1,651 matches
-
acela de atributivă predicativă”. III.7 Circumstanțialul de mod acordat Intervenind în discuția privitoare la partea de propoziție la care ne referim aici, St. Házy se referă numai la determinarea exprimată printr-un adjectiv de tipul voioasă din fetița aleargă voioasă. În astfel de comunicări - spune St. Házy ,,având în vedere ... că această parte de propoziție [în exemplul dat voioasă] este dublă subordonare și mai cu seamă faptul că ea nu aduce în comunicare un element predicativ indispensabil (ca numele predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care ne referim aici, St. Házy se referă numai la determinarea exprimată printr-un adjectiv de tipul voioasă din fetița aleargă voioasă. În astfel de comunicări - spune St. Házy ,,având în vedere ... că această parte de propoziție [în exemplul dat voioasă] este dublă subordonare și mai cu seamă faptul că ea nu aduce în comunicare un element predicativ indispensabil (ca numele predicativ) sau câtuși de puțin necesar, putând și lipsi, fără ca înțelesul comunicării să sufere simțitor, considerăm că avem a face
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nu identifică cu acesta” (art. cit., p. 237). Această parte de propoziție ar putea fi numită circumstanțial de mod acordat sau circumstanțial al stării . III.8 Numele predicativ de gradul III Referindu-se la o comunicare de tipul fetița ascultă voioasă, D. D. Drașoveanu înlătură ipoteza că adjectivul voioasă ar fi circumstanțial de mod sau predicat (art. cit., p. 237) și propune ca această comunicare (notată cu 3) să fie analizată în comparație cu comunicarea fetița devine voioasă (notată cu 2) și cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Această parte de propoziție ar putea fi numită circumstanțial de mod acordat sau circumstanțial al stării . III.8 Numele predicativ de gradul III Referindu-se la o comunicare de tipul fetița ascultă voioasă, D. D. Drașoveanu înlătură ipoteza că adjectivul voioasă ar fi circumstanțial de mod sau predicat (art. cit., p. 237) și propune ca această comunicare (notată cu 3) să fie analizată în comparație cu comunicarea fetița devine voioasă (notată cu 2) și cu comunicarea fetița este voioasă (notată cu 1). Procedând
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
comunicare de tipul fetița ascultă voioasă, D. D. Drașoveanu înlătură ipoteza că adjectivul voioasă ar fi circumstanțial de mod sau predicat (art. cit., p. 237) și propune ca această comunicare (notată cu 3) să fie analizată în comparație cu comunicarea fetița devine voioasă (notată cu 2) și cu comunicarea fetița este voioasă (notată cu 1). Procedând astfel, autorul constată în aceste trei comunicări „două fapte sintactice constante: a) acordul adjectivului cu subiectul, fapt pentru care trimite la atribut, și b) prezența unui verb
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
înlătură ipoteza că adjectivul voioasă ar fi circumstanțial de mod sau predicat (art. cit., p. 237) și propune ca această comunicare (notată cu 3) să fie analizată în comparație cu comunicarea fetița devine voioasă (notată cu 2) și cu comunicarea fetița este voioasă (notată cu 1). Procedând astfel, autorul constată în aceste trei comunicări „două fapte sintactice constante: a) acordul adjectivului cu subiectul, fapt pentru care trimite la atribut, și b) prezența unui verb mijlocitor, prezență prin care adjectivul este împiedicat de a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
lexicală a verbului mijlocitor” (art. cit., p. 237). Judecând în felul acesta, autorul ajunge la concluzia că ,,neexistând... nici o altă deosebire între cele trei situații decât tăria lexicală a verbului,... nu mai există piedici în a-l considera și pe voioasă din exemplu 3 tot un nume predicativ...; pentru a nu ignora totuși elementul lexical variabil, numele predicativ ar putea primi o diferențiere graduală: nume predicativ de gradul I, II sau III” (art. cit., p. 238). Așadar, după D. D. Drașoveanu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
articulat, „copiii”, arată clar că adjectivul nu se grupează cu substantivul și deci nu e atribut. Pentru adjectivul așezat după substantiv există o marcă negativă în imposibilitatea folosirii articolului demonstrativ cel, cea, cei, cele. Dacă în exemple ca: Trec zilele voioase și orele surâd. ar exista îndoială asupra funcțiunii sintactice a adjectivului, verificarea se poate face cu ajutorul introducerii articolului demonstrativ ( e evident că nu e vorba de zilele cele voioase,ci de zile care trec voioase). Dintre prepozițiile folosite specifice pentru
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
