2,638 matches
-
structura căruia ultima consoană este lichida l: -mbl(a umbl-a - umbl-U), -mpl (a umpl-e - umpl-U), -mfl(a umfl-a - umfl-U), -fl (a afl-a - afl-U) sau vibranta r: -cr (a consacr-a - consacr-U). Primesc dezinența -® (semivocalic): • verbe a căror rădăcină se termină în vocala i (a ști - ști-U, a scrie - scri-U) sau U (a continua - continu-U) și verbele neregulate a da, a sta, a bea, a vrea, a lua: da-U, sta-U, bea-U, vrea-U, precum și compușii lor, cu flexiune regulată sau neregulată, dacă nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau neregulată, dacă nu au în structura temei de prezent sufixul -EZ-: a reda - reda-U, a preda - preda-U, a se deda - mă deda-U, a relua - reia-U, a prelua - preia-U etc. Primesc dezinența (semivocalic): • verbele a căror radăcină se termină în vocală, dacă nu au în structura temei de prezent unul din sufixele -EZ-, -ESC-, |SC-:a (se) apropia - (mă) apropi-I, a încuia - încu-I, a jupui - jupo-I, a îndoi - îndo-I, a măcăi - măcă-I, a mârâi - mârâ-I. La cele mai multe din aceste verbe, dezinența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiune și din tipul II1: cânt-ă!, lucreaz-ă!, coboar-ă! - dezinența -e: verbele celorlalte tipuri de flexiune: soseșt-e!, strâng-e!, scad-e! etc. Observații: Excepțiile sunt, de asemeni, aceleași: primesc dezinența -e verbele din tipul I de flexiune, dacă au rădăcina verbală terminată în vocala -i (cu excepția verbelor care au în tema prezentului sufixul -ez): apropi-e! Primesc dezinența -ă verbele din tipul II1 a căror rădăcină se termină în consoana r (dacă sufixul temei de prezent este Ø-): ofer-ă etc. Se adaugă acestor excepții cele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
terminată în vocala i sau în consoană palatală (sau palatalizată): apropiind, scriind, veghind, îngenunchind etc. În relație sintactică cu formele scurte ale pronumelor personale și reflexive, care secondează totdeauna gerunziul și cu care se constituie într-o unitate fonic-sintactică, intervine vocala de legătură u: căutându-l, apropiindu-se. În prezența ambelor forme pronominale (de dativ și acuzativ), forma de dativ precede forma de acuzativ: aducându-mi-l, lăudându-și-o, uitându-mi-se etc. PARTICIPIULTC "PARTICIPIUL" Este forma verbală absolută în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ar putea vorbi de particularități comune cuvintelor numite interjecții; toate sunt neflexibile și toate au intonație exclamativă. Invariabile morfologic, în funcție de opoziții categoriale, interjecțiile sunt variabile din punct de vedere fonetic; numeroase interjecții prezintă realizări fonetice diferite ale unor consoane sau vocale din structura lor, în strânsă legătură cu intensitatea stărilor (sau manifestărilor sonore ale lumii exterioare) pe care le exprimă: of!, off!, uf!, ufff!, o!, ooo!, pâș!, pâșș!, scârț!, scârțț! Numai că, înainte de orice altă descriere, identitatea specifică a cuvintelor din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îmi spuneau ei îngrijiți, numai ce și auzim cântând în tei: -Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!” (I. Creangă) Prin apartenența lor la componenta narativă a comunicării, termenii onomatopeici funcționează ca semne lingvistice (cu esența lor specifică) deopotrivă în varianta orală (ca „reproducere” vocală a sonorității lumii exterioare locutorului) și în varianta scrisă (ca reproducere „scrisă”, printr-un sistem de semne de gradul II, a sonorității limbii - „traducere” a sonorității lumii). Termenii afectivi s-au impus, prin convenție, devenită, într-un anume sens, însăși
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ci, ge-gi, c-g. La unii copii apar greutăți în pronunțarea grupelor de consoane, desi izolat acestea pot fi uneori pronunțate. Aceeași pronunțare defectuoasă sau omitere se poate observa și la diftongi, triftongi, care sunt uneori reduși la o singură vocală. O altă tulburare de factură dislalică întâlnită la copiii cu deficiență de învățare cu care am lucrat o reprezintă agramatismul, în care, pe lângă pronunție, este tulburata și structura lingvistică. PĂrțile de vorbire nu sunt folosite corect în propoziție și în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
substituind-o pe această, elevul manipulând materialul. Aceste procedee se aplică deoarece elevul cu dificultăți de învățare nu are uneori abilitățile grafo-motrice necesare pentru scrierea acestor simboluri grafice în spații mici. 6. Identificarea și separarea unor sunete familiare, incepand cu vocalele (a, e, i, o, u, apoi r, l etc.) Se optează pentru sunetul dorit, se precizează poziția sunetului în cuvânt și se dau exemple care conțin sunetul indicat în anumite poziții: inițial, final, median. ÎI. Etapă de sinteză fonetica Acesta
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
