-are decât să-și amintească de eșecul multelor previziuni de altădată. Istoria și a îngăduit nu numai să contrazică
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
azi era un moment în marea trecere; avea de cele mai multe ori o modestie... Azi, ziua de azi vrea mult mai mult; ea nu primește și transmite, ci se proiectează pe sine în trecut și viitor, vrea să poruncească trecutului și viitorului... Pentru ca omul de azi să devină mai modest în vane pretenții și incerte previziuni, n-are decât să-și amintească de eșecul multelor previziuni de altădată. Istoria și a îngăduit nu numai să contrazică, ci pur și simplu să ocolească
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
întărește convenția limbajului, cauzalitate cronologică. Cauzalitatea cronologică implică atitudinea convențională față de timp, de șirul evenimentelor. Autorul pornește de la premiza că și el și cititorul știu că întâi vine "trecutul", care are drept "cauză" imediată "prezentul", care prezent secretă inevitabil un viitor pe care vrem cu toții să-l știm. Întrebarea copilului când ascultă un basm - "și?, și?" - exprimă tocmai acest adevăr cunoscut tuturor și care e de fapt un instinct al minții omenești de a pune ordine în experiență. Încurcăturile încep cu
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
în cuvinte, deci convenția limbajului e dărâmată (vezi disperarea pre-verbală a lui Joyce de a găsi un alt fel de limbaj pentru a exprima inexprimabilul, în fond). În același timp, autorul descoperă că povestea poate domina cronologia, putem începe cu viitorul și putem aranja altfel întâmplările decât copilărie-maturitate-deznodământ. Această descoperire că autorul e liber să modifice convenția limbajului clar și a cauzalității cronologice sunt punctul de pornire al marii deconstrucții (a limbajului, a istoriei, a sensului în final), altfel zis a
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
convenție (ca orice altă lege pe pământ) e făcută pentru a fi dărâmată? Ceea ce e totuși înspăimântător la acest joc secund contemporan este că undeva, la rădăcina glumei cu convenția, încolțește și certitudinea filozofică - tema esențială a trans-romanului Desperado - că viitorul (și nu e vorba de viitorul fericit din basm) - viitorul omului pe pământ s-a rupt, a murit. Acest tragism tematic este cauza neîncrederii formale a trans-romanului în convențiile de orice fel.
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
pământ) e făcută pentru a fi dărâmată? Ceea ce e totuși înspăimântător la acest joc secund contemporan este că undeva, la rădăcina glumei cu convenția, încolțește și certitudinea filozofică - tema esențială a trans-romanului Desperado - că viitorul (și nu e vorba de viitorul fericit din basm) - viitorul omului pe pământ s-a rupt, a murit. Acest tragism tematic este cauza neîncrederii formale a trans-romanului în convențiile de orice fel.
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
a fi dărâmată? Ceea ce e totuși înspăimântător la acest joc secund contemporan este că undeva, la rădăcina glumei cu convenția, încolțește și certitudinea filozofică - tema esențială a trans-romanului Desperado - că viitorul (și nu e vorba de viitorul fericit din basm) - viitorul omului pe pământ s-a rupt, a murit. Acest tragism tematic este cauza neîncrederii formale a trans-romanului în convențiile de orice fel.
