8,047 matches
-
lui de nori vânjoși. Ei te vor purta prin cer și-ți vor asigura paza când ceilalți se vor lupta cu dușmanii care vor îndrăzni să vă atace. Primăvara, deși era nemulțumită, nu mai insistă. Spera să fie apărată de vitejii ei. Soare-Împărat chemă toți slujitorii și-i anunță: - Iubiții mei, serbările s-au terminat! Copiii noștri vor pleca în Țara Zăpezilor ca s-o izgonească pe nemernica Iarnă. Am hotărât să fie însoțită de credinciosul Zefir, căpitanul nostru, și de
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
ei. Soare-Împărat chemă toți slujitorii și-i anunță: - Iubiții mei, serbările s-au terminat! Copiii noștri vor pleca în Țara Zăpezilor ca s-o izgonească pe nemernica Iarnă. Am hotărât să fie însoțită de credinciosul Zefir, căpitanul nostru, și de viteazul Nor Alb cu oștile sale, ca să asigure ocrotirea prințesei. Cei numiți făcură plecăciuni adânci. Apoi, împăratul și slujitorii plecară la palat. Începură pregătirile de plecare. Mărțișor și Norocel încălecară pe cai înaripați și se alăturară căpitanului Zefir în fruntea gărzilor
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
spuse: - Iartă-mă, tată, pentru toate supărările pe care ți le-am făcut! Deși te iubesc mult, totuși, trebuie să-mi împlinesc ursita. - Fii binecuvântată, fata mea, și urmează-ți drumul tău! Primăvara se urcă în trăsura ei, însoțită de viteazul Nor Alb, în aclamațiile și uralele celor din jur. Vânjoșii nori albi purtau trăsura stăpânei lor într-un zbor lin. Soare-Împărat se întoarse la căpitanul Zefir și-i spuse: - Ai grijă ce faci! Ai grijă de prințesă, așa cum ai promis
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
lățoși ce suflă-n disperare! Nu vă aduc aminte de turbații cei din turn? Nu vreți să vă ferim de primejdiile ce ni se arată în cale? - Așa-i, iubita mea! interveni și Mărțișor. Căpitanul are dreptate. Rămâi în paza viteazului Nor Alb și lasă-ne pe noi să-i înfruntăm și să-i învingem pe luptătorii Iernii. Aici te știu în siguranță și voi fi liniștit. Primăvara era descumpănită, dar... dacă așa doreau eroii ei... ce era să facă? - Bine
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
jeturi de raze, încât săreau scântei din capetele lor, în tunete asurzitoare. Se luară la trântă, se apucară de cămeșoaie, rupându-le în bucăți, se încolăceau, se răsuceau, iar în urma încleștării lor zburau prin tot cerul flendurile vineții sau alburii. Viteazul Nor Alb apucă de plete un lungan cu armură plumburie, îl învârti de câteva ori ca pe o praștie și-l aruncă cu putere în mijlocul zdrențăroșilor vineții, rostogolindu-i unul peste altul, de zburau armurile de pe ei. Aceștia, când se
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
numărase harapnicele încasate de general, în hazul cioroipanilor de gardă. Când îl văzu, generalul înțelese de pe chipurile cioroipanilor care fusese distracția. Îl luă de urechi pe nea Ciorică (ceilalți cioroipani se făcură dispăruți), și-l întrebă: - Ai convocat, mă, pe vitejii Măriei Sale? - Nu mi-ați spus! Unde? cârâi Negru-Cioară, roșu de durere. - Cum unde, mă, cum unde? La mine, mă! îi șuieră în ochi generalul. - Trăiți, domn’ general, am plecat! țipă Ciorică, roșu ca un rac. - Cum ai plecat, mă, dacă
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
domn’ general, am plecat! țipă Ciorică, roșu ca un rac. - Cum ai plecat, mă, dacă te trag eu de urechi? țipă Prăpădenie înfuriat. - Trăiți, n-am plecat! Aștept să nu mă mai trageți de urechi. - Așa! Așteaptă!.. Ordon convocarea tuturor vitejilor Măriei Sale la Statul Major. Adică la mine, mă! Executarea! - ’Țeles, să trăiți! Negru-Cioară făcu stânga-mprejur, cârâi după cioroipani și se pulveriză cu ei prin toate cotloanele palatului sau pe unde știa el că-și pierd timpul hăndrălăii împărăției cu
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
babe. După un ceas, sala de gheață a Cartierului General, în care erau așezate sloiuri și bolovani de gheață, în loc de mese și scaune, precum și câteva stânci despicate, ascuțite, în loc de birouri, se umplu de urâciunile fălcoase și matahalele bulbucate, prea vestiții viteji ai împărătesei. Se așezară fiecare pe câte un sloi sau bolovan de gheață, dar lui Nămețilă îi trebui un bloc de gheață cât un munte ca să se poată așeza, fără să facă stricăciuni în jur. În fine, apăru și generalul
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
mănăstire, părintele se dovedește a fi o personalitate complexă. Este un bun patriot, e atent la reevaluările istoriei. De pe pereții arhondaricului, numit „Sala Voievozilor”, ne privesc domnitorii noștri, parte trecuți, în rândul sfinților, dar cu toții ctitori de localuri sfinte și viteji apărători ai neamului și credinței străbune. Pe peretele dinspre miazăzi, pe fundalul tricolorului, se afla conturul României mari și în mijloc Maica Domnului cu Pruncul în brate, imagine ce ne aminteste de credința din strămoși că țara noastră este Grădina