plasată în diferite poziții: inițială, finala și mediana). Elevii compun la alfabetarul mobil cuvinte formate din silabe. În articularea cuvintelor trebuie să se țină seama de modul lor de formare: un cuvant este alcătuit din silabe, iar silabele conțin o vocală sau o grupare de sunete ce cuprinde o vocală și care sunt pronunțate printr-o singură deschidere a gurii. Prin urmare, rostirea și articularea corectă se realizează plecând de la silaba și, apoi, prelungindu-se fiecare sunet, în special vocalele. Astfel
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
compun la alfabetarul mobil cuvinte formate din silabe. În articularea cuvintelor trebuie să se țină seama de modul lor de formare: un cuvant este alcătuit din silabe, iar silabele conțin o vocală sau o grupare de sunete ce cuprinde o vocală și care sunt pronunțate printr-o singură deschidere a gurii. Prin urmare, rostirea și articularea corectă se realizează plecând de la silaba și, apoi, prelungindu-se fiecare sunet, în special vocalele. Astfel, copiii pronunța cuvinte pe silabe și nu pe sunete
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o vocală sau o grupare de sunete ce cuprinde o vocală și care sunt pronunțate printr-o singură deschidere a gurii. Prin urmare, rostirea și articularea corectă se realizează plecând de la silaba și, apoi, prelungindu-se fiecare sunet, în special vocalele. Astfel, copiii pronunța cuvinte pe silabe și nu pe sunete, pentru a realiza în actul cititului „înțelegerea” silabei. Formarea câmpului de citire de o silaba reprezintă un demers obligatoriu, și majoritatea exemplelor utilizate în perioada abecedară trebuie concepute și desfășurate
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
umflarea baloanelor; aburirea oglinzii prin expirul aerului pe buze sau pe nas; exerciții de inspir și pronunțare pe expir a unor versuri „Ce frumos miroase floarea!”, numărare rapidă, de emitere a unor tonuri muzicale; exclamații, interjecții; pronunțarea prelungită a unor vocale. 34 EXERCIȚII PENTRU ANTRENAREA ȘI DEZVOLTAREA APARATULUI FONOARTICULATOR exerciții pentru mobilitatea fetei și expresivitatea facială (imitarea rasului, imitarea anumitor stări/trăiri); exerciții pentru mobilitatea maxilarelor; exerciții pentru motricitatea limbii; exerciții pentru gimnastică buzelor. EXERCIȚII PENTRU EDUCAREA AUZULUI FONEMATIC, A ATENȚIEI
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
structuri silabice cu ritm: sa-șa, structuri silabice consonatice: str stro-stru-etc; exerciții de analiză și sinteză fonetica la nivel de silaba; exerciții de introducere a sunetelor în cuvinte și de analiză fonetica a acestora, la început sunetul se va afla între vocale, apoi este asociat cu consoane și ocupă diferite poziții: inițială, finala, mediana; jocuri-exerciții de pronunțare/citire/scriere a cuvintelor în care sunetul învățat se află în poziție inițială identificarea altor cuvinte care încep cu același sunet; exerciții-joc de pronunțare/citire
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sa de a utiliza limbaje articulate ci prin aptitudinea generala de a crea și manipula limbaje simbolice, vorbirea prezentându-se numai ca un simplu caz particular al acestora. Cercetătorii au inventariat , de exemplu, o serie întreagă de manifestări mimico-gestuale și vocale non-verbale caracteristice individului care minte. Printre ele, cele mai frecvente par sa fie: acoperirea frecventă a gurii cu sprijinirea policelui pe obraz (unii mincinoși maschează gestul prefăcându-se că tușesc), atingerea sau mângâierea nasului, scărpinatul gâtului și tragerea de gulerul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ne-o demonstrează și faptul că poate fi perceput de la o distanță la care nu observăm încă trăsăturile feței unui individ (90 de metri). Forma extremă a zâmbetului este râsul care presupune și o emisie sonoră. Specialiștii clasifică râsul în funcție de vocala dominantă: există un râs în “a”, al oamenilor sinceri , lipsiți de ascunzișuri, un râs șmecheresc în “e” al celor ce se bucură de necazul sau de paguba altora, un râs chicotit în “i” care nu este destinat exteriorului, denumit fiind
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
acestă etapă. VI. Realizarea intervenției individualizate În urma evaluărilor realizate subiectul a fost supus timp de un an școlar unui program individualizat de antrenament auditiv-verbal. În prima etapă a intervenției am avut ca obiectiv detectarea stimulilor sonori verbali după cum urmează: detectarea vocalelor, detectarea consoanelor; detectarea onomatopeelor. În doua etapă a intervenției am avut ca obiectiv discriminarea stimulilor sonori verbali. În timpul aplicării programului se observă o îmbunătățire la nivelul discriminării elementelor suprasegmentale, care se reflectă și asupra ritmului și fluenței vorbirii. Ritmul vorbirii
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
programului se observă o îmbunătățire la nivelul discriminării elementelor suprasegmentale, care se reflectă și asupra ritmului și fluenței vorbirii. Ritmul vorbirii este normal, chiar și la pronunțarea cuvintelor trisilabice. Se observă, de asemenea și o îmbunătățire a discriminării elementelor segmentale: vocale, diftongi, consoane, cuvinte și propoziții. În etapa a 3-a a intervenției am avut ca obiectiv identificarea de către copil a stimulilor sonori verbali. În această etapă subiectul a făcut progrese nivelul identificării cuvintelor cu conținut tematic divers, a cuvintelor simple
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
este ceva extensibil, chiar în spațiu, în dicționar, dar este și ceva care are o poveste, care și-a schimbat sensul, care are una, două, trei, patru, cinci, șase semnificații. Este ceva consistent, adesea contradictoriu, de o frumusețe fonetică, frumusețea vocalelor, a silabelor, a diftongilor, o muzică... Pînă la urmă, sînt doar sunete, mai curînd silabele sînt sunete, fiecare silabă este un sunet. Cuvintele sînt bizar de concrete, pentru că, dacă vă gîndiți... au totodată, să spunem, două dimensiuni, una pentru ochi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de 6 silabe alcătuiește un fel de emistih cu legături fonice interne surprinzătoare: primul conține o suită în oglindă A+R+ə (mut) // ə +R+A: [mA pœR sə fəRA hεn]; al doilea plasează de asemenea în oglindă nazala /ă/, vocala /o/ și consoana /t/, între care este intercalată o repetiție a lui /r/: EN vOs ciTés T(R)Op g(R)ANdes [ăvOsiTeT(R)Og(R)ăd]. Ne-ar fi ușor să dăm și mai multe exemple de sloganuri publicitare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
această extindere de la 5 rime de bază din sonetul clasic la 7, există un poem care tranșează prin extrema sa economie. Singurul poem care poate fi desemnat "sonet" atinge limita de restricție combinatorie, accentuată de "sărăcia" aparentă a rimelor: o vocală și o consoană finală masculină în [al] și feminină în [it]: T35 SONNET D'AUTOMNE (LXIV) Ils me disent, tes yeux, clairs comme le cristal: a (al) "Pour toi, bizarre amant, quel est donc mon mérite?" B (it) Sois charmante
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de Ienăchiță Văcărescu, cuprinzând în plus pe u și pe oy. Numărul de 35 rezultă, cu oarecare bătaie de cap, din coroborarea listei generale a literelor (care omite pe e și w, dar include pe oy) cu lista separată a vocalelor (care include pe e și w, dar omite pe oy). Efectivul complet al vocalelor devine astfel 11, la care, adăugând cele 24 de consoane, obținem totalul: 35 de litere. Dintre acestea, se recomandă spre eliminare 6: 3 vocale (i, w
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
rezultă, cu oarecare bătaie de cap, din coroborarea listei generale a literelor (care omite pe e și w, dar include pe oy) cu lista separată a vocalelor (care include pe e și w, dar omite pe oy). Efectivul complet al vocalelor devine astfel 11, la care, adăugând cele 24 de consoane, obținem totalul: 35 de litere. Dintre acestea, se recomandă spre eliminare 6: 3 vocale (i, w, oy - „după hotărârile cinstitei soțietăți literale a rumânilor, s-au scos ca să nu facă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
separată a vocalelor (care include pe e și w, dar omite pe oy). Efectivul complet al vocalelor devine astfel 11, la care, adăugând cele 24 de consoane, obținem totalul: 35 de litere. Dintre acestea, se recomandă spre eliminare 6: 3 vocale (i, w, oy - „după hotărârile cinstitei soțietăți literale a rumânilor, s-au scos ca să nu facă greutate nevinovaților prunci“) și 3 consoane (0, x, ©). Așadar, alfabetul propus de Heliade la 1828 număra 29 de litere. Folosesc nu întâmplător adjectivul „propus
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
învăța, până ce bietul Comșuț, în bătrânețe, aduse sistema de a - be - ce de la Orlat, după care apoi, în trei zile, silabisii cu perfecțiune“. Practica școlară adopta astfel, cu o întârziere de patru decenii, metoda propusă de Ienăchiță Văcărescu: să numim vocalele prin propriul lor sunet (a, e, i etc.), iar consoanele prin sunetul corespunzător asociat cu vocala e („b singur nu să poate zice, dă nu să va scrie și e; și așa, să zice be, și asemenea și celelalte“). Regăsim
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
apoi, în trei zile, silabisii cu perfecțiune“. Practica școlară adopta astfel, cu o întârziere de patru decenii, metoda propusă de Ienăchiță Văcărescu: să numim vocalele prin propriul lor sunet (a, e, i etc.), iar consoanele prin sunetul corespunzător asociat cu vocala e („b singur nu să poate zice, dă nu să va scrie și e; și așa, să zice be, și asemenea și celelalte“). Regăsim acest principiu la Grigore Pleșoianu, discipol al lui Heliade, care publică în 1828 un Abecedar înlesnitor
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]