3,743 matches
-
destinate atingerii acestui obiectiv se înscriu în modelul european de coeziune socială, conform căruia accesul la educația formală și nonformală trebuie să le fie asigurat tuturor cetățenilor, prin trecerea de la un nivel la altul de educație (de exemplu, de la învățământul vocațional la învățământul superior), pe tot parcursul vieții. Obiectivul 3: creșterea deschiderii spre exterior a sistemelor de învățământ și formare - acest obiectiv vizează constituirea spațiului european de educație și formare, prin programe de mobilitate și învățarea limbilor străine, precum și prin întărirea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
salariului minim, populație ocupată în agricultură, persoane care ocupă un loc de muncă inferior pregătirii profesionale Educație Participarea la educație Cuprindere în învățământ (total, obligatoriu și pe fiecare nivel), tranziția în ciclul postliceal/superior Cuprindere în învățământul primar, gimnazial, liceal vocațional, copii necuprinși (7-14 ani), abandonului școlar în învățământul gimnazial Capital educațional Abandon școlar la sfârșitul anului (învățământ obligatoriu, pe niveluri) și ultimul nivel de educație absolvit pe diferite grupuri de vârstă Locuire Calitatea locuinței Persoane care trăiesc în locuințe construite
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dar în Europa protestantă și dincolo de Atlantic, unde protestanții au întemeiat mari state francmasonice, precum SUA, s-a valorificat și etica protestantă a muncii. S-a produs o „trifurcație” curriculară. Pe lângă școlile secundare de „arte” și „științe”, au apărut „școlile vocaționale”: Arbeitschule („Școala muncii”), școli de arte și meserii, școli profesionale, ale ghildelor negustorești și ale breslelor meșteșugărești etc. Acestea din urmă au abandonat „caracterul informativ-livresc” al școlilor monastice și ecleziastice, renunțând chiar la septem artes liberales. Curricula vocaționale au adoptat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
apărut „școlile vocaționale”: Arbeitschule („Școala muncii”), școli de arte și meserii, școli profesionale, ale ghildelor negustorești și ale breslelor meșteșugărești etc. Acestea din urmă au abandonat „caracterul informativ-livresc” al școlilor monastice și ecleziastice, renunțând chiar la septem artes liberales. Curricula vocaționale au adoptat cu prioritate discipline practice menite să formeze abilitățile ucenicului, calfei și meseriașului, renunțând total la discipline informative și livrești. Marile universități de dincolo de Atlantic s-au născut - cele mai multe - nu din școli episcopale, ca în Europa, ci din aceste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adoptat cu prioritate discipline practice menite să formeze abilitățile ucenicului, calfei și meseriașului, renunțând total la discipline informative și livrești. Marile universități de dincolo de Atlantic s-au născut - cele mai multe - nu din școli episcopale, ca în Europa, ci din aceste școli vocaționale care produceau meseriași competenți, semianalfabeți, care disprețuiau idealuri educaționale precum l’uomo universale mirandolian sau homo pansophicus comenian. Dar cu Iluminismul și aceste curricula iluministe, Europa, cu școlile ei cu tot, a intrat în ceea ce istoricii numesc epoca modernă. Și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la modă în Europa. A fost un adversar înțelept al libertinajului școlar și al nondirectivismului promovat de éducation nouvelle și „școala activă”. Prin urmare, nu era un avocat al libertății infantile neghidate de educatori adulți. Totuși pleda pentru un învățământ vocațional, centrat pe trebuințele de dezvoltare și de formare ale copilului. El scria: Nimic nu se naște din nimic; dar nimic din ceea ce este necopt nu se poate dezvolta fără ceea ce este copt - și, desigur, așa se întâmplă când azvârlim copilul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teoria curriculumului ca ajustare educațională la viață (life adjustment education). Era o mișcare antiintelectualisată pe care, în 1963, Richard Hofstadter a calificat-o ca atare 14. Nu a purtat de la început acest nume, afirmându-se doar ca teorie a educației vocaționale. Numele i-a fost atribuit de istoricul Arthur Bestor în 194515. Totuși, în 1947, s-a organizat National Conference on Life Adjustment Education, care s-a finalizat cu raportul intitulat Life Adjustment Education for Every Youth (Ajustarea educațională la viață
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
practice care rezidă în repudierea principalelor metehne ale așa-zisei educații clasice practicate în școlile tradiționale: caracterul livresc, magistrocentrismul, accentul excesiv pus pe instruirea informativă, izolarea școlii față de viață și societate, ignorarea individualității celui care învață, eludarea obiectivelor formative și vocaționale. Începuturile acestei orientări generale a curriculumului modern aparțin curentului progresivist, însă aportul curentului eficientist a fost de asemenea masiv. Cele mai multe curricula moderne se prezintă ca social engineering, conciliat cu tehnologii de dirijare și control al mecanismelor de învățare ale learners
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
