2,133 matches
-
de reacție. Factorii care influențează viteza de reacție. 6.2. Cinetica reacțiilor simple și complexe de ordinul I 4. Legile chimiei Renașterea prin orientarea gândirii către experiment a adus primele dovezi indirecte asupra structurii atomilor respectiv a substanțelor. Leonardo da Vinci a afirmat, la sfârșitul secolului al XV-lea următoarele, „mi se pare că sunt deșarte și pline de greșeli științele care nu sunt generate de experiență, părintele oricărei certitudini, și care nu se termină într-o experiență evidentă.” Cercetările efectuate
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
avizați. Cartea prezintă numeroase exemple de abordare de către genii a actului creației. Capitolul final: „Reguli pentru a fi creativi sau Cum gândesc geniile” se referă la strategiile gândirii folosite de mințile strălucite, precum cele ale lui Einstein, Edison, Leonardo da Vinci, Darwin, Galilei, Freud sau Mozart. Avem speranța că lucrarea de față va constitui un bilet de intrare spre o aventură intelectuală încărcată de imaginație, de implicație și de emoționalitate în domeniul misterios și atât de miraculos al creativității. G Paicu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
idee asupra efortului cercetătorului. Se vorbește despre prezența unei tendințe spre perfecțiune a creatorului. De aici rezultă retușările continue, tendința reluărilor și revizuirilor perpetue prezente în activitatea unor creatori de geniu: Eminescu a realizat 14 versiuni ale Luceafărului, Leonardo da Vinci a retușat timp de 20 de ani tabloul Mona Lisa, Lev Tolstoi a dat câte șapte sau opt variante pentru operele principale, Pascal a realizat 16 versiuni pentru Scrisorile provinciale, Buffon a avut 11 reluări ale operei Epocile naturii, etc.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
imperială din Berlin, a fost un jocheu priceput în cursele de obstacole, iubea și creștea animale, între care și o panteră. Edison iubea florile, muzica lui Beethoven și cânta la vioară. I. Newton scria poezie cu real talent. Leonardo da Vinci avea preocupări în domenii precum pictură, sculptură, arhitectură, anatomie, botanică, tehnică. [41] 4.1.3.2 Deschiderea intelectuală Deschiderea intelectuală (open minded) reprezintă o atitudine creativă importantă. Ea include receptivitatea la ideile noi, abilitatea de „a se juca cu ideile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
200. În Anexa 16, la paginile 348-349, este oferită soluția completă. Rezistența la închidere mai presupune preocuparea permanentă la ameliorări, retușări ale produsului creativ. Se vorbește despre prezența unei tendințe spre perfecțiune a creatorului. Exemple: M. Eminescu, Brâncuși, Leonardo da Vinci, Lev Tolstoi, Pascal sau Buffon care au retușat continuu produse ale creației lor (a se vedea §3.4). 4.1.3.6 Caracterul Caracterul poate fi înțeles ca un sistem complex și stabil de atitudini față de muncă și valori, față de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
într-un domeniu. Talentele sunt rodul interacțiunii dintre zestrea ereditară și mediul cultural. D. Griffiths spunea:. Ștefan Milcu observa că . [25] Se vorbește frecvent astăzi de talente multilaterale, respectiv de persoane care excelează în mai multe domenii. Exemple: Leonardo da Vinci (pictor, scriitor, naturalist, fizician, inginer); Goethe (poet, naturalist, fizician); L. Blaga (poet, filozof, istoric); H. Coandă (inventator, fizician, sculptor, muzician); Chopin (compozitor, pictor, poet, actor). În urma studiului făcut de R. White și C. Cox pe un număr de 301 genii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Kafka, Virginia Wolff - în creația literară, Mozart, Beethoven, Rossini, Wagner, Smetana - în compoziția muzicală, I. Newton, L. Boltzmann, Kurt Gödel, J. F. Nash - în știință. Ed. Touluse spunea:. Totuși, cele mai multe genii nu au fost niciodată psihotice. De pildă Leonardo da Vinci, B. Michelangelo, Goethe, V. Hugo, G. Verdi, G.B. Shaw, ș.a. sunt exemple de robustețe psihică și longevitate creatoare. Genialitatea nu este un simptom de degenerescență, nici de nevroză, nici de halucinație, ci este expresia de apoteoză a spiritului uman. Anca
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de îndemnuri pentru a fi creativi, care pot constitui un ajutor în depășirea blocajelor creativității. Capitolul 8 CREATIVITATEA DE GRUP Th. Carlyle În toată istoria omenirii, până în secolul XX, creatorul s-a identificat cu individul solitar. Marii creatori: Leonardo da Vinci, Newton, Galilei, Gauss, Mendeleev, etc. au realizat opera lor prin gândire genială și efort propriu. Dacă în domeniul artelor, cum ar fi literatura, pictura, sculptura, arhitectura sau muzica, creația individuală a rămas suverană, în domenii precum știința sau tehnica s-
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
