2,884 matches
-
-tu!” - țipătul unui tren de noapte. Pe ecranul negru al cerului, imaginația proiectă un tren rulând pe șine cu-n ecartament cu mult mai larg decât cel Trans-Siberian, hotărât să străbată lumea în lung și-n lat, pe arșiță, pe viscol. În fața sa, o locomotivă greoaie precum un bivol, pufăia și icnea trăgând un șir nesfârșit de vagoane, îndărătnicindu-se să cucerească traseul, metru după metru, la fel ca optimismul care sfidează orice obstacol, chiar și destinul, mereu înainte. Mi-e
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
tu, mi-ai fost găsită precum o frumoasă zână adormită. Cu privirea către al ei salvator, tânăra îi răspunse lin, încetișor, c-al ei pețitor dintr-un sat, departe voia să o ducă acasă prin noapte, iar caii, speriați de viscol, trecând pe-o colină sania înclinară, ea căzu pe dată, iar ei nu simțiră... -Azi-noapte, câinele meu te-a găsit după al său lătrat iute am venit, și-n omătul proaspăt eu am răscolit, și apoi în casă te-am
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
casă!” Mă văd înconjurat mereu, De grija sufletului său, O văd muncind din zori în seară, Torente de-amintiri, coboară iară.. . . La gura sobei, vreau să mai stăm iară, Să-mi faci turtele mamă, din cartofi, Când iarnă grea și viscol e afară Și scârțâie zăpada sub pantofi.. . Dă lampa-n jos, lumina să mai scadă, Dă lampa-n jos puțin câte puțin. Vin amintirile ca să mă vadă, Vin amintiri, de când eram copil. = Aproape-s sărbătorile de iarnă. Un dulce fior
DĂ LAMPA-N JOS de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345200_a_346529]
-
des ne calcă pargul casei cel mai bun prieten la soțului meu. -Pa! Am plecat! -Pa! Pușica... -Încă odată vă mulțumesc pentru ospitalitatate. Ieșind Tina a lăsat un parfum fin de liliac care mi-a amintit de sfârșitul romanului „Insula viscolului”. -Constantine, mă gândesc ca în cele zece zile care le stai în orașul nostru, fiecare să citim ce am scris în perioada de când nu ne-am mai văzut. Ce zici? -Foarte bine. Îți voi reciti „Insula viscolului”. -Acest roman face
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
sfârșitul romanului „Insula viscolului”. -Constantine, mă gândesc ca în cele zece zile care le stai în orașul nostru, fiecare să citim ce am scris în perioada de când nu ne-am mai văzut. Ce zici? -Foarte bine. Îți voi reciti „Insula viscolului”. -Acest roman face parte din trilogia cu același nume. -„Chipul din oglindă”, bănuiesc că este primul. L-am citit. Care este al treilea volum? -„Orbul din Muzeul Satului”! -Interesant titlu! -Are o simbolistică. Orbul este poporul român care votează de parcă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
ori pe autostrăzile la care se taie panglica la fiecare doi-trei kilometri), e cazul să coborâm privirea la nivele inferioare, adică mai apropiate nouă. Adevărat că se poate întâmpla să ne poticnim și pe aici de oarece vicii: viciu de viscol, viciu de parazăpezi, viciu de defrișare anapoda, viciu de comunicare ori, pur și simplu, viciu de europenizare! Că, uite așa, au ajuns bieții oameni să se ascundă, să se izoleze, să se baricadeze, numai să scape de plata unor taxe
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
focului viu, sub delirantul dor. Eu, undă a durerii mă -nalț acum din lut Si -n dans himeric, în lumină mă strămut! STRUNĂ AM DEVENIT Strună am devenit și arc în așteptare În sunetul zăpezilor eu îți ascult galopul Azi viscolul îmi pare cântec ce-mi aduce Prinos de alb, înfiorata-ți tandră voce, Rugămintea din privirea-ți cu păcat Ce din barbară în zeiță m-a schimbat Și suverană în imperiul de atingeri, Al simțirii ce te-a trezit din
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
lebădă al poetei Diana Trandafir! („nisipul trupului meu”). Toate poeziile au acel parfum indefinit al cuvintelor, ce sînt puse unele lîngă altele ca să redea emoția pură a talentatei poete. „Mîngîierile tale/ din casa de iederă”, „În atelierul de potcovit inorogi/ viscolul se topește/ cu pleoapele strînse/ și genunchii la gură”, „Există atîtea zăpezi/ din care să-ți faci un contur”, „În jurul gleznelor mele/ și în spațiul curb dintre noi”, „încăperile goale/ despărțite de lume”, „Din harpă pot răsări/ oricînd/ două răsuflări
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
sentimente pe care numai tu le poți defini și nimeni, niciodată nu le va putea inversa punctele cardinale. Să cunoști înălțimile, femeie, zborul tău e credința și binecuvântarea pruncilor, ai învățat să cânți pe calendarul tuturor anotimpurilor de mână cu viscole pe acorduri de cascadă solară, lasă munții să-ți aștearnă flori de colț sub tălpile tale, adună-le și înfășoară-le singurătatea într-un vals. Evalsul tău, femeie, astăzi vei împlini iubirea poeților, vei îmbogăți pânzele pictorilor și vei face