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
cu ei, la cuptoare! tună împăratul. Căpitanul Foc Nestins întrebă precipitat: - În care cuptor îi aruncăm, Măria Ta? Că vrăjitorii ăștia nu ard! - Trebuie să ardă, dacă asta voiesc eu! tună împăratul. Am stabilit că lupta o vor da ceilalți viteji ai noștri. - Cum poruncește Măria Ta! Vom lupta în ordinea ce-ați dat! strigară voinicii luptători înfierbântați de ură. Să-ncepem lupta chiar acum! - Nu acum, mai așteptați! îi potoli împăratul, ridicând mâna. Duceți prizonierii la cuptoare și-i lăsați
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]
-
în chinuri și remușcări sufletești. Drama românilor transilvăneni începută prin uniatism la 1700 va continua în 1714 prin dărâmarea din temelii a catedralei și a reședinței mitropolitane ortodoxe din din Alba Iulia (Bălgrad) care a fost ctitorită de către Domnitorul Mihai Viteazul. Curtea imperială din Viena a continuat lupta împotriva românilor ortodocși din Ardeal prin înființarea episcopiei greco-catolice de Făgăraș, iar biserica ortodoxă din acest oraș - ctitoria Domnitorului și Sfântului Constantin Brâncoveanul, a fost declarată drept catedrală episcopală. În cele ce urmează
PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
-
ani de la trecerea la cele veșnice a Marelui Domnitor al Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Deținătorul Diplomei de Onoare din partea Fundației Ștefan cel Mare-Municipiul Pașcani și a titlului de Membru de Onoare a acesteia. Deținătorul Diplomei de merit Mihai Viteazul dată de Liga Culturală Pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni pentru contribuția adusă la realizarea manifestărilor din august 2001, în memoria Marelui Erou al Neamului Românesc. Deținătorul Diplomei de Onoare a Cenaclului Ion Chiric al Casei de Cultură a Sindicatelor Galați
PROFIL DE AUTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367361_a_368690]
-
chinuri și remușcări sufletești. Drama românilor transilvăneni începută prin uniatism la anul 1700 va continua în 1714 prin dărâmarea din temelii a catedralei și a reședinței mitropolitane ortodoxe din din Bălgrad (Alba Iulia) care a fost ctitorită de către Domnitorul Mihai Viteazul. Curtea imperială din Viena a continuat lupta împotriva românilor ortodocși din Ardeal prin înființarea episcopiei greco-catolice de Făgăraș, iar biserica ortodoxă din acest oraș - ctitoria Domnitorului și Sfântului Constantin Brâncoveanul, a fost declarată drept catedrală episcopală. În cele ce urmează
PARINTELE IOAN ALEXANDRU MIZGAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367330_a_368659]
-
iubirea. Aceștia au descoperit ajutorul lui Dumnezeu în niște condiții în care însăși existența lor fizică atârna de un fir de păr, simțind, după zidurile groase ale închisorilor, libertatea pe care o poate oferi iubirea lui Dumnezeu. Unul dintre acești viteji mărturisitori ai credinței a fost și Părintele Constantin Voicescu. Născut la 28 iulie anul 1924, în București, Constantin Voicescu și-a petrecut copilăria în orfelinat și o parte din adolescență în închisorile lui Antonescu, pentru activitate în cadrul FDC (Frăția de
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
spunea: “Rodica, vreau să-ți spun ce visuri am primit din partea Domnului. Hai să-ți zic ce se întâmplă.” Eram copleșită că Domnul a dus un al doilea legământ al meu la îndeplinire. Vlad era de această dată ca un viteaz. Știu că o dată spălam haine în baie și-l auzeam pe Vlad cum se roagă în cameră. Am lăsat tot lucrul meu pentru că Duhul Domnului mă copleșea și-am mers și eu la rugăciune. Vlad începea să postească cum auzise
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367389_a_368718]
-
luxos hotel din Palermo pe datorie, așteptând să-i trimită Ion Ghica o poliță de la Constantinopol. Trist, deznădăjduit de instaurarea dictaturii lui Napoleon al III-lea în Franța, singur și preocupat să finalizeze opera vieții sale „Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, Nicolae Bălcescu le scrie tuturor prietenilor din exil și țară să vină să stea cu el pe timpul iernii, la căpătâiul unui om bolnav, care își presimțea moartea. Scrisorile de răspuns al surorilor, iubitei Luxița Florescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, frații
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
cele mai luxoase stabilimente, lucru care infirmă ipoteza ca Bălcescu a murit sărac, într-o camaruță sordidă. Prietenii din țară îi trimiteau bani, dar nu suficienți. Revolutionarul român, bolnav de tuberculoză, dar dornic să-și completeze opera sa despre Mihai Viteazul, a fost gazduit în camera 26, începând cu seara zilei de 17 octombrie. Starea sănătății sale s-a agravat foarte rapid, după ce două zile a plouat în 24 - 25 noiembrie la Palermo, umezeala agravând boala, astfel ca Bălcescu moare pe
