3,145 matches
-
Întrepta spre un pârâu și apoi urca direct dealul. Văzură o clădire lunguiață și joasă, bătută de vânturi și ninsori. Așa cum o vedeau printre copaci părea de un galben pal. De mai aproape se putea vedea că ramele ferestrelor erau vopsite-n verde.Vopseaua se cojea. Nick Își deschise clemele cu unul dintre bețe și apoi scăpă de schiuri. — De-aici putem să le cărăm, spuse. Urcă drumul abrupt cu schiurile pe umăr, Înfigându-și crampoanele-n gheață. Îl auzea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
lui și alteori ea era cu altul și el nu-nțelegea, dar astea erau nopțile când albia râului se lărgea atât de mult și râul curgea mai Încet decât În mod normal și la marginea Fossalei era o casă mică vopsită-n galben, Înconjurată de sălcii, și mai era un grajd mic și un canal și el fusese acolo de-o mie de ori, dar nu-l văzuse, dar uite că-i apărea În fiecare noapte, la fel de limpede ca și dealul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pentru condiționat aerul. Aceste aparate consumă energie electrică. Unii specialiști afirmă că aerul condiționat ar fi dăunător sănătății, datorită ionilor pozitivi generați în procesul condiționării. În țările dezvoltate se aplică și alte metode pentru prevenirea supra încălzirii clădirilor: a. Se vopsesc clădirile în culoare albă. b. Se acoperă clădirile (acoperișurile și pereții) cu plante. Scopul principal este ca plantele să absoarbă energia solară și să evite supraîncălzirea clădirilor. Cultivarea plantelor pe clădiri economisește o bună parte din energia electrică, necesară pentru
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
e mai bine să ai o aparență de neuitat decât una insipidă. Am Învățat să-mi transform defectele În efecte. Mi-am făcut sprâncenele dese și mai negre, mi-am pus inele cu pietre mari pe degetele boante. Mi-am vopsit părul cânepiu În șuvițe lungi aurii, roșii și negre strălucitoare și le-am Împletit Într-o coadă grea care-mi atârna până la coapse. M-am Împodobit cu straturi de culori neașteptate, tonuri incompatibile asortate prin textura materialului, model sau felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
granița În Birmania, iar ce ni se așternea Înainte era ceea ce magicianul preferă să ascundă În mâna stângă. Autocarul se oprise lângă o clădire simplă care adăpostea punctul de control pentru vamă și emigrări, o cocioabă cu pereții din placaj vopsit În verde-mentă. Acoperișul era din tablă ondulată, o reminiscență a arhitecturii coloniale, dar Într-un stil mai ieftin care contrasta cu fostele conace din lemn sculptat construite pentru a servi drept avanposturi coloniale pe dealuri. Metoda prin care prietenii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
laolaltă, sunt proști și fără minte, știința idolilor nu este decît deșertăciune, e lemn! 9. Ei aduc din Tarsis foițe de argint și aur din Ufaz, meșterul și mîna argintarului le pun în lucru, hainele acestor dumnezei sunt de materii vopsite în albastru și în purpură, toate sunt lucrate de meșteri iscusiți. 10. Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu viu și un Împărat veșnic. Pămîntul tremură de mînia Lui și neamurile nu pot să sufere urgia Lui." 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
și odăile cu nelegiuire, care pune pe aproapele său să lucreze degeaba, fără să-i dea plata, 14. care zice: "Îmi voi zidi o casă mare, și odăi încăpătoare", și-i face ferestre multe, o căptușește cu cedru, și o vopsește cu roș!" 15. "Împărat ești tu oare de te întreci în cedri? Nu mînca tatăl tău, și nu bea și el?" Și totuși el făcea dreptate și judecată, și era fericit! 16. Judeca pricina săracului și a celui lipsit, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Prima oară m-am gândit că era vreun bețiv care vomitase prin metrou și de aceea mirosea așa. Nu era un miros foarte puternic, era un pic dulceag, aducea cu mirosul de mucegai. Nu era miros de diluant. La muncă vopsim, așa că știu foarte bine cum miroase. Nu are un miros atât de înțepător. Nu mă deranja atât de tare mirosul, așa că am rămas pe loc. Cum m-am așezat, am închis ochii și am ațipit. De obicei citesc o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
o poziție care se dorea a fi amenințătoare și terifiantă. După câteva clipe de stupoare mută, Filip pufni în râs căci leul împăiat arăta jalnic. Totul îl făcea să fie ridicol: ochii neconvingători de sticlă, gura căscată, limba și gingiile vopsite strident într-un roșu nenatural, piciorul din față ridicat grațios și înțepenit într-o poziție de balet comic, rotilele cu care erau prevăzute celelalte trei picioare și, în fine, blana și coama destrămate, devenite jalnice smocuri țepoase mustind de larve
