1,711 matches
-
estul Câmpiei Române; în sudul Câmpiei Olteniei și de-a lungul văilor Ialomiței și Călmățuiului se întâlnesc dune de nisip; resursele de subsol sunt petrolul și gazele naturale. AMINTIȚI-Vă definiția luncilor albie majoră, spațiul ocupat de apele râului la viituri. RELIEFUL 35 • Explicați modul de formare a câmpiilor din țara noastră. • Menționați caracteristicile generale ale câmpiilor. • Localizați Câmpia Română pe harta fizică a României. • Numiți cinci elemente specifice care caracterizează Câmpia Română. • Localizați pe hartă principalele diviziuni ale Câmpiei Române
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
se năruie dacă acceptăm părerea majorității analiștilor că Nazwod din 1264 este o transcriere greșită a formei corecte Nazowd, apropiată de toate celelalte variante atestate. Forma Nazowd se poate explica pe baza sl. nasovŭ, „um plutură“, „agest“, cu referire la viiturile dezastruoase, uneori, ale pîraielor mici (cum e Valea Caselor din zonă) umflate de ploi torențiale. Din sl. Nasovŭ a rezultat, prin evoluție normală, rom. *Năsov, iar din acesta maghiarul *Naszó, căruia i s-a adău gat sufixul toponimic maghiar -d
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apă care trec prin co muna Cot nari sunt râul Bahlui și pârâul Măgura. Acestea sunt caracterizate printr un regim de curgere torențial, fapt ce face c a la un regim bogat în precipitații, pe văile pâraielor să se producă viituri, care dau naștere la eroziuni de maluri, prăbușiri de taluz și inundații. Râul Bahlui izvorăște din Dealul mare Hârlău , de la 500 m. altitudine și are o pantă accentuată până la confluiența cu Bahluiețul (Podul Iloaiei). Acesta străbate teritoriul administrativ al comunei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la rându-i, drept de trecere pe deasupra ei. Dar deferența nu inhibă sfidarea, ci doar o ghidează razant cu ofensa: saltul construcției le redefinește domeniile, scindându-le. Un punct de sprijin vizavi e abia de găsit prin tatonări, așa cum marile viituri țin să-i reamintească periodic cu jocul lor catastrofic. A trece prea departe de vâltoare ar mări considerabil costurile lucrării și ar expune-o altor forme de neprevăzut, căci nicio turbulență de vază nu se deplasează fără escortă. La picioarele
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să dezlănțuie instantaneu obscure energii refulate, cărora controlul generalizat nu face decât să le sporească vigilența și rafinamentul disimulării. Cu iluzionismul lor ieftin, de bâlci, corturile nu-i inspirau deloc încredere când ar fi fost vorba de înfruntat o asemenea viitură. O fracțiune de secundă îl vizită iarăși, inoportun, anxietatea profundă cu care făcuse cunoștință sub cupola circului din copilărie: pânza tuturor corturilor din lume suprapuse, și toate hainele lui, și pielea lui cu păr rar și blond nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
acolo însă neîncrederea prevalase. Acel "noi vrem să trăim ca voi" fusese clar trântit ca baricadă în calea întâlnirii, și tocmai pentru a împiedica imprevizibilul du-te-vino al conversației. Tranc! Oameni suspicioși la adresa dialecticii lăsaseră poarta unui baraj ce protejează de viituri cu prețul secetei. Ștampila lor cu inscripția "aprobat" căzuse greu pe un proiect în albul cel mai murdar. Cum ar veni, nu vrem să știm cine sunteți, căci știm deja foarte bine, din moment ce am și adoptat modelul vostru. Și știm
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-lea, William de Rubruck îl pomenea ca făcând parte din proaspăt întemeiatul Imperiu mongol. Localnicii clădeau, desigur, dar pe undeva în expectativa necesității de a reclădi, și totodată poate - de ce nu? - de a descoperi fertilitatea aluviunilor existențiale aduse de ultima viitură sumbră a istoriei. Neîncrederea în așezarea lumii pătrunde-n ziduri ca o igrasie. În Muzeul Maritim din Rotterdam văzuse Mataró, macheta unui vas medieval spaniol din secolul al XV-lea, dedicat de echipajul său, din câte se pare, Fecioarei Maria
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pentru gustul lor; le-au mai trebuit câteva secole bune până să se obișnuiască într-atât cu el încât, în final, neastâmpărul definitoriu pentru prezența lor în lume să sfârșească pietrificat, fosilizat. Tot mongolii dezlanțuiseră până la porțile Vienei o pustiitoare viitură, ce pusese serios sub semnul întrebării continuitatea civilizației în versiunea ei sedentară. Asta din perspectiva cuceriților; din punctul de vedere al cuceritorilor, însă - și relativizând mișcarea - nu fusese vorba decât de o ieșire în întâmpinarea unui dar divin destinat lor