LA MULŢI ANI, FEMEIE! de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345530_a_346859]
-
Articolele Autorului Talpa țării Printre stânci date uitării De preocupări nebune, Se zărește talpa țării, Pe cărările străbune! Urma i-a rămas adâncă Pe pământul strămoșesc! Florile de colț din stâncă, Veșnicia îi slăvesc! De pieri-vor alte urme Sub viscol și vreme rea, Talpa țării-n veci rămâne. Toți, ne sprijinim pe ea! Referință Bibliografică: Talpa țării / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1492, Anul V, 31 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu
TALPA ȚĂRII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377031_a_378360]
-
vrea s-o îmbrace, Geloasă c-a ieșit puțin pe-afară, În verde peste albele-i cojoace. Și-atunci a-ngrămadit pe prispă norii, În tonuri triste, ca o-ntunecare, Umbrindu-i primăverii obrăjorii, Ce străluceau ca niște mărțișoare. C-un ultim viscol o mai ceartă încă Și vrea s-o-nchidă-n casa-i de cleștare, Dar peste toate, o liniște adâncă, Se-așează ca final la încleștare. O rază ici, un toporaș acolo, O adiere, un petec de senin, Cu glasu-i gureș, prinde un
IARNĂ PRICINOASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377830_a_379159]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NOAPTE DE IARNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului NOAPTE DE IARNĂ Munții-și pun în iarna grea Haine noi, scumpe, de regi, Brazii-acoperiți de nea Par în viscol albi moșnegi. Fir de apă cristalin Tremură pe sub zăpezi, Colo-n ramuri de mălin Cântă-n noapte huhurezi. Stelele discret sclipesc, Agățate în agud, Nori răzleți călătoresc Către satele din sud. E senin și este ger, Luna nouă iese-n
NOAPTE DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377878_a_379207]
-
ți-am trimis. Mă-nchin și azi la umbra bolții, să-ascult odat` iar glasul tău, ca cerșetoru-n fața sorții, să șterg povara unui hău. Eu știu că n-ai plecat departe, dar cum să-ți spun cât te iubesc? un viscol inima-mi desparte, din tine-am suflet să trăiesc. Cât m-așteptai la o fereastră, în lacrimi, griji, să mă mai vezi, trecea și noaptea cea albastră, treceau de multe ori și-amiezi. De liniște mi-e atât de teamă
MAI STAI COPILE... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378014_a_379343]
-
SAT Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului IARNĂ ÎN SAT de Nicolaie DINCĂ Iarna-și cerne-ncet făina Peste sat și peste vale, Iar pe cer stinge lumina, Văruind bătrâna cale. Viscolele-și așezară Plapuma peste decor Și-i un timp de nu-i pe-afară Decât omul călător. E sinistru... Zici că este Vraja neagră a ciorilor, Ce dădură-ntâi de veste Avalanșa norilor. Moara,-n cer, după trei zile, S-
IARNĂ ÎN SAT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378040_a_379369]
-
mulți ani. A fost poate oră mea petrecută în Țară Basmului . Lucrurile simple și firești, normale, chiar banale care s-au petrecut atunci au devenit importante pentru mine prin unicitatea și intensitatea privirilor celor doi. O zi de iarnă fără viscol, cu multă zăpadă , într-un sat de munte din Dâmbovița. Eram invitată de o prietenă , acasă la ea, pentru două zile. Veselă și foarte volubila, bucuroasă că pot petrece la munte sfârșitul de săptămână , o urmăm pe Izabela prin nămeți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
mulți ani. A fost poate oră mea petrecută în Țară Basmului.Lucrurile simple și firești, normale, chiar banale care s-au petrecut atunci au devenit importante pentru mine prin unicitatea și intensitatea privirilor celor doi.O zi de iarnă fără viscol, cu multă zăpadă , într-un sat de munte din Dambovita.Eram invitată de o prietenă , acasă la ea, pentru două zile.Vesela și foarte volubila, bucuroasă că pot petrece la munte sfârșitul de săptămână , o urmăm pe Izabela prin nămeți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
prin fân, melcii urcă pe mătasea florilor mustind de apă și pe putredele scânduri spijinite de un prun; Ochii tăi tot țes izvoare din potoape de lucernă, greierii pictează îngeri peste fuste de bătrâne adunându-te din crudul verde. Verde viscol, fără timp, cu nesaț de flori înalte și de tot ce nu rămâne Hai, să-ti pun din nou pe brațe, ca pe-un prunc de lapte dulce, neîntâmplatul anotimp! Dacă noaptea mă îndură să mai urc pe pragul verii
VERDELE DE RĂMAS-BUN de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/378102_a_379431]