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
arșiță, ploaie și vânt. Când se apropie mai mult putu citi un anunț, scris cu litere mai mici: "De Paști și de Crăciun ospătare gratuită". În curte, sub un smochin uscat, stăteau prăfuite câteva mese și scaune din fier forjat, vopsite în alb. Pe cine cauți? Auzi Bătrânul și vocea răstită sparse aerul în mii de cioburi. O jumătate de frunte, un ochi și o jumătate de mustață îl spionau prin crăpătura ușii. Bătrânul rămase uimit că un negustor primește astfel
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
folosință și sticle goale. Cred că la prima vedere, pare ceva în regulă să se facă așa ceva, ca să ne simțim și noi cumva mai aproape de Europa, dar în realitate se pregătește terenul pentru niște impostori, și anume niște firme private vopsite în portocaliu, care vor să ne vândă, la prețuri mai ceva ca de Rolls-Royce-uri, niște mașini de colectat ambalaje montate pe stradă. Aceste mașini, ca și alte produse tot atât de hilare, ar trebui să fie cumpărate în scurt timp și puse
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Am început conversația, jenat. Irina mă încuraja. "Nu te speria, așa e la noi!" Apoi, pe rând, au intrat, membrii familiei. Madame Lisa, cu o rochie beige cu trenă, cu evantail și coafată "Pompadour", cu obrazul de 60 de ani vopsit gros, mereu cu vorba "Noi, femeile"... Apoi madame Cleo, încorsetată și cu sânii pepeni, examinîndu-mă cu pince-nez-ul; apoi madame Aspasie, subțire și nesfârșită, întoarsă ca un cinci. Se vorbea: "Mon Dieu!" - "C'est epatant!" "Noi, femeile!" - "Vai, cum zici!"... "Ți-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
lume cunoscută, ocupată toată ca să dea impresia unei nunți mari. Într-un colț Niki Mihail își rezimase capul pe gâtul de cocostârc și, în mijloc, mirii: domnul, rotofei, făcut cu penița rondă; alături, Irina, dizgrațioasă în văluri albe, gesticulând dizgrațios, vopsită cu roșu pe fața ei roșie. O simțeam că joacă un rol și că-și per-mite chiar să facă exclamări sau gesturi ridicole ca să impresioneze pe cei care găseau prezența ei acolo nefirească. După ce acceptase totul, nu numai faptul, dar
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
strâmbe. Dar, cu toate hainele vechi și scârnave ce atârnă de ea, nu renunță la cochetărie, orice s-ar întîmpla, și nici aici, în micul port, unde e aproape pustiu, și unde noi înșine nu mai avem nici o toaletă, își vopsește și își pudrează obrazul. Bineînțeles, aspectul ei se arată cu atât mai ridicol, căci vopseala fusese pusă prost, nu ascunde nici o zbârcitură și nu se potrivește cu mâinile și picioarele noduroase de muncă. O cheamă Ileana, și în bătaie de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Încercam să citesc, să cânt la piano, dar renunțam după câteva minute. Mă hotăram: Nu mă voi mai uita pe fereastră până ce nu voi număra o sută. Apoi altă sută. Până ce nu voi număra toate franjurile de la perdea. Toate florile vopsite pe perete. Până ce nu voi prinde cinci muște." Și iar la fereastră și în stradă inutil. Și, în același timp, toate posibilitățile trec prin cap. Poate ai fost călcat de un automobil. Ori te amuzi în altă parte. Sau eu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
o poziție care se dorea a fi amenințătoare și terifiantă. După câteva clipe de stupoare mută, Filip pufni în râs căci leul împăiat arăta jalnic. Totul îl făcea să fie ridicol: ochii neconvingători de sticlă, gura căscată, limba și gingiile vopsite strident într-un roșu nenatural, piciorul din față ridicat grațios și înțepenit într-o poziție de balet comic, rotilele cu care erau prevăzute celelalte trei picioare și, în fine, blana și coama destrămate, devenite jalnice smocuri țepoase mustind de larve
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
arșiță, ploaie și vânt. Când se apropie mai mult putu citi un anunț, scris cu litere mai mici: "De Paști și de Crăciun ospătare gratuită". În curte, sub un smochin uscat, stăteau prăfuite câteva mese și scaune din fier forjat, vopsite în alb. Pe cine cauți? Auzi Bătrânul și vocea răstită sparse aerul în mii de cioburi. O jumătate de frunte, un ochi și o jumătate de mustață îl spionau prin crăpătura ușii. Bătrânul rămase uimit că un negustor primește astfel
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pe burta ei, sugând din cele douăsprezece țâțe, din care țâșnea, Împroșcând tavanul și pereții, un sânge negru precum smoala. Amintindu-și de această poveste, babulea Tatiana o Întrebă pe sora sa pripășită la oraș (care deja Începuse să-și vopsească unghiile și umbla fără batic) dacă În cutia infernală fusese văzută o bătrână poloneză Înconjurată de o mulțime de pisici. Babulea mai vorbi și despre nu știu ce șobolăniță Înconjurată de doisprezece șobolănași Îmbrăcați În odăjdii preoțești ce aveau să se răspândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
religia lui Anticrist, iar sora ei, pilindu-și unghiile, Îi răspunse că numai oamenii extrem de Înapoiați, care trăiesc În ignoranță și Întuneric, mai cred În astfel de povești și că, În consecință, Anticristul nu există decât În mintea lor Înapoiată. „Vopsește-ți În continuare unghiile și ai să vezi cum ai să pici În gheara lui!“, bodogăni babulea, trântind ușa În urma ei. „Ia uite, mai adăugă ea, coborând pe scări, unde stătea mintea luminată... Trăiți Închiși În cuști și aveți pretenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Parcă nu mă chemă așa, ci așa“. Sau: „S-ar putea să mă cheme nu Bertha, ci Iosif...“. De asemenea, bătrânica se plictisea să vadă În apropierea ei mereu aceeași față. De aceea, o punea pe Mașa ba să-și vopsească părul, ba să-și schimbe coafura, ba să se deghizeze În personaje pe care le găsea În cărți. Pentru aceasta, bătrâna Îi pusese la dispoziție o Întreagă garderobă, În care, alături de costume de epocă și rochii de marchiză, se aflau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și se trezi din somn lac de transpirație, cu gura coclită și dureri de cap. Ornicul din perete - o moștenire din vremea Gloriosului Imperiu - bătu de două ori. Mai bine zis, imită de două ori cântecul cucului. Pasărea de plastic vopsită În culori stridente ieși din colivie, aruncă o privire, cu ochii săi fosforescenți, spre locul unde dormea Subotin și intră Înapoi În colivie. După cerul gurii uscat și limba năclăită, brigadierul Își dădu seama că arșița care-i ardea măruntaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
țină gura Închisă...! Coborând din dubă În curtea Închisorii, Tony Pavone avu o stare de leșin, de pierdere a echilibrului mintal. Trăia cu senzația unei santinele ce Îl duce pe ultimul său drum. Închisoarea era construită din barăci de lemn vopsite cu un gri cenușiu extrem de Întunecat, având această senzație, poate și urmare a orei Înaintate: trecuse de miezul nopții când noul chiriași era condus către camera de primire a noilor arestați. Aceste sinistre barăci, erau Împrejmuite cu un gard de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
aveți...?” „O explozie a distrus parțial rafinăria!!” „Sunteți vinovat...?” „Nu știu...!” „Efectiv, ce făcea-ți acolo...?” „Eram Șeful serviciului tehnic coordonând activitatea unor lucrători de Întreținere ce urmăreau, Încercau să depisteze la timp unele coroziuni a conductelor, urmând se le vopsim pentru a stagna agravarea stricăciunilor...!” „O scurgere de petrol urmată de o explozie a unei conducte, poate genera un dezastru de proporții...?” „Nu. În nici un caz! Toate conductele pline cu petrol rafinat sunt echipate cu valve de control care pot
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și confortul strict necesar. Însă el avea ceva pe suflet...! Nu-i plăcuse felul de cum arăta orașul În cursul zilei și... mai ales noaptea. De cum se Însera, vitrinele magazinelor stingeau luminele baricadându-se cu niște obloane de oțel ce erau vopsite de adolescenți cu tot felul de mâzgălituri, din cele mai fanteziste. Străzile erau pustii, cu un aspect ce te credeai În Evul Mediu iar orașul luminat dar, suficient de pustiu având senzația unei carantine ce-l făcea să fie izolat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
spital se trimitea după manichiuristă și În timpul vizitei lui Sammler degetele lui Gruner erau muiate Într-un vas de oțel. Nuanța ciudată a degetelor masculine În clăbuci. Femeia În halatul alb, cu fiecare fir de păr de pe capul fără gât vopsit În același negru, fără variație, era posomorâtă, cu picioare trândave În pantofii albi, ortopedici. Cu stângăcie, se apleca cu instrumente asupra unghiilor lui, concentrându-se asupra muncii. Avea un nas lat, gravid de lacrimi. Doctorul Gruner trebuia să curteze reacții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]