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lungul fapticului devenit oaspete în mai vasta lui ființă se destinsese amfitrionic în meandrele unor gesturi fără greș, pe când dincolo de el, pe malul legilor proclamate de obște ca universale, paza se punea în mișcare greoi, incapabilă să țină pasul cu viitura de Rică vremuind în postură de sceptru al schimbării. Inițial, căutase mai mult să verifice o ipoteză personală legată de optimizarea modului său de-a opera: la zicala "frica păzește pepenii", ceva îl îmboldea irezistibil să adauge "iar siguranța îi
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Ian de partea înverzită a drumului. Când, în sfârșit, cuvintele debordară gurile ce le rețineau, era clar că jocul de artificii creat de ele mai mult conjura decât ținea la respect tăcerea adâncă. Se temeau amândoi strașnic de ea, iar viitura ei, de-acum resimțită în toată iminența-i, se cerea grabnic îndiguită ca ultim omagiu adus rațiunii. Există lucruri pe care oamenii le fac numai spre a-și demonstra convingător futilitatea lor - cu alte cuvinte, că nu mai e de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
te-a apucat?" Îl lovi peste mâini și țâșni pe lângă el în dormitorul de alături. Apa de la duș mugea acum aprig, cutremurând pardoseala și pereții; golul lăsat în urmă de fugară dădea zgomotului o rezonanță exagerată. Ian recunoscu vuietul impetuos: viitura! Uitaseră porțile de la Maeslantkering deschise! Cu tot cu făgăduințele ei, țara cea mai de jos, regatul smuls incert de om neașezării, era iarăși în curs de inundare. Numai de-ar fi reușit să salveze femeia! Aripa lui salvatoare se desfășură deasupra-i
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ha., și respectiv 55 ha. Eleșteul în suprafață de 415 ha.,( EC1) a fost prevăzut cu o instalație de alimentare gravitațională din pârâul Miletin, cu 2 Ø 1.000 și cu una de Ø 1000 diametru, din râul Jijia la viitură. In condiții normale, alimentarea din Jijia se realizează prin pompare. Evacuarea se face prin o instalație cu 2 Ø 1.000, în râul Jijia. Eleșteul de 215 hectare(EC2) are o instalație care preia apa pompată de stația de pompare
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
curios, cum putem să împiedicăm scroafa să urce-n copac, adică renunț area la avioanele lui Băsescu și să-l determinăm să-și întoarcă privirea spre nevoile reale ale poporului. PARTIDELE LOCALE și șefii lor A fost un fel de viitură politică, fără încrâncenări locale și fără prea mare miză pentru locuitorii acestui județ atenți doar la prestația (bună) a Gabrielei Crețu care ne va reprezenta la Bruxelles. Au fost alegeri fără campanii electorale, așteptându-se totul de la bidiviii din frunte
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
tâmpiți, bețivi sau analfabeți nu știu unde pun ștampila când au ciudatul sentiment că de ei depinde lumea, în cabina de vot. Cum, așteptăm campania adevărată de "locale", 'încălzirea" din noiembrie e un fel de barometru spart, doar ca și la inundații, viitură electorală ! * La Referendum rămâne... cum am spus: mare și costisitoare porcărie ! Subliniez: ce-am scris în ultimele 4 editoriale sunt sinteze ale opiniilor din public. Nimic altceva ! (MERIDIANUL, An IX, nr.47 (725), joi, 29 noiembrie 2007, Editorial) 236 PRIETENII
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
anuale de proveniență mixtă (ploi și zăpezi) produse pe râul Miletin, în teritoriul comunei Șipote o dată la 10 ani, pot fi de 100 m³/s, iar la 100 ani de 230 m³/s. O caracteristică pentru regimul Miletinului o reprezintă viiturile, frecvente mai ales în iulie- august. Astfel a fost de exemplu, viitura din 7 august 1955 când s-au înregistrat amplitudini maxime de nivel de cca. 186 cm. În timpul viiturilor, volumul de apă transportat pe Miletin în limitele comunei Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
teritoriul comunei Șipote o dată la 10 ani, pot fi de 100 m³/s, iar la 100 ani de 230 m³/s. O caracteristică pentru regimul Miletinului o reprezintă viiturile, frecvente mai ales în iulie- august. Astfel a fost de exemplu, viitura din 7 august 1955 când s-au înregistrat amplitudini maxime de nivel de cca. 186 cm. În timpul viiturilor, volumul de apă transportat pe Miletin în limitele comunei Șipote poate să depășească 25 milioane m³. Cel mai frecvent, volumul undelor de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
230 m³/s. O caracteristică pentru regimul Miletinului o reprezintă viiturile, frecvente mai ales în iulie- august. Astfel a fost de exemplu, viitura din 7 august 1955 când s-au înregistrat amplitudini maxime de nivel de cca. 186 cm. În timpul viiturilor, volumul de apă transportat pe Miletin în limitele comunei Șipote poate să depășească 25 milioane m³. Cel mai frecvent, volumul undelor de viitură este sub 8 milioane m³. În asemenea condiții, o parte din șesul Miletinului ca și albiile majore