self-made man. La J. Dewey, curriculumul tradițional era un „pat al lui Procust”; expresiile dezvoltarea curriculumului (curriculum development) și optimizarea curriculumului (curriculum improvement) desemnau imperativ necesitatea de a concepe planuri și programe de învățământ al căror conținut să permită „educația vocațională”: formarea și dezvoltarea celor care învață în conformitate cu aptitudinile individuale, trebuințele proprii de formare și solicitările socioprofesionale. Expresiile curriculum development și curriculum improvement s-au impus în cercetarea educațională anglo-saxonă în perioada care a urmat. În a doua jumătate a secolului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
filosofic consistent și precauțiile la care spiritul experimental și pozitiv obligă. Criteriile social-economice Inserția social-economică și profesională nu poate fi neglijată de nici un curriculum educațional oferit celor care continuă pregătirea postobligatorie (elementară). Criteriile social-economice se subordonează însă celor filosofice. Curriculumul vocațional nu poate face abstracție de orientarea filosofică a educației și de idealul educațional vizat la nivel macrostructural de întreaga societate. Această subordonare de principii nu trebuie înțeleasă însă restrictiv. Valorile social-economice pot influența radical opțiunile filosofice. Cu o astfel de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rutină” (care vor fi preluate de diverse instrumente informatice, de la computere până la roboți) nu sunt hazardate. Epoca industrială apune, iar umanitatea pătrunde rapid în era informatică. Societatea informatizată va abandona probabil cea mai mare parte a profesiilor rutiniere. Orice curriculum vocațional orientat în această direcție se va dovedi, foarte probabil, anacronic. Singura activitate umană neautomatizată va rămâne cea de creație (în primul rând științifică și tehnică). Societatea viitorului va fi, probabil, una esențialmente creativă. Prin urmare, cel puțin curriculumul instituțiilor de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
primul rând cu privire la parcurgerea disciplinelor opționale de către elevii din mediul rural; - schimbările economice influențează puternic curriculumul școlar la orice nivel al învățământului și în orice tip de învățământ, cele mai semnificative efecte resimțindu-se în învățământul superior și în cel vocațional; - schimbările în viața de familie - familia este, de fapt, o „agenție educativă” căreia îi revin responsabilități pedagogice esențiale: asigurarea standardelor de viață ale copilului, crearea climatului necesar bunei formări, fundamentarea educației morale și civice, educația sexuală, orientarea profesională ș.a. Urbanizarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a determinat Congresul american să adopte în 1958 Legea educației pentru apărarea națională, care viza identificarea și încurajarea subiecților supradotați; în România, în 1990, ca urmare a „profesionalizării excesive” a învățământului liceal sub regimul comunist, au fost eliminate numeroase discipline vocaționale (s-a ajuns și la excese neraționale, ca în cazul reducerii numărului de ore de chimie pe motiv că această disciplină reprezintă profesia unui membru al cuplului dictatorial!); - noile tehnologii influențează permanent curriculumul în învățământul contemporan: asistăm la pătrunderea în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numărului de ore de chimie pe motiv că această disciplină reprezintă profesia unui membru al cuplului dictatorial!); - noile tehnologii influențează permanent curriculumul în învățământul contemporan: asistăm la pătrunderea în curriculum, la toate nivelurile învățământului și în majoritatea instituțiilor de formare vocațională, a informaticii și computerului, impuse de previzibila informatizare a societății, pe care, firește, curriculumul, în special cel vocațional, o anticipează. 12.7. Alegerea câmpurilor de învățare în curriculumul moderntc "12.7. Alegerea câmpurilor de învățare în curriculumul modern" Odată luată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tehnologii influențează permanent curriculumul în învățământul contemporan: asistăm la pătrunderea în curriculum, la toate nivelurile învățământului și în majoritatea instituțiilor de formare vocațională, a informaticii și computerului, impuse de previzibila informatizare a societății, pe care, firește, curriculumul, în special cel vocațional, o anticipează. 12.7. Alegerea câmpurilor de învățare în curriculumul moderntc "12.7. Alegerea câmpurilor de învățare în curriculumul modern" Odată luată decizia de a optimiza sau a dezvolta curriculumul educațional și precizate scopurile acestui nou curriculum, devine posibilă selectarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adecvate pentru satisfacerea nevoilor de formare individuală și pentru a răspunde cerințelor societății. Taxonomiile lui B.S. Bloom, D.R. Krathwohl și A.J. Harrow au fost utilizate în special în SUA, pentru proiectarea curriculară la nivelul învățământului secundar și în învățământul vocațional. În anii ’60, taxonomia lui B.S. Bloom a fost folosită pentru proiectarea curriculumului formării militarilor în mai multe țări membre NATO. În deceniul următor însă, aceasta a fost abandonată în favoarea inventarului de demersuri intelectuale transdisciplinare propus de L. D’Hainaut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