al diferitelor domenii și, nu în ultimă instanță, mentalitatea epocii. Când societatea este pregătită să primească o idee nouă, să o înțeleagă și să o folosească, asimilarea și implementarea ei este rapidă. Exemple: aparatul de zbor conceput de Leonardo da Vinci, care a „așteptat” 400 de ani până la apariția elicopterului pe de o parte, și descoperirea fraților Lumière (înregistrarea imaginilor în mișcare), care a lansat imediat cinematografia - pe de altă parte. 9.2 Creativitatea tehnică și științifică După cum am justificat în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mai valoros și fundamental. Cele mai valoroase în creativitate sunt analogiile cât mai îndepărtate, deoarece în raport cu asemenea analogii crește probabilitatea ca soluția să fie originală și importantă. Graham Bell folosind analogia directă cu urechea umană a inventat telefonul. Leonardo da Vinci a inventat planorul și deltaplanul prin analogie directă cu o particularitate de zbor a păsărilor. Ignatiev a inventat sculele așchietoare cu autoascuțire în momentul uzurii prin analogie directă cu dinții rozătoarelor care prezintă două suprafețe de durități diferite. analogia personală
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
primele încercări de a aplica aceste strategii nu vă vor aduce idei spectaculoase, dar perseverând veți cunoaște succesul. 10.2 Atitudinea inițială Este imposibil să fii creativ dacă ai o atitudine negativă. Dacă analizezi comportamentul geniilor creative ca: Leonardo da Vinci, Edison, Einstein, Picasso, H. Ford și toți ceilalți, din toate timpurile, vei constata că toți au crezut în ei și au gândit pozitiv. Gândirea negativă nu i-a caracterizat. În loc să excludă posibilitățile, creatorii includ toate posibilitățile, atât cele reale cât
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
închipui pe Vicent van Gogh deplângându-și eșecul de a-și vinde picturile, considerându-se lipsit de talent? Sau pe Edison cedând la ideea lui despre becul cu incandescență după ce dăduse greș de mii de ori? Sau pe Leonardo da Vinci simțindu-se jenat să încerce în prea multe domenii deoarece nu avea educație? Ori pe Einstein temându-se că va fi ridicularizat dacă își va expune ideile despre univers din postura sa de funcționar la biroul de patente? Sau pe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în universul lor personal sau profesional probleme la care nu s-au gândit ceilalți și care așteaptă să fie rezolvate. Este un adevăr faptul că geniile se caracterizează printr-o curiozitate extraordinară și pun tot timpul întrebări îndrăznețe. Leonardo da Vinci își nota în caietele sale o mulțime de întrebări, încercând să găsească principiile de bază ale funcționării unor lucruri din natură, Einstein se întreba mereu de ce au loc unele fenomene și de ce se manifestă așa, Freud s-a întrebat ce
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
perspective. Gândiți productiv, nu reproductiv! Îți definești provocarea folosind întrebări. Aceasta te ajută privești problema din mai multe perspective. Ideile originale vin adesea din analiza unei situații dintr-o perspectivă pe care ceilalți nu au analizat-o înainte. Leonardo da Vinci credea că este necesar să restructurezi, să analizezi o problemă din mai multe perspective, dacă dorești să o cunoști mai bine. De asemenea, afirma el, la o primă privire asupra problemei perspectiva îi era limitată de modul clasic de a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
multe răspunsuri și, eventual, un alt mod de a spori câștigurile decât din vânzarea de calculatoare. Regula 6: Încercați să separați părțile de întreg O problemă complexă poate fi abordată numai prin analiza tuturor detaliilor sau cauzelor sale. Leonardo da Vinci observa întregul, apoi se oprea asupra fiecărui detaliu, căutându-i originea sau cauza. Teoria lui era că, separând părțile de întreg câștigăm informații, apoi este necesar să analizăm relația dintre părți precum și factorii care influențează o anumită situație. La pagina
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de conexiune ale acestora. Galileo Galilei a revoluționat știința prin reprezentarea ideilor cu ajutorul diagramelor și a desenelor, în timp ce contemporanii săi foloseau limbajul cuvintelor și al cifrelor. Pentru prima dată pozițiile și orbitele corpurilor cerești erau reprezentate prin desene. Leonardo da Vinci se folosea de desene pentru a reprezenta ideile sale. În caietele sale cuvintele sunt puține, iar desenele și diagramele ocupă cel mai mult spațiu. Cuvintele erau folosite doar pentru comentarii pe marginea desenelor. Charles Darwin a folosit în caietele sale
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
soluții creative asupra fiecărui element prin schimbarea unor atribute. Metoda a fost explicată în cadrul secțiunii §10.2.1.3. Prin divizarea problemei în părți se schimbă centrul atenției și fiecare componentă poate fi privită într-o lumină nouă. Leonardo da Vinci considera esențial să învățăm să separăm părțile de întreg. Pentru înțelegerea tainelor corpului omenesc, în caietele sale cu notițe sunt prezente numeroase desene. El începe cu un detaliu, apoi trece la un alt detaliu și tot așa, întregind o parte
