2,529 matches
-
grupe anterioare, și aceasta reflectă perioada de dezvoltare cognitivă și emoțională la care s-a ajuns. Preferințele adolescenților sunt filmele (81%), vizionarea știrilor (54,2%) și chiar a desenelor animate, în proporție de 28,6%. Peste o treime dintre adolescenți vizionează în prezența familiei (39,6%), dar numai 11% dintre ei mai discută despre emisiunile vizionate. Tabelul 3. Influența scenelor de violență la TV asupra adolescenților (15-18 ani) pe sexe Predictori Total (N = 2.295) β* Băieți (N = 1.118) β
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
efectelor pe care le are violența televizuală Literatura dedicată analizei efectelor pe care violența urmarită la televizor le are asupra copiilor a identificat trei efecte principale: desensibilizarea (nepăsarea și indiferența în fața unei scene de violență), imitația (imitarea scenelor de violență vizionate la televizor în relațiile cu cei din jur) și frica (sentimentul permanent de teamă și nesiguranță în viața de zi cu zi). Analiza transversală a efectelor pe termen scurt pe care le poate avea violența televiziuală, relevă faptul că efectul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
se comporta agresiv și violent. Cercetările lui Huesman sugerează că atât femeile, cât și bărbații, din toate straturile sociale și toate nivelurile de agresivitate inițiale, se află în situația de risc de a dobândi un comportament agresiv și violent atunci când vizionează în mod constant secvențe violente în primii ani de viață. Cercetătorii afirmă că, nu expunerea la violență TV a adulților sau a adolescenților îi îngrijorează, ci expunerea copiilor. Violența din mass-media pot avea efecte pe termen scurt asupra adulților, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
progresive a televizionării în rândul minorilor și al inexistenței unei implicări a școlii în consumul TV al copiilor și adolescenților români, gradul de nerespectare a signalecticii în rândul telespectatorilor minori este îngrijorător de ridicat. Numeroși copii și adolescenți ignoră signalectica, vizionând programe TV nerecomandate/interzise pentru categoria lor de vârstă (cei mai mulți dintre adolescenți - 15-18 ani - și o mare parte dintre copiii cu vârste cuprinse între 7-10 și 11-14 ani). Violența TV și protecția telespectatorilor minori Violența din programele TV - o provocare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
canalul TV muzical Atomic TV nu este prezent în analiză. Plasarea programelor TV în grilă Monitorizarea aplicării signalecticii urmărește mai întâi dacă programele TV au fost plasate corespunzător, evitându-se difuzarea programelor de tip AP (producțiile audiovizuale care pot fi vizionate de către minorii sub 12 ani numai cu acordul sau împreună cu familia) înainte de sau imediat după emisiuni destinate copiilor, a programelor de tip 12 (interzise minorilor sub 12 ani) înainte de ora 20,00 sau a programelor de tip 16 (interzise minorilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
avertizare SURSA: Cercetare realizată în 2004, de CSMNT pentru CNA. Durata semnului care însoțește programele TV (de tip AP, 12 sau 16) are o deosebită importanță, permițând identificarea categoriei programelor TV de către telespectatori (în cazul în care n-au putut viziona la timp anunțul de avertizare care precede programele TV semnalizate). Pe ansamblul intervalului monitorizat, programele de tip 16 sunt cel mai corect semnalizate (85,39%), urmate de programele de tip AP (78,78%) și de programele de tip 12 (60
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
accentuează și atenția acordată respectării reglementărilor CNA privind plasarea, clasificarea și semnalizarea corespunzătoare a programelor TV. Astfel, programele TV interzise minorilor sub 16 ani, cu un grad de risc ridicat comparativ cu programele TV de tip AP (care pot fi vizionate de către minorii sub 12 ani numai cu acordul sau împreună cu familia) sau chiar prin comparație cu programele TV de tip 12 (interzise minorilor sub 12 ani), sunt cel mai corect clasificate și semnalizate. În același timp, filtrul orar (plasarea programelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
România, au loc numeroase abateri de la respectarea signalecticii. Mai mult de o cincime dintre elevii de 7-10 ani, mai mult de o treime dintre elevii de 11-14 ani și aproape trei sferturi dintre elevii de 15-18 ani ignoră complet signalectica, vizionând deci programe TV nerecomandate/interzise pentru categoria lor de vârstă, frecvent fără restricții din partea părinților și fără a se ascunde de aceștia. În aceste condiții, responsabilizarea deopotrivă a părinților și a copiilor (prin alfabetizare media intensivă, inclusiv în școli și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aceasta este excedentară rămâne aproximativ constant. Faptul că, la vârste mai mici, procentul celor care consideră că violența din filme este prea puțină sau deloc este mai mare decât la alte vârste, poate fi explicat atât prin tipul de filme vizionate de cei de vârste mici (poate, de exemplu, să existe un control parental puternic care să nu permită vizionarea de filme foarte violente), cât și printr-o parțială incapacitate de observație a relațiilor, normelor, valorilor sociale, care duc la imposibilitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