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
precum Silviu Brucan) de o trecere de la socialism la capitalism. De aici, o întreagă confuzie de criterii, un melanj fără cap și coadă între ideile lui Max Weber și cele ale filozofilor postmodernității și, implicit absența unei viziuni coerente în privința viitorului imediat. Imaginarul românilor privind etica muncii în țările occidentale este unul fragmentar și confuz (creionat pe baza "poveștilor" celor care au lucrat "afară" în societăți mai mult sau mai puțin reprezentative, articole de ziar, traducerea unor cărți de referință de
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
Trecutul: o mirobolantă ficțiune descărnată și exsanguă pe care o modelăm afectiv, selectiv, stilistic (stilul e omul, nu-i așa?) pentru a o opune prezentului - timp brut, barbar, asupra căruia n-avem decît o prea limitată putere, așa cum îi opunem viitorul, o altă ficțiune, mai liberă, mai aeriană decît trecutul, deși misterios înrudită cu acesta. în ordine existențială, firește, trecutul e slab ca orice fapt fictiv. Este, după cum spune Valéry, "locul formelor fără puteri; noi trebuie să-i dăm viață și
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
al său, după Șerban, Radu și consortul Barbu. Bucureșteancă (născută Popescu), repartizată, la absolvirea facultății cu o medie mare, la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", Simona Cioculescu a avut șansa de a-i cunoaște de timpuriu pe viitorul soț, pe părinții acestuia, Șerban (,Tătuț") și Mioara, pe Vladimir Streinu, pe soția sa, Elena (tanti Lola), ca și pe fiica sa, Ileana (Ussy), pe Ion Biberi, Ada Orleanu, Vasile Netea, Mioara Minulescu, Pavel Chihaia, Petru Creția, Dinu și Cornelia
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
optica sceptică ale unui om căruia deziluziile pe care i le-a prilejuit viața i-au furat putința de a mai privi planeta cu ochii împăciuitori ai intelectualului optimist. Și deși sceptic în previziunile pe care le face pe marginea viitorului nostru, Ovidiu Hurduzeu este totodată un spirit radical, tonul abrupt cu care își rostește gîndurile împrumutîndu-i ceva din alura neconformistă a apostaților contemporani. Căci Hurduzeu asta este: un apostat ridicîndu-se împotriva lumii americane. Chiar și numai aceste trăsături sînt suficiente
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
singur țesut a cărui unitate de bază e una și aceeași celulă: individul uman depersonalizat și dezrădăcinat, a cărui viață se petrece în întregime aici și acum, într-un prezent continuu și imuabil, din matca căruia amintirea trecutului și prefigurarea viitorului au dispărut. Pentru un asemenea individ, existența nu are decît o singură dimensiune: orizontala. Orice tendință de organizare pe verticală, fie prin integrarea în ierarhii sociale, fie prin hrănirea credinței într-o lume transcendentă, este reprimată lent de înaintarea pe
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
de medicină, mărind corespunzător exigența la examenele din primul și al doilea an; introducerea obligatorie a evaluării studenților pe parcursul anului și nu doar la examen; un program pe mai mulți ani de încurajare a comasării universităților mici, fără perspective de viitor, și de eliminare a celor neperformante. (În paranteză: noi avem cel mai mare număr de universități particulare din Europa, cam 50 de instituții de acest fel; unele au dovedit că sînt capabile să-și gospodărească mai bine resursele decît statul
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
sector e o întreagă harababură, de care opinia publică e cu totul străină. E adevărat că e vorba de situații pe care doar cei interesați le pot sesiza, iar ei nu sînt foarte gălăgioși. Totuși, chestiunea angajează, pe termen lung, viitorul țării. Alarma pe care o dau aici ar trebui luată în serios. Ce înseamnă "esențial" și ce înseamnă "accesoriu"? Ați fost, de curînd, președintele comisiei de corectură la Concursul Național "Mihai Eminescu" (olimpiada de română, "tarată" de multe suspiciuni...), desfășurat
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
mai puțin vituperat e trecutul generic (,acel trecut/ retras din circulație: unde/ sînt eu, rămas în afara tărîmului fermecat, gata/ să te provoc... Rămas acolo unde n-a existat o tensiune/ interioară" - Gît șO barcă din piele și oaseț), ca și viitorul în sine: "au înflorit copiii mizeriei noastre morale, literă cu literă, caligrafiați/ în fel și chip, ai să vezi ce ideal o/ să fie în viitor, pe aici, unde steagul (semn de carte) e/ acum rupt, făcut ferfeniță, de ce n-
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
a existat o tensiune/ interioară" - Gît șO barcă din piele și oaseț), ca și viitorul în sine: "au înflorit copiii mizeriei noastre morale, literă cu literă, caligrafiați/ în fel și chip, ai să vezi ce ideal o/ să fie în viitor, pe aici, unde steagul (semn de carte) e/ acum rupt, făcut ferfeniță, de ce n-am urcat/ pînă în vîrf cu el?" (Nervi Ești ca o carte, predestinatăț). Dovadă că cercul neîmplinirii se închide pe deasupra accidentelor istorice considerate în parte. Dacă
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
autocontrol, pentru ca autorul să nu-și scape niciodată lui însuși. E. Lovinescu își explicitează periodic, chiar cu riscul unor repetiții, modul de a înțelege critica, practica analizei scrierilor contemporane, raportarea la trecut, obligațiile față de tradiție, exigențele față de prezentul și de viitorul literaturii române. E. Lovinescu este cel mai confesiv dintre criticii români, situându-se și din acest punct de vedere, ca din atâtea altele, la antipodul lui G. Călinescu, ceva mai tânărul său coleg de breaslă. Dacă nu a scris un
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]