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din 7 august 1955 când s-au înregistrat amplitudini maxime de nivel de cca. 186 cm. În timpul viiturilor, volumul de apă transportat pe Miletin în limitele comunei Șipote poate să depășească 25 milioane m³. Cel mai frecvent, volumul undelor de viitură este sub 8 milioane m³. În asemenea condiții, o parte din șesul Miletinului ca și albiile majore ale afluenților sunt inundate, la aceasta contribuind și scurgerea neorganizată a apei de pe versanți. Ca o consecință a climatului continental, cu nuanță excesivă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cca. 2500 g /m³). Apreciem că, față de condițiile locale, principala sursă de apă o formează precipitațiile (500mm/an), din care numai 8% formează scurgerea de suprafață. Din aceasta 60 % iese în afara zonei cercetate în timpul scurgerii maxime (la ape mari și viituri). La viituri mari,râul Miletin inundă întreaga vale pe zeci de kilometri amonte de lacul Hălceni. Crearea lacurilor de acumulare în cadrul măsurilor de amenajare completă a bazinului Miletin, va duce la remedierea acestei situații, determinând posibilitatea de a se reține
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
g /m³). Apreciem că, față de condițiile locale, principala sursă de apă o formează precipitațiile (500mm/an), din care numai 8% formează scurgerea de suprafață. Din aceasta 60 % iese în afara zonei cercetate în timpul scurgerii maxime (la ape mari și viituri). La viituri mari,râul Miletin inundă întreaga vale pe zeci de kilometri amonte de lacul Hălceni. Crearea lacurilor de acumulare în cadrul măsurilor de amenajare completă a bazinului Miletin, va duce la remedierea acestei situații, determinând posibilitatea de a se reține o parte
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de kilometri amonte de lacul Hălceni. Crearea lacurilor de acumulare în cadrul măsurilor de amenajare completă a bazinului Miletin, va duce la remedierea acestei situații, determinând posibilitatea de a se reține o parte din apa scurgerii maxime, de a se diminua viiturile și preveni inundarea șesurilor, de a spori scurgerea în perioada apelor mici. În afară de pâraiele mai sus menționate, hidrografia comunei Șipote cuprinde și o serie de iazuri. Datorită debitelor uneori sporadice ale pâraielor, cauzate de condițiile climatului continental excesiv, cu deficit
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de apele torențiale fiind invadate de o vegetație abundentă de stufărișuri. În concluzie, apele de suprafață au o mare importanță pentru agricultura comunei Șipote. De aceea, se impune executarea de lucrări hidroameliorative și hidrotehnice, care să prevină și să limiteze viiturile de pe râul Miletin. Sub aspectul mineralizației totale, aproape toate apele interceptate, atât în zona freatică, dar și cele de profunzime au un conținut mineral ce le-ar îndreptăți să fie caracterizate ca ape minerale, în general. Astfel, prin foraje de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
elemente biogene în segmente, având ca efect final „înflorirea apei”. Ecosistemele acvatice montane sunt supuse la trei surse majore de poluare: • prin ape meteorice (ploi acide); • prin ape industriale și orășenești neepurate; • prin ape agricole provenite din unitățile zootehnice, din viiturile încărcate cu erbicide și pesticide, precum și din greșeli de aplicare a îngrășămintelor chimice. Cele mai agresive substanțe pentru mediile acvatice din apele montane sunt: amoniacul, hidrogenul sulfurat, fenolii, pesticidele, detergenții acizi, sărurile metalelor grele. Aclimatizarea unor specii exotice de pești
INFLUEN?A MEDIILOR POLUANTE ASUPRA FLUXULUI TURISTIC by Liuba IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83098_a_84423]
-
ne bate Dumnezeu, da' noi nu vedem! tu zici și muști din pîine cu salam, azi e Joia Mare! Ramificația Borcea lumină după ploaie, tablă la turle și casele din jur în rînd cu apa, saci de nisip și încă viitura n-a ajuns! Fetești personalul, lucrez la "Nuclearelectrica", fac navetă de la București, și eu și bărbatu-meu, și apartament de serviciu în Cernavodă, sînt din Iași, n-am timp să trec, ultima dată acum doi ani, dar ea? e cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-s liberi... Așa a fost la colonia din Salcia, care era o colonie de exterminare, o colonie de sacrificiu. Fuseseră și-nainte, muriseră ăia înecați la diguri... i-au înecat acolo cu sacii în valurile Dunării, și i-a luat viitura. A fost lotu’ ăla de la Salcia pe care i-a condamnat pentru crime împotriva umanității, da’ de ochii lumii, că după aia i-a pus în posturi mari... Erau și momente în care oamenii erau mai optimiști? Era lumea prăpăstioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]