zilele lucrătoare și 28,10% în week-end). De remarcat faptul că în afara canalelor specializate, în acest interval orar nu există, sau sunt foarte puține, emisiuni destinate acestei categorii de vârstă. Acesta explică o constatare mai generală - circa 80% dintre programele vizionate de copii sunt destinate adulților. Figura 4. Consumatori TV în week-end Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. În week-end intervalul preferat pentru televizionare este cel cuprins între orele 9 și 13, când canalele generaliste oferă emisiuni speciale pentru copiii. Tabelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
august 1980, acordurile ce autorizau crearea Solidarit...ții. În spatele mesei, o fotografie uriaș... Îi arăt... pe semnatari, iar În vitrin..., ca o bijuterie, str...lucește impozantul stilou cu care Lech Wałęsa a parafat documentul. În cursul vizitei mai pot fi vizionate filme și diapozitive. - La Riga, Muzeul Baricadelor amintește oarecum de spiritul celui dedicat Solidarit...ții. Desigur, cadrul e mai banal (cas... burghez...) și mult mai puțin potrivit evoc...rîi actelor de rezistent... decît marile hale ale docurilor din Gdansk, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
decembrie), ea ceruse demisia guvernului și demararea unui nou dialog Între societatea oficial... și societatea civil.... În cursul lunii decembrie 2000, presiunea popular... devine tot mai intens.... În fiecare sear..., numeroși praghezi se adun... În fața studiourilor de televiziune pentru a viziona jurnalul de știri produs de jurnaliștii greviști. În cele din urm..., manifestanții cîștig...: noul director al televiziunii demisioneaz... la 11 ianuarie 2001. Niciodat... de la „revoluția de catifea” din noiembrie 1989 nu a avut loc o mobilizare popular... atît de numeroas
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Academiei Române (1995) ș.a. Din 2003 este membru de onoare al Academiei Române. A fost deputat al Parlamentului Republicii Moldova în mai multe legislaturi. Fiind unul dintre reprezentanții șaptezeciștilor, care promovează esteticul, maximalismul etic și afirmarea identității naționale, D. impune în creația lui, vizionară și oraculară, o nouă poeticitate. El își asumă rolul mesianic de aed, care „speră cu un poem/ c-ar putea face lumea mai bună”. Placheta de debut, Ochiul al treilea (1975), propune o lirică de idei în care imaginarul (inclusiv
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
a discuta și a analiza modul în care s-a realizat o creație intelectuală, în loc să se discute despre conținutul ei. Moda este foarte „vizibilă” atunci când are ca obiect de analiză o creație cinematografică. În paralel cu pelicula principală, spectatorul mai vizionează o creație separată „despre cum s-a făcut”. Uneori se fac cheltuieli mai mari cu pelicula „despre cum s-a făcut” decât cu pelicula ce reprezintă creația principală și trebuie să recunoaștem că, de multe ori, aceasta este chiar mai
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
care nu se controlează când vorbesc și, mai ales, când scriu. Terminologia freudistă în critică îi provoacă o ironie atingătoare. Nu-i place termenul „inefabil”. Găsește din nou câteva exemple, și sarcasmul criticului este necruțător. Este iritat și atunci când întâlnește „vizionăm”, „lecturăm”, „atenționăm”, „demistificare”. Ia peste picior și pe cei care folosesc termenul „scriitură” în loc de sănătosul, curatul „stil”. „Scriitură” traduce însă un concept din noua critică și înseamnă altceva decât „stilul” scriitorului. Astfel de anchete filologice sunt însoțite în comentarii de
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
specială pentru sublim și colosal a autorului. Volumele Oda zilnică (1970), Dobrogea de aur (1978), Farmecul genezei (1979) au ca punct de interes „omul epocii socialiste” și greutățile sale în „transformarea geografiei patriei”. În prezentarea noului, tonul este entuziast, perspectiva „vizionară”, iar metafora tinde mereu spre grandios. Acest registru subminat de retorism conține și pagini dramatice prin realismul lor (tabloul sumbru al Dobrogei mizere, antiteză a prefacerilor contemporane) sau, din contră, străbătute de o vibrație lirică autentică. Geografia nouă, care în
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
jucărie a propriilor iluzii. Vom închina imnuri imaginii fără obiect, ca și biroului fără hîrtie, tipografiei fără plumb, băncii fără bancnote, geografiei fără hărți, muzicii fără solfegiu. Pe scurt, dematerializarea generalizată ca triumf al spiritului asupra lucrurilor. Aceasta este versiunea vizionară: prin mașinile sale, omul încetează a se alinia lumii. Triumf al pozitivismului, triumf al idealismului. Cele două se argumentează și se comunică. Descrierea Noii Ordini va însemna descrierea oscilării între uluire și precauție. Între rezultatele teledetecției spațiale (ca superpoziționare a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