demonstrativ cel, cea, cei, cele. Dacă în exemple ca: Trec zilele voioase și orele surâd. ar exista îndoială asupra funcțiunii sintactice a adjectivului, verificarea se poate face cu ajutorul introducerii articolului demonstrativ ( e evident că nu e vorba de zilele cele voioase,ci de zile care trec voioase). Dintre prepozițiile folosite specifice pentru dublul subordonat simultan sunt drept, de și ca . Celelalte prepoziții sunt comune, în general, cu atributul și cu numele predicativ. Dublul subordonat simultan își exprimă caracterul predicativ prin intermediul verbului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în exemple ca: Trec zilele voioase și orele surâd. ar exista îndoială asupra funcțiunii sintactice a adjectivului, verificarea se poate face cu ajutorul introducerii articolului demonstrativ ( e evident că nu e vorba de zilele cele voioase,ci de zile care trec voioase). Dintre prepozițiile folosite specifice pentru dublul subordonat simultan sunt drept, de și ca . Celelalte prepoziții sunt comune, în general, cu atributul și cu numele predicativ. Dublul subordonat simultan își exprimă caracterul predicativ prin intermediul verbului însoțit, de care apare dependent. „Dependența
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
la cale; ochii ei însă erau duși mereu după dânsul și râdeau când se întâlneau cu ai lui. Parcă-i era frate, parcă-i era copil, parcă-i era rupt din suflet, atât de mult se bucura când îl vedea voios și vorbăreț. Din nou, femeia e păcălită de sentimentul ce nu se lasă stăpânit de forța rațiunii. Această comuniune finală ascunde, de fapt, un alt pas înainte în relația celor doi. Îndrăgostirea nu se transformă, cum sperase Persida cea rațională
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
liniștit cu bani nescuipați și nedescântați. Ce dacă nu credea în asemenea fleacuri?! Dacă scuipa și zicea, asta nu putea să-i strice. Călare pe buiestrașul lui, cu biciul atârnat de șea și cu cuțitul la brâu, Tașcă se întorcea voios la București de la Alexandria, după un negoț bun. Lasă că și timpul era frumos! După-amiază s-a pornit însă pe neașteptate un crivăț. De voie de nevoie, el avea să se abată din drum ca la o jumătate de ceas
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
drag. Printre perdele, o rază de lumină se furișase În odaie parcă pentru a mângâia cele cinci suflete căzute pradă somnului adânc. Motanul se ridică din culcușu-i de după sobă și se cuibări la picioarele celor doi băieți Începând să toarcă voios parcă de prezența Întregii familii. De pe canapeaua de sub fereastră, ceasul Începu să sune de zor de parcă nu vroia să se mai oprească. Hoo! ostoiește-te că te-am auzit, bolborosi bărbatul care știa că alarma este pentru el. N-ai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
recuperat motivul "morții lui Dumnezeu" din afirmația, redată în De defectu oraculorum de Plutarh, potrivit căreia "marele Pan a murit", pe care îl radicalizează imediat: Eu cred în vechea sentență germanică: toți zeii trebuie să moară 89. Abia în Știința voioasă (Die fröhliche Wissenschaft, 1882), în fragmentul nr. 125 intitulat "Nebunul", moartea lui Dumnezeu este prezentată ca experiența decisivă în care este dobândită conștiința dispariției valorilor tradiționale. Nu din întâmplare patru ani mai târziu, când pentru noua ediție a operei va
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
expresia "lume adevărată" este pusă acum între ghilimele. De fapt, din moment ce "lumea adevărată" trebuie lichidată, un astfel de termen își pierde valoarea și trebuie suspendat, pus între ghilimele. Nietzsche se gândește aici la propria operă de demolare care prin Știința voioasă, a ajuns la un prim rezultat: se află la început, în faza gândirii aurorale, chiar dacă nu încă în plină amiază. Dar după abolirea lumii suprasensibile, ca ipoteză superfluă, mai rămân deschise încă două probleme: ce se întâmplă cu locul în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
reîntoarceri în termenii unei învățături ieșite din comun care promitea să confere un nou centru de greutate existenței și să facă suportabilă devenirea perenă a tuturor lucrurilor. Discursul prin care introduce tema eternei reîntoarcere la sfârșitul primei ediții din Știința voioasă (1882), în fragmentul intitulat " Cea mai mare greutate", a devenit clasic: Ce-ar fi dacă, într-o bună zi sau noapte, s-ar strecura un demon în singurătatea ta cea mai mare și ți-ar spune: Viața asta, așa cum ai
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lectura lui Nietzsche, oricât de reticent ar fi fost la orice formă de extremism estetico-literar. Deja în vârstă de douăzeci de ani, pe când Nietzsche vegeta, dar mai era încă în viață, acesta studiase și adnotase cu grijă Aurora și Știința voioasă. Mai târziu va citi cu aviditate a doua Considerație inactuală, Ecce homo și epistolarul, după cum se vede din motivele și din reflecțiile nietzscheene care apar frecvent în conversațiile personajelor din Muntele vrăjit (Der Zauberberg). Le-a recitit apoi cu atenție