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
repede, individul fiind prins în vâltoarea altei activități decât cea de rezolvare a problemei. În al doilea rând, recitirea din timp în timp a ideilor notate poate contribui la perfecționarea lor sau poate declanșa apariția de noi idei. Leonardo da Vinci își nota temeinic ideile în caiete legate în piele. De-a lungul vieții ideile au fost elaborate și a reușit să creeze invenții complexe ce depășeau epoca sa, cum ar fi elicopterul, costumul de scafandru sau bicicleta. Thomas Edison și-
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cât mai diverse putem găsi variante care nu au mai fost realizate niciodată. Pentru fiecare element se găsește un număr limitat de atribute, dar prin combinarea lor pot rezulta mii de variante. Metoda a folosită cu succes de Leonardo da Vinci. Capetele grotești și caricaturile sunt exemple de aplicare a acestei metode. Pentru început el stabilea fiecare element al feței: fruntea, ochii, nasul, gura, buzele, bărbia, pielea. Pentru fiecare element realiza o listă de atribute, pe care le combina în diferite
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unei persoane frumoase, sfatul artistului este de a combina detalii frumoase ale persoanelor pe care le cunoaștem. Ne putem gândi astfel că tabloul Mona Lisa reprezintă chipul cu sinteza trăsăturilor care l-au impresionat cel mai mult pe Leonardo da Vinci. Pentru a folosi metoda Combinării atributelor se procedează astfel: 1. Se identifică parametrii (elementele) problemei. Este de dorit ca numărul acestor parametri să fie cât mai mare. Cu cât sunt mai mulți parametri cu atât soluția va fi mai completă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
multor probleme, atât celor asemănătoare, cât și celor foarte diferite. Revedeți cât mai des aceste notițe și analizați unele idei din perspectiva altora. IV. Combinarea perspectivelor Geniile excelează în domenii diverse, vorbindu-se de multilateralitatea talentelor lor. Exemple: Leonardo da Vinci (pictor, scriitor, naturalist, fizician, inginer); Goethe (poet, naturalist, fizician); L. Blaga (poet, filozof, istoric); H. Coandă (inventator, fizician, sculptor); Chopin (compozitor, pictor, poet, actor). Cu cât se excelează în mai multe domenii și se reușește sinteza informațiilor diverse se vor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lumii naturale și umane, insistând pe reprezentarea obiectelor și a caracteristicilor acestora, pe când Braques împingea totul spre abstract. Prin combinarea experiențelor și stilurilor celor doi artiști a apărut acest curent care la vremea respectivă a luat rapid amploare. Leonardo da Vinci l-a întâlnit pe Machiavelli în Florența în 1503. Experiența lui Machiavelli l-a dirijat pe da Vinci spre realizarea unor proiecte din domeniul armelor de luptă, iar da Vinci l-a familiarizat pe Machiavelli cu conceptul de știință aplicată
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Prin combinarea experiențelor și stilurilor celor doi artiști a apărut acest curent care la vremea respectivă a luat rapid amploare. Leonardo da Vinci l-a întâlnit pe Machiavelli în Florența în 1503. Experiența lui Machiavelli l-a dirijat pe da Vinci spre realizarea unor proiecte din domeniul armelor de luptă, iar da Vinci l-a familiarizat pe Machiavelli cu conceptul de știință aplicată. Astfel, Machiavelli a ajuns să teoretizeze o nouă abordare a ordinii politice și sociale, ce a inspirat principiile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
care la vremea respectivă a luat rapid amploare. Leonardo da Vinci l-a întâlnit pe Machiavelli în Florența în 1503. Experiența lui Machiavelli l-a dirijat pe da Vinci spre realizarea unor proiecte din domeniul armelor de luptă, iar da Vinci l-a familiarizat pe Machiavelli cu conceptul de știință aplicată. Astfel, Machiavelli a ajuns să teoretizeze o nouă abordare a ordinii politice și sociale, ce a inspirat principiile obținerii și menținerii puterii politice în societatea modernă. Jonas Salk, descoperitorul vaccinului
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creion cu mină de cărbune! Regula 16: Faceți legături între lucruri diferite Marii creatori fac adesea asocieri ce scapă celor mai mulți oameni. Își pun imaginația la lucru, stimulând-o cu idei care aparent nu au o legătură între ele. Leonardo da Vinci a făcut asocieri inedite până atunci: mișcarea apei cu mișcarea părului (rezultând un mod inedit de reprezentare a apei în mișcare) sau sunetul unui clopot cu cercurile pe suprafața apei (descoperind propagarea sunetului sub formă de unde). El a descoperit că
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]