au ținut seama și de impactul filmului asupra progresului elevului din punct de vedere moral, dar și de implicațiile de ordin financiar (filmul se folosește azi, în școli, dar în proporții moderate). Din păcate, pedagogii au subestimat impactul filmelor proaste vizionate în afara școlii și doar în puține țări s-a organizat o instruire sistematică în vederea aprecierii filmului artistic. Deși, în mod evident, psihologia școlară se află permanent în raport cu pedagogia nu credem că ar trebui să o socotim „o subramură” ori „o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să întâlnească, separat, două grupuri de copii și să dirijeze efectuarea de către aceștia a unor sarcini construite în așa fel încât se putea ușor măsura cantitatea și calitatea producției. Înaintea contactului cu noul profesor, fiecărui grup i se cere să vizioneze unul din cele două filme. Profesorul evolua în manieră standardizată în fața grupurilor de elevi, el neavând cunoștință despre filmul la care a fost expus fiecare grup. Experimentatorul a putut ușor demonstra impactul reprezentării inițiale a profesorului pe baza diferenței de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cât și auditive extrem de detaliate. Din acest motiv, tema cercetării are relevanță în abordarea efectului informațiilor explicite asupra indivizilor în timpul rezolvării de probleme. În experimentul lui Greenfield și al colaborării săi (1981), un grup de elevi a fost însărcinat să vizioneze (să asculte sau să citească) o poveste întreruptă înainte de final. Ulterior li se cerea să creeze un final posibil al poveștii. Greenfield și colaboratorii săi au obținut modificări ale impactului celor trei tipuri de media asupra finalului povestirii compus de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
perceptuală și, de asemenea, utilizează prezentări tahistoscopice care însă includ stimuli simpli (un castron și o sticlă, de exemplu). Prezentarea începe cu perioade scurte de expunere (0,01 secunde) a stimulului, multiplicate progresiv. Subiecții au sarcina să descrie ce au vizionat și sunt încurajați să își împărtășească impresiile chiar dacă nu s-au decis asupra naturii obiectului. Ipoteza acestui test este că indivizii creativi sunt deseori receptivi la impresii, opțiuni și intuiții și e frecvent întâlnită în teoriile creativității (vezi Martindale, Anderson
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
evaluare a FoW, deși ele prezintă și dezavantaje (vezi Weisberg, 1992). Manipularea anxietății și conflictului Hoppe și Kyle (1990) au manipulat stările afective cerându-le unor eșantioane diverse de subiecți, inclusiv unui minieșantion de pacienți care au suferit comisurotomii, să vizioneze un scurt film conținând diferite mesaje ce simbolizau o pierdere sau o stare de doliu. Simbolurile erau atât vizuale (de exemplu, un leagăn gol), cât și auditiv-muzicale și filmul nu conținea cuvinte. Subiecții experimentului au vizionat filmul de patru ori
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au suferit comisurotomii, să vizioneze un scurt film conținând diferite mesaje ce simbolizau o pierdere sau o stare de doliu. Simbolurile erau atât vizuale (de exemplu, un leagăn gol), cât și auditiv-muzicale și filmul nu conținea cuvinte. Subiecții experimentului au vizionat filmul de patru ori. Au fost înregistrate electroencefalograme în timpul vizionărilor și date verbale și scrise culese în urma fiecărei vizionări. De exemplu, subiecții au fost rugați să consemneze patru propoziții care să descrie filmul vizionat și să răspundă la patru întrebări
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
urmau să se bazeze În Întregime pe prerogative eugenice. Nici o altă mișcare eugenică din Europa sau de pe continentul american nu a fost atât de Îndrăzneață În revendicări și atât de ambițioasă În obiectivele sale politice. Moldovan a numit această construcție vizionară „biopolitică” și a susținut-o neîncetat până În anul 1948, când a fost discreditat de noul regim comunist. Atribuțiile specifice ale unui astfel de stat ideal au variat de la un autor la altul și de-a lungul timpului, dar În general
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
menționate aici erau editate de Iuliu Moldovan, ceea ce arată foarte clar impactul eugeniei În Încurajarea practicii medicale la sate. Celelalte reviste aveau și ele adepți ai eugeniei În colectivul lor editorial; aceștia Îl priveau pe Moldovan ca pe o figură vizionară și urmau, probabil, calea deschisă de acesta, Încercând să Încurajeze o imagine pozitivă a practicii medicale În zonele rurale. Capitolul 3 Statul biopolitictc " Capitolul 3 Statul biopolitic" 1. Hitchins, Rumania, capitolele 7-9, și Vlad Georgescu, The Romanians, a History, Ohio
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]