autorilor să tragă concluzii sintetice surprinzătoare. Broudy și colaboratorii săi conchideau că ar trebui luate în considerare doar două paradigme curriculare: cel centrat pe discipline clasice de învățământ și cel centrat pe democrație educațională. După Broudy și colaboratorii săi, curricula vocaționale trebuie ignorate, întrucât sunt lipsite de o valoare educativă autentică, reducând formarea umană la un simplu training (ale cărui virtuți formative nu depășesc cu mult dresajul practicat la niveluri infraumane). Autorii porneau de la interesele celor care învață și socializează și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Development and Theory, Alfred A. Knopf, New York. Cremin, L.A. (1980), American Education: The National Experience, 1783-1876, Harper Colophon Books, New York. Cremin, L.A. (1988), American Education: The Metropolitan Experience, 1876-1980, Harper and Row, New York. Crețu, Carmen (1994), „Curriculum: perspective conceptuale, istorice, vocaționale”, Revista de pedagogie, nr. 3-4. Cristea, S. (1994), Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București. Crișan, Al. (1994), „Curriculum și dezvoltarea curriculară”, Revista de pedagogie, nr. 3-4. Crowley, S. (1989), A teacher’s introduction to deconstruction, National
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lance al proletariatului”, un om nou. Minerii au acceptat această mitizare, care le conferea o aură simbolică. Lecția sovieticului Alexei Stahanov - care a extras într-o singură noapte 102tone de cărbune - a fost, de aceea, învățată cu aplomb. Implantarea fals vocațională a ideii de om nou a prins mai cu seamă în spațiile monoindustriale, așa cum era Valea Jiului. Comuniștilor le era la îndemână să controleze ideologic masele muncitorești concentrate în astfel de zone monoindustriale. De altfel, masele înseși, provenite, în majoritatea cazurilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dizabilități și a acelor persoane care sunt total dependente și lipsite de autonomie) în asigurarea sprijinului și în susținerea incluziunii sociale; - caracterul public al dizabilității - persoanelor cu dizabilități trebuie să li se asigure accesul la serviciile publice de educație, medicale, vocaționale și sociale și să li se ofere toate șansele în vederea incluziunii lor sociale; această direcție de acțiune implică schimbări în practicile curente și asigurarea accesibilităților la toate instituțiile și serviciile publice; - accesul la un loc de muncă, factor‑cheie al
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sistem eficient pentru construirea și distribuirea dispozitivelor de asistare: proteze, orteze, aparatură și materiale ajutătoare compensatorii, aparatură de semnalizare vizuală, aparate ortopedice, dispozitive de mers, scaune rulante etc.; - formarea și specializarea personalului pentru intervenția și suportul familial; b) psihopedagogic/formativ/vocațional: - monitorizarea elevilor cu cerințe educative speciale, atât în mediul urban, cât și în mediul rural; - participarea la elaborarea și aplicarea Curriculumului Național pentru copii cu cerințe speciale (metodologii, planuri de învățământ etc.); - inițierea unui sistem eficient de formare, orientare profesională
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
între beneficiari, precum și asupra dezvoltării capacităților care să ducă la implicarea autonomă în cadrul comunității a acestora; include acțiuni care pun în valoare funcționarea independentă, formarea la beneficiari a deprinderilor personale, maturizarea fizică și emoțională, socializarea, comunicarea, dezvoltarea capacităților cognitive și vocaționale. servicii pentru copiii aflați în dificultate - seturi de acțiuni convergente și structurate oferite de instituții publice sau private care primesc copii în sistem rezidențial sau de zi, pentru a recupera, educa și profesionaliza copiii sau tinerii care au probleme de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
motocicliști), urmate de tratamentul artritelor, cancerului uterin, prevenirea cancerului uterin, prevenirea cancerului de plămân, tratarea cancerului de sân, programe împotriva sifilisului și a tuberculozei. Cea de a doua analiză de eficiență se referă la analiza programelor alternative experimentale de reabilitare vocațională. În aceste programe au fost antrenate persoane handicapate fizic sau mental care, din această cauză, se aflau în imposibilitatea de a munci. Eficiența programelor a fost calculată în termeni de dolari câștigați prin integrarea în muncă a respectivelor persoane raportați
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în muncă a respectivelor persoane raportați la un dolar cheltuit în cadrul respectivului program. Analiza a evidențiat astfel că programele experimentale au o eficiență net superioară (12-13 dolari câștigați de fiecarepersoană pentru fiecare dolar cheltuit pentru pregătirea sa) în raport cu programelede reabilitare vocațională obișnuită (1,6 până la 2,9 dolari pentru un dolar cheltuit). Analizele sociologice de eficacitate/cost/eficiență au obținut până în prezent rezultate destul de modeste. Și, deși e probabil ca nici în următorii ani să nu se petreacă în acest domeniu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Diviziunea academică a cunoașterii include încă disciplinele tradiționale, însă, în noul context, ponderile artelor liberale de genul filosofiei, literelor, istoriei și artelor sunt în recul, științele tari și cele inginerești tradiționale sunt tot mai puțin atractive, domeniile profesionale de tip vocațional (dreptul, ingineria de vârf, economia, medicina) își conservă pozițiile tradiționale și chiar tind să atragă în jurul lor noi construcții. Studiile clasice de filologie, de filozofie sau de istorie abia dacă mai supraviețuiesc, și aceasta doar în universitățile comprehensive vechi. Cele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]