114,044 matches
-
făcând concurență bietului țăran care s-a văzut, dintr-o dată, plasat în categoria speculantului ordinar - adică a infractorului. Las deoparte și amănuntul că una e oul clorotic scos de găina de gostat hrănită cu dubioase produse chimice, și alta e, vorba lui Ion Barbu, "viul ou, la vârf cu plod", datorat găinii crescute la curte. A vinde la preț de dumping produse în care citești largul spectru al hepatitei înseamnă nu doar iresponsabilitate, ci și atentat la viața cetățeanului. Prin desantul
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
fi trebuit să fie una a reculegerii, dar care s-a dovedit una a demagogiei nerușinate. Guvernanții nu sunt atât de naivi încât să-și imagineze că zece-douăzeci de camionete cu ouă răstoarnă raportul de forțe din piețele României. Nici vorbă. Nenorocirea țării nu reprezintă, însă, pentru nesătuii cocoțați la vârful piramidei sociale decât prilejuri de a-și etala "părinteasca grijă" față de popor. Culmea e că astfel de agresiuni asupra spiritului economiei libere nimeresc în plin: cu pumnul ridicat ca la
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
revelația lui Bacovia ori Arghezi, se despărțise radical și ireversibil de poezia celor "vechi", dar ei continuau să mă fascineze. Era un soi de nostalgie pe care nu mi-o explicam. Astăzi știu de ce. Înainte de a spune despre ce e vorba, trebuie să fac un mic ocol. Generația mea și-a format percepția poeziei la școala modernistă. Noi am descoperit, în anii '60, după colapsul realist-socialist, că poezia adevărată este aceea pe care o teoretiza, primul, E. Lovinescu și o analizau
Poezia adolescenței, adolescența poeziei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15208_a_16533]
-
Cristian Teodorescu M-a întrebat cineva, după microscopul de săptămîna trecută dacă n-am început să inventez oameni care nu există. Fiind vorba de un prieten, l-am întrebat dacă nu cunoaște el însuși asemenea oameni. Mi-a răspus că nu. Adică el n-a întîlnit oameni buni, generoși pînă la prostie, potrivit gîndirii comune, și care fac bine celor din jur. Mă
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
că scriu? Nu merge. Amatorii de t.v. m-ar prinde imediat. Așa că m-am decis să vă mărturisesc de ce nu mă uit niciodată la t.v. Am două motive principale. Primul este acela că, despre orice domeniu ar fi vorba, televiziunea rămîne inferioară altor mijloace de comunicare. Ea se remarcă în toate, dar nu reușește în nici unul. Să vă dau cîteva exemple. Dacă iubești teatrul, n-are rost să-l vezi pe micul ecran, prost filmat și prost sonorizat. Mai
De ce nu mă uit la t.v. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15205_a_16530]
-
doar la Culianu de la sfîrșitul vieții, dar, cu asupra de măsură, și în cartea d-nei Lavastine. Legea dreptului la replică Un editorial limpede și pentru toată lumea lămuritor publică dl. Dumitru Tinu în ADEVĂRUL din 10 mai: Orbecăind spre Europa. E vorba în el de proiectul de lege propus de Ministrul Apărării referitor la dreptul la replică. Dl. Tinu explică faptul că atît statutul ziarului său, cît și cadrul deontologic al Clubului Român de Presă pe care-l conduce prevăd expressis verbis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
unui elev: "renunță la teatru". Nu m-a înțeles, doar venise să facă teatru... Ca să faci teatru, trebuie, mai întâi, să-l uiți! În universitățile americane, am întâlnit studenți care erau deja specializați. Într-un anume sens, erau formați; era vorba, în ceea ce mă privește, să-i învăț să uite. Ei erau "specialiști" avant la lettre. * Lucrul împotriva căruia lupt, într-o primă etapă, e dorința lor de a face imagini. Este cel mai mare pericol. * Să învățăm să găsim motivațiile
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