-
Aglaia, Iubesc soarele și iubesc luna, Iubesc cu patimă toată natură, Iubesc copii ce sug de la mama, Iubesc tineri inteligenți și rebeli, Iubesc primăvară cu farmecul ei, Iubesc vară cu florile ei, Iubesc toamnă cu roadele ei, Iubesc iarnă cu viscolul și gerul ei, Iubesc zăpadă ce-mi îngheață năsucul, Iubesc tot ce există aici pe pământ, Iubesc oamenii cu zâmbet frumos, Iubesc oamenii cei blânzi și curați, Iubesc oamenii de la care pot învăța, Iubesc oamenii care știu să se joace
IUBESC... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376430_a_377759]
-
și stelele pentru că de-atunci mama nu mai aducea zilnic apă din lumea apelor mai ales pentru că de-atunci toate celelalte fântâni nu le mai ascundeau oamenilor tainele am fi vrut să dăm tuturor din această apă dar au venit viscolele s-au închis drumurile și nimeni n-a vrut să iasă deși o sete mai puternică decât viscolul le secase visele. la noi a țâșnit o fântână în mijlocul casei și-am rămas singurii care nu s-au speriat. Referință Bibliografică
MIRACOLUL de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376552_a_377881]
-
atunci toate celelalte fântâni nu le mai ascundeau oamenilor tainele am fi vrut să dăm tuturor din această apă dar au venit viscolele s-au închis drumurile și nimeni n-a vrut să iasă deși o sete mai puternică decât viscolul le secase visele. la noi a țâșnit o fântână în mijlocul casei și-am rămas singurii care nu s-au speriat. Referință Bibliografică: Miracolul / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul VI, 10 noiembrie 2016. Drepturi de Autor
MIRACOLUL de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376552_a_377881]
-
să mă anunți...” Mă face să râd! * - Mă duc în Antarctica. - Hai că mă lăsași paf! 14 decembrie 2015 Astă-vară m-antrenam pentru tropice, să rezist la soare. Acum mă antrenez pentru antarctice, numai să rezist la frig. Mărșăluiesc prin viscolul de la canionul Rehoboth. * Îmi scrie Tavi Blaga: „Bănuiesc că sunteți încărcat înainte de plecare. Am niște emoții!... Eu nu aș avea curajul să merg.” Se pare că nici eu! * Te apucă amețeala, parcă ai fi pe altă planetă... când vezi ghețari
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (1) – PREGĂTIRI PENTRU EXCURSIA VIEŢII de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376541_a_377870]
-
planetă... când vezi ghețari cât muntele (și asta-i numai o treime de la suprafața apei!)... Îți e teamă să nu cadă pe tine! * Un adevărat palat de gheață e Antarctica! Sau mai mult un oraș în întregime de frig și viscol. Parcă ești pe altă lume, în alte timpuri. Aurora Boreală am văzut-o și-n Alaska, în 2009... * Am oare nevoie de „viză” pentru Antarctica?! * Ambiția / nebunia / îndrăzneala / disperarea / curiozitatea / excentricitatea de a merge și pe tărâmuri antarctice... Bucuria și
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (1) – PREGĂTIRI PENTRU EXCURSIA VIEŢII de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376541_a_377870]
-
vină cu plugul să deschidem pârtie prin sat, că nu e bine să rămânem izolați din cauza zăpezii, tocma acum în prag de sărbători. Femeia s-a dus în bucătărie la treburile sale, în timp ce Gheorghe a continuat să facă pârtie, chiar dacă viscolul acopereau la loc cărarea printre nămeți. A dat la animale hrană și le-a pus strat curat, apoi a intrat în bubătărie ,bucurându-se de căldura focului, de cafeaua fierbinte și îmbietoare. - Să știi, că azi Ella nu poate veni
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
astfel sigur vom ajunge. Cu mașina pe vremea asta am risca să rămânem înzăpeziți. - Așa e! Până în vale troienele erau încă intacte și zăpada depășea cu mult, un metru înălțime. Prin curți sătenii osteneau cu lopețile să-și croiască pârtii. Viscolul începuse să scadă puțin în intensitate însă continua să sufle și ningea cu nemiluita. Tractorul înainta anevoie pe coastă devale croindu-și drum cu plugul și în cele din urmă au ajuns, lăsând în spate o pârtie care dispărea repede
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
înc-o dată dorul tău, să te ascult și clipele să-mi pară niște muguri plini, din care înfloresc aievea - veșnicii.” Blaga pribeag sunt fără tine, femeie, ca un pom în furtună, învelește-mă cu dragostea ta și apără-mă de viscolul vieții sunt cel mai singuratic suflet, aș vrea să mă-mbăt, să dărâm orice vis ce se cuibărește în inima mea, orice altar barbar ce-mi aruncă pocalul în haos, se sparge de cer un corn de lună când râzi
POEM DE DRAGOSTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375828_a_377157]