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care trebuie luată ca o invitație de a reflecta la "acest abandon al omului contemporan în mijlocul ființării"149. Știm cu câtă insistență a subliniat Heidegger centralitatea acestui motiv la Nietzsche, și nu numai în celebrul fragment nr. 125 din Știința voioasă, "Nebunul", în care moartea lui Dumnezeu devine cu claritate imaginea care simbolizează apusul valorilor până atunci supreme. Ceea ce ne interesează aici este faptul că Heidegger menționează moartea lui Dumnezeu ca o dovadă a abandonării omului contemporan în mijlocul ființării. El începe
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
o apologie a nihilismului, nici la Jünger, nici la Heidegger. Faptul de a recunoaște că accelerarea nihilismului este singura cale care poate duce la depășirea sa nu înseamnă a lua partea nihilismului, nici faptul de a-l saluta drept "știința voioasă", ca pe luciditatea deziluzionată care se mulțumește a fi recunoscut că "lumea adevărată", sensul și adevărul devenirii sunt iluzii de perspectivă. Atât Heidegger, cât și Jünger invită la experimentarea până la capăt a puterii nimicului, convinși că numai explicarea totală a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
gândirea slabă, acceptăm devenirea lucrurilor cu docilitate, fără să o răstălmăcim și nici transcende, atunci nihilismul întunecat și nostalgic, care apare când se cultivă încă memoria și nostalgia valorilor pierdute, se dezagregă și se deschide, cu Nietzsche, posibilitatea unui nihilism "voios" care intenționează să fie mult mai apropiat de finitudinea ființei umane, de bucuriile și suferințele sale, mai mult decât a fost metafizica tradițională. Avem de-a face cu o poziție care, prin recuzarea pesimismului cultural, se distanțează net de alte
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
G. Colli și M. Montinari (ed.), 15 vol., de Gruyter/dtv, Berlin /München, 1988. Citatele din această ediție sunt date indicând cu numere romane volumele, și cu arabe, paginile. Când este necesar, se indică de asemenea și numărul fragmentului. Știința voioasă, ediția a II-a, traducere de Liana Micescu, Humanitas, București, 2006. Amurgul idolilor, ediția a III-a, traducere de Alexandru Al. Șahighian, Humanitas, București, 2007. Cazul Wagner, ediție revăzută, traducere de Alexandru Leahu, Humanitas, București, 2004. Ecce homo, traducere de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
VI, III, p. 5. 88 Ecce homo, traducere de Liana Micescu, Editura Centaurus SRL, București, 1991, 1, p. 8; în ediția italiană, Sämtliche Werke, op. cit., VI, III, p. 273. 89 Sämtliche Werke, op. cit., III, III/1, p. 121. 90 Știința voioasă, traducere de Liana Micescu, Humanitas, București 2006 (ed. a II-a); în ediția italiană, Sämtliche Werke, op. cit., III, p. 573. 91 Sämtliche Werke, op. cit., VIII, II, p. 12. 92 Idem, VIII, II, pp. 266-267. 93 Idem, VIII, II, pp. 393-394
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
VIII, I, p. 201. 114 Ibid., V, II, pp. 136-137. 115 Nietzsche, Neske, Pfullingen 1961, pp. 204, 241 (trad. it. cu glosar F. Volpi, Adelphi, Milano, 1994, 1995). 116 Fr. Nietzsche, Sämtliche Werke, op. cit., VIII, I, p. 206. 117 Știința voioasă, op. cit., IV, 341, pp. 218-219; în ediția italiană, Sämtliche Werke, op. cit., III, p. 570. 118 Sämtliche Werke, op. cit., VI, III, p. 344. 119 Idem, V, p. 75. 120 R. Carnap, "Überwindung der Metaphysik durch logische Analyse der Sprache", Erkenntnis 2
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
existau, e adevărat, dar funcționau pe jumătate arbitrar sau chiar deloc. Când a dispărut frica apăsătoare și generală din timpul comunismului, în locul ei s-a instalat anomia. Îmi amintesc prea bine cum, în primele luni ale lui 1990, pietonii circulau voios și ostentativ pe carosabil doar fusese revoluție! Ca niște adolescenți scăpați de sub supravegherea părinților, românilor nu le mai păsa de legi. Dar, din păcate, fronda adolescentină era doar unul dintre aspectele cele mai benigne ale eclipselor legii, care a favorizat
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
transforma în cîntec de dragoste pentru tînărul ce se pregătește să intre în următoarea vîrstă „de trecere”. Urarea-cîntec de leagăn poate renunța la elementele de rețetar culinar, într-o variantă ca următoarea: Să fie sănătos Și norocos Și mintos Și voios Și frumos Și drăgăstos Și-nvățat Și bogat, Om de treabă. Cum am spus, botanica populară este permanent solicitată în normalizarea cursului vieții, în toate etapele, de la naștere pînă la moarte și chiar după aceea. Intră în rol o nouă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]