deținut un rol mult mai important decît suprarealismul... R.B.: Aș dori să știu dacă prin notele pe care le adăugați în cuprinsul romanului... A.R.-G.: ...nu adaug note, ele există, romanul este scris prin aceste note... R.B.: ...evident, e vorba de "false note" care urmăresc poate și să se amuze pe seama cititorului, nu neapărat cu malițiozitate, să-l facă să se îndoiască, să resimtă unele incertitudini... să se rătăcească în labirintul structurii narative. Toate acestea și încă multe altele m-
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
posibil labirint de semnificații foarte bine elaborate foarte riguros stratificate? A.R.-G.: Nu. (pauză, eu aștept unele precizări dar hotărît, autorul adaugă) Am spus nu. R.B.: Și de ce nu? A.R.-G.: Fiindcă dacă îl considerați firul Ariadnei, este vorba de un singur fir: de "firul". Or, în realitate autobiografia este doar unul din firele posibile... și încă unul rupt în fiecare clipă. R.B.: Dar... A.R.-G.: Ceea ce este deranjant, este că dumneavoastră încercați uneori să instaurați un sens
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
atîta vreme un roman bun. Se scriu azi multe romane, dar prea puține cu adevărat bune. Dacă priviți scena literară actuală, pe care evoluează o generație relativ tînără de autori, ce impresie vă lasă spectacolul? A.R.-G.: Nu este vorba de scriitori răi ci pur și simplu lipsiți de ambiție. Această nouă generație de autori, chiar la Éditions de Minuit, cu excepția cîtorva ieșiți din comun, sunt autori care se citesc cu plăcere dar care nu deranjează pe nimeni. Echinoz - scrie
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
debita. Emisiunea a rămas falsă pînă la capăt. Toată lumea venea cu idei în domenii despre care, era limpede, nu știa mare lucru. Datul cu părerea era general. Lipsa de profesionalism, șocantă. Ascultai și te întrebai pînă unde pot merge incompetența, vorba goală, incultura. (Mai bine zis, pseudocultura: inculții sînt niște bătuți de soartă, fără pretenții; pseudoculții sînt dominatori și plini de morgă). E absolut regretabil că niște oameni despre care telespectatorul își făcuse, din alte ocazii, o părere bună au găsit
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]
-
mai cu seamă deformarea numelor proprii: Augus Trebonium Laurean, Kappadacia, Monte Squien (autorul Scrisorilor persane!), Antim Ivirneanu, Inochendie Micu Kelin, Nepotul lui Romian (roman de Diderot!), "călugării Macabrie, Azarie, Eftinie" ș.a.m.d. Chiar dacă într-unele dintre exemplele citate e vorba doar de erori de dactilografiere (de "tastare"), punerea lor în circulație prin texte care încurajează copierea și absența verificării e la fel de gravă. Merită amintite, oricum, și formulările cele mai comice, în care o întorsătură de frază stîngace sau prost înțeleasă
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
a României literare. * "În secretul ființei lui, în tainițele inimii sale nemîngîiate, presimțim că este Nicolae Manolescu un nostalgic al Epocii de Aur", scrie dl Luca Pițu în FAMILIA din martie. Ce putem spune decît, cu titlul articolului dlui Pițu, Vorbe de șpriț? Așa se îmbată unii, cu vorbe, deși Cotnarul le era mai aproape. Poltronerii peremiste Explozie de bucurie în presa de la București că Jacques Chirac l-a zdrobit în turul doi al prezidențialelor din Franța pe extremistul Le Pen
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
tainițele inimii sale nemîngîiate, presimțim că este Nicolae Manolescu un nostalgic al Epocii de Aur", scrie dl Luca Pițu în FAMILIA din martie. Ce putem spune decît, cu titlul articolului dlui Pițu, Vorbe de șpriț? Așa se îmbată unii, cu vorbe, deși Cotnarul le era mai aproape. Poltronerii peremiste Explozie de bucurie în presa de la București că Jacques Chirac l-a zdrobit în turul doi al prezidențialelor din Franța pe extremistul Le Pen. Chiar dacă nu se îndoia nimeni de victoria lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
sînt rude, fiindcă nu-i venea să creadă că prințul bagă bani în restaurarea castelului Banffy doar de amorul monumentelor medievale. Curiozitatea doamnei e explicabilă, explicabilă e și curiozitatea profesională a reporