34,796 matches
-
conturează prin ceea ce este dincolo de literă, vizuina viziunii este litera însăși; viziunea anterealității este "transparentă", deschisă lecturii, în timp ce vizuina ascunde viziunea suprarealității prin cotloanele sale ce duc la "peștera Gîndirii abstracte". Raporturile acestea sînt, însă, abil amestecate în textul romanului; viziunea este a vizuinii (ceea ce este "transparent" ni se indică a fi "la vedere"), iar Ocolul silvic, vizuina, este o "parte integrantă din ocolul lumii" (ceea ce "se ascunde", în fapt, ni se indică a fi "la vedere"). Văzut între polii tensionați
Povestea ursului din pădure by Ioan Holban () [Corola-journal/Memoirs/14174_a_15499]
-
Kant e absurd, fiind o corcitură de înger și de robot, doar forma hibridă fiind în stare să asculte de normele rigide ale eticii kantiene. Sub unghi logic, volumul impune prin coerență, dar pentru un cititor cu fler, care caută viziunea în spatele dihotomiilor logice, cartea are trei calități ce pot fi lesne trecute cu vederea, cauza neglijării stînd în riscul ca atenția să fie atrasă de alura meticuloasă cu care neamțul își ridică edificiul de noțiuni. E atîta încrîncenare în grija
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
Roos s-a reîntors la Timișoara, unde a fost director al Cancelariei episcopale, canonic onorific al Catedralei episcopale, apoi pro-vicar episcopal. Activitatea desfășurată în Germania, precum și implicarea în viața diecezei timișorene în deceniul ’90 i-au permis să aibă o viziune amplă asupra priorităților în vederea transformărilor ulterioare. Devenit episcop în vara anului 1999, P.S. Martin Roos a căutat cele mai eficiente modalități de reorganizare a Diecezei romano-catolice de Timișoara, care are un specific aparte. În cele 400 de comunități bisericești din
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
Ruth este firește premianta // Și n-are nici un bastonaș întors / Cînd Abraham - muierea că muierea - / Îi bate bombănind cu-n spic de orz / Că nu știu adunarea sau scăderea". Ecouri teutone din orasele-cetăti, chiar si legendă meșterului manole, într-o viziune nouă, tulburătoare, reînviind Levantul, "Africa obscură", "Marea japoneză", "aurul din Saaba", "pieile de focă de la Capul Horn", personaje și năravuri din Molière și Caragiale străbat mereu scenă într-un miraj imagistic greu de egalat. Ceea ce surprinde și impune în această
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
viață și de expresie al lui Marx reprezintă un fel de mise en abîme a stilului de viață și de expresie al comunismului totalitar. în adîncimile abisale ale firii lui, nu în idei, în argumente, în analize factuale ori în viziuni științifice trebuie căutat modelul revoluțiilor și al statelor comuniste din secolul XX. Toate par a izvorî din abisurile patologice ale unui om furios, destructiv și irațional, nicidecum din logică ideilor sale. Ar mai fi de observat un lucru: influență intelectualilor
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17689_a_19014]
-
Să nu ne lăsăm înșelați! Singură maladie spirituală pe care Noica și-o recunoaște este ahoretia, altfel spus, refuzul constant de a-și da determinații, de a-și construi întreaga viață pe acumulările experienței trăite, pe narcoza acțiunii oarbe. Totuși viziunea idilica a ahoreticului cu privire la adversitatea lumii, capacitatea să de a găsi o împlinire acolo unde viața vine cu înfrîngerile și golul ei, spun ceva despre acest donquijotism nerecunoscut al lui Noica. Așa de pildă, așezarea marginala în viață și în
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
prunciei. Viața e suportabila doar dupa 60 de ani. Viața e suportabila atîta vreme cît ce e mai bun e înainte"7. Sau despre înfrîngere: ai căzut? Minunat! "Înfrîngerea e locul din care te ridici ca să mergi mai departe". Exasperanta viziune pentru cineva care are priză directă la real. Iar șirul de convertiri ale negativului în pozitiv ar putea continua la nesfîrșit. Pentru Noica dimensiunea tragică a existenței a dispărut cu desăvîrșire. Unui Sartre care exclamase în auzul tuturor că "Infernul
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
a unei alte atmosfere artistice se pune în acest caz, ci problema unui sever program interior și a unei adevărate mitologii subiective - ambele aproape cu o existență apriorica în metabolismul artistic al pictorului și în orizontul sau intelectual. Pentru că în ciuda viziunii sale antropocentriste, în ciuda unui umanism care i-a impregnat fiecare fibră a picturii și în ciuda unei adevărate fascinații pentru individualitatea și pentru exemplaritatea umană, Babă nu este un artist cu o structură mentală de tip occidental. Într-un mai vechi
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
Stau astfel, unul în oglindă celuilalt, române ale modernismului românesc, precum Adela și, să spunem, Patul lui Procust sau Jocurile Daniei. Conexiunile sunt coerențe, bine articulate, deoarece autoarea are în vedere nu doar simple repertorii tematice sau tehnici narative, ci viziunile de ansamblu asupra lumii (reale și, deopotrivă, românești), așa cum le configurează, de pildă, Ibrăileanu, Camil Petrescu sau Anton Holban. Iată un exemplu: ain ce priveste autoreferentialitatea, noutatea adusă de proza lui Ibrăileanu, Camil Petrescu și Anton Holban - față de cea a
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
a clipelor, dar și durata în absolut, emoționează la fel ca unele din paginile lui Marcel Proust. Opera lui Ion Pillat este o reflectare a propriei sale vieți, o autobiografie deci și o desfășurare a devenirii sale sufletești și intelectuale. Viziunea să istorista reiese și după cum își clasase opera prin anii 1936, deci în plină maturitate: I Parnasion: Simbolist. Visări păgâne (1912). Eternități de o clipă (1914). Amăgiri (1916). Grădină între ziduri (1919). ÎI Tradiționalist: Bătrânii (1918-1922). Pe Argeș în sus
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Andreea Deciu Sînt o cititoare pasionată a romanelor lui Bernard Malamud. O anumita viziune asupra ființei umane, ca ins rătăcit într-un univers aparent cumsecade, în realitate nici macar ostil, ci pur și simplu cinic de indiferent, combinată cu un umor dincolo de care se întrezărește limpede tristețea, o suferință și o dezamăgire asumate fără amărăciune
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
că singura modalitate viabilă de a acoperi falia dintre reprezentările unor vîrste diferite, de a închega și stăpîni propria identitate. Istoria reală sau cea culturală e mai mult decît pretext, dar îi va fi totodată refuzată autoritatea de a domina viziunea personajelor. Istoria e la fel de insolita că orice altă trăsătură a realului. Cea oficială este cooptata în actul independent al povestirii atît că realitate, cît și ca discurs: "hai să conchidem împreună cu ditamai istoricii că sîntem la începutul anilor cincizeci, că
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
mirositor. WC-ul era ceva mai curat. Puțini își mai exersau talentul de pictor cu degetul. Porcăriile erau acum scrise cu spray, pe jos bălțile de urină erau limpezi că o oglindă în care-ți puteai privi sexul." Toată această viziune asupra existenței îi este atribuită de autoare unei femei tinere din București care, aflând că soțul ei o înșeală, își ia copilul și pleacă la țară, în satul ei natal. Acolo, eroina descoperă că lumea în care a copilărit este
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
pe măsură. Nu poți fi grav, moralizator, dătător de sfaturi esențiale și, pe de altă parte, ușuratic, dispus la bancuri ieftine și oarecum iresponsabil decît dacă îți construiești un ansamblu coerent și convingător, omenește vorbind. Or acest ansamblu presupune o viziune și, deopotrivă, o voință care să-l facă să meargă. Deocamdată, produsul cu care defilează TVR e un soi de Frankenstein prăfuit, agresiv cînd nu trebuie și duios cînd nu se cuvine. Dacă în această instituție nu se vor face
Restructurarea în TVR by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17738_a_19063]
-
multora dintre editorialele semnate în Adevărul de Cristian Tudor Popescu este excelentă, cu atît mai mult cu cît autorul lor nu se joacă de-a sinceritatea, ci, adeseori, e mai mult decît sincer. Adică i se întîmplă, uneori, să aibă viziuni, cele mai multe negre, iar atunci cînd sînt negre sînt și memorabil scrise. Între editorialele din '90 apărute în Adevărul și editorialele sale de azi e o diferență și o distanta atît de mare, încît numai cine își mai amintește de lumea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
fiziologiei geniului și talentului, considerată că tipologie de "degenerați", ca și de teza "refulării psihice" a lui Freud (această din urmă consemnata doar într-o scurtă glosa). În al doilea rînd, întrepătrunderea dintre estetic și etic, cel dintîi situîndu-se, în viziunea eseistului, sub zodia amoralității. În al treilea rînd, obnubilarea artei prin tezismul naționalist, care vede în artist neapărat un "reprezentant al neamului" și pretinde dovezi asupra"caracterului specific al literaturii": "Că toate celelalte valori moral-sociale, valoarea etnică se întemeiază pe
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
că studiul Karl Marx și economiștii noștri are o valoare de îndrumare neîntrecuta pentru inițierea în sistemul ideatic al materialismului istoric, studiile despre Eminescu, Caragiale, Coșbuc, ar fi niște veritabile modele, neegalate prin gustul, intuiția, obiectivitatea, prin (elogiu nezăgăzuit!) ătotalitatea viziunii critice a lui C. Dobrogeanu-Ghereaă. Curioasă amnezie, la un spirit lucid că Aderca, aceasta tabula rasa a exegezelor scrise pînă în 1947, daca ne referim doar la cele eminesciene (Vianu, Călinescu). Supralicitat nepermis, Gherea devine un promotor al esteticii ămetafiziceă
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
scandal, desi cartea era menită doar să urnească tipărirea monografiei dedicată lui Goethe, rămasă și ea printre manuscrisele autorului). Nedreptatea încă nu ostenise, cum ar spune Ț. Vianu. În ăScînteiaă din 1958 (nr. 4283/ 2 aug.) un Miron Dragu denunță viziunea naturalista din volumul de povestiri Patru ciudate întîmplări (aDe ce a fost editata?a, iar M. Beniuc, președintele de atunci al Uniunii Scriitorilor, în referatul Literatura de actualitate și partinitatea în literatura, prezentat la ședința lărgita a Comitetului Uniunii Scriitorilor
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
în același timp de neevitat. Căci ele sînt comise de indivizi care trăiesc într-o lume, încolțiți însă permanent de umbrele celeilalte. Nu știu cît din această stare de a fi, contorsionat dublă și ezitanta, este ingredientul esențial al unei viziuni post-post-post... asupra iubirii, sau asupra identității umane, sau asupra destinului, sau asupra tuturor laolaltă. Și, ca să mă exprim și eu în termenii lui Kundera, care la un moment dat în român izbucnește pe neașteptate, identificîndu-se pe sine în toate personajele
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
face distincție între personalitățile politice și militare, care au întemeiat imperii, "supraenergii vane", de pe urma cărora umanitatea n-a beneficiat, și "supraenergiile veșnice", închinate valorilor spiritului, "întotdeauna negative", întrucît au negat anume idei și convenții de expresie, spre a-și propune viziunea proprie. Creația este astfel interpretată printr-o prisma dialectica. Lupta reprezintă mijlocul de afirmare a originalității, de impunere a personalității, pe ruinele înaintașilor. E foarte probabil să existe aci un reflex al teoriei "personalismului energetic", cu caracter dinamic, "activist", a
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
Burana" de Karl Orff se mulează perfect energiei lui vitale jucate în ritmuri alerte, după cum îl prind bine realismul ei magic, spectacolul liric imaginat între fast și candoare. La Radiodifuziune, împreună cu Orchestră Națională, Simfonia în Re de César Franck, o viziune non-conventională a acestei ascensiuni savante a Ideii muzicale convertite expresiv în aventură a unei întrebări grave care își află răspunsul în jubilație. O lungă convorbire cu Ilarion Ionescu Galați a alunecat prin câte și mai câte subiecte pentru care conversația
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
din obrajii săi. Cu toate acestea, aspectul nu era atât de dizgrațios cum ar fi părut la prima vedere, ci mai degrabă lasă impresia că icoana ar fi înviat cumva, atinsă de aripă însuflețirii și ieșind din imobilismul ei estetic." Viziunile de acest fel se succed în cascadă. După ce medicul ginecolog pune la cale, din plăcerea diabolica de a manevră oameni, căsătoria dintre Elisabeta și Horia (episod și el fals, scris parcă de un emul al lui Nicolae Breban, ceea ce Dan
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
D.C., iar Kristeva se întreabă, în Samuraii-i autobiografici, unde va fi Ierusalimul anul viitor. Acestea (și multe altele ce s-ar putea adăuga) fiind zise, cred că profeția lui Malraux începe să prindă contur: Secolul XXI va regăsi o viziune medieval-renascentistă asupra lumii sau va fi cu totul altceva. O cu totul altă lume. Asta se va fi sfîrșit demult. Cîndva. 3. Catedralele și Cruciadele, deplasările pe verticală și pe orizontală, sînt aproape simultane. Datează din jurul anului 1000. Ușoară antecedenta
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
te opui unei delte de lacrimi//resturile rămîn acestui dirijor cu lentile ușoare/ de pe subțirimea portativului/ să dirijeze el scufundarea" (aruncînd o scurtă privire). Pandantul temporal al mărginii e tîrziul, adică simțămîntul ne-făcutului în substanță, al nonepicului înlocuit de viziunea apocaliptica (statică precum orice viziune) sau măcar de cinismul utopiei. Delimitării în spațiu îi corespunde una în durată, precum o rană metafizica a artistului ce-și nutrește închipuirea din vermina: "tocmai acum cînd cimitirele/ se apropie în liniște/ unele de
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
lacrimi//resturile rămîn acestui dirijor cu lentile ușoare/ de pe subțirimea portativului/ să dirijeze el scufundarea" (aruncînd o scurtă privire). Pandantul temporal al mărginii e tîrziul, adică simțămîntul ne-făcutului în substanță, al nonepicului înlocuit de viziunea apocaliptica (statică precum orice viziune) sau măcar de cinismul utopiei. Delimitării în spațiu îi corespunde una în durată, precum o rană metafizica a artistului ce-și nutrește închipuirea din vermina: "tocmai acum cînd cimitirele/ se apropie în liniște/ unele de altele// tocmai acum cînd/ nu
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]