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
Eminescu (la vârsta de 38-39 de ani: 1970-1971), de unde face transbordarea în lumea filmului artistic de lung metraj: director al Casei de Filme 4 (1973-1979), pe care o înființează și unde este producător al unor pelicule memorabile: „Cantemir”, „Ioanide”, „Mihai Viteazul”, „Actorul și sălbaticii”, „Ciprian Porumbescu”, „Țara de piatră”, „Serata”, „Casa de la miezul nopții”, „Cu mâinile curate”, „Felix și Otilia”, „Nea Mărin miliardar”, „Scrinul negru”, „Tănase Scatiu”, „Castelul din Carpați” ... Ca redactor șef adjunct la „Contemporanul” (1979-1986), reînființează suplimentul „Realitatea ilustrată
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
a născut la Buzău, la 4 februarie 1809 ca fiu al medelnicerului Ioniță Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernași (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintași pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni - Dolj. După moartea timpurie a părinților (1816), este crescut de o soră a mamei, căsătorită cu stolnicul Nicolae Hiotu, la Craiova. Are ca tovarăș de învățătură
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
unii dintre principalii reprezentanți ai tineretului înnoitor al literaturii și al vieții politice: în Muntenia, un Cârlova, poetul ruinelor Târgoviștei, un Grigore Alexandrescu, slăvitorul Drăgășanilor, dar și evocator al lui Mircea vodă ostașul, un Nicolae Bălcescu, învietorul epopeii lui Mihai Viteazul, și chiar, dintre cei mai tineri, Nicolae Golescu, I.C. Brătianu, iar în Moldova, poetul Hrisoverghi și, mai ales, Mihail Kogălniceanu, așteptând pe Alexandru Cuza. Spiritul romantic de care era însuflețit corpul de tineri ofițeri al armatei rusești - de la Lermontov la
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
Autorului TRISTAN TZARA Tristan Tzara, pe numele său adevărat Samuel Rosenstock, se naște la 16 aprilie 1896 la Moinești, ca fiu a lui Philip și al Emiliei. Urmează cursurile școlii primare din localitatea natală. În 1912, elev la Liceul „Mihai Viteazul” din București, fondează aici, în compania lui Ion Vinea și Marcel Iancu, cu binecuvîntarea lui Alexandru Macedonski și ajutorul lui Iosif Iser, revista „Simbolul”, în care sunt publicate primele sale poeme semnate S. Samyro, pe care îl va schimba mai
TRISTAN TZARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366841_a_368170]
-
latre, absurzi, poezia din gând - a uitat și de boală ce-l roade profund, și e trist că toți zeii sunt teferi și răi - în lectica-i roșie trece-n revista oștirea și-i ceartă chiar și pe cei mai viteji generali că nu-i sunt, în Artă, asemeni, Egali, și se pierd, înainte de lupte, cu firea - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . în patria Eudomoniei moșnegii se plậng ca li-s sandalele vechi și la glezne îi strâng! Referință Bibliografica: ELOGIU SANDALELOR / Ion Mârzac : Confluente Literare
ELOGIU SANDALELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366893_a_368222]
-
Hozevitul), Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, Sfântul Petru Movilă, precum și proclamarea Duminicii Sfinților Români în Duminica a II-a după Rusalii. În ultima perioadă a vieții sale, la solicitarea Societății Naționale de Științe Istorice, a studiat posibilitatea canonizării lui Mihai Viteazul, fără, însă, a se pronunța, așteptând și răspunsul unor prestigioși istorici români. 1992 - 12 Martie: Este ales membru de onoare al Academiei Române, ulterior membru și al Academiei de Științe din Chișinău. 1996 - 15 Decembrie: Participă la ceremonia religioasă de la Kiev
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
meu n-a vrut sa se mângâie Și duhul meu însetat s-a intrigat Ochii au luat-o înainte treji Tulburatu-m-am și n-am grăit nimic În anii cei veșnici gândirea-i amic Se frământă duhul meu printre viteji Oare Doamne în veci mă va lepăda Și nu va mai binevoi în mine Câmpia plânge când vine zăpada Calea Ta cea sfântă plină de minuni Pocăința crește în al meu sine Numai Tu Doamne în necuvânt m-aduni PSALMUL
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
de dimineață În zadar târziu vă culcați firește Voi care mai mâncați pâinea durerii De nu v-ar da Domnul somnul tăcerii Zadarnic priveghează când păzește Fiii moștenirea Domnului iată Și rodul pământului drept răsplată Ca săgeata în mâna celui viteaz Fericit cel cu casa plină de prunci Nu se va rușina va grăi atunci Cu vrăjmașii săi în poartă la necaz PSALMUL 127 Fericiți toți cei ce se tem de Domnul Care umblă în căile Lui sfinte Rodul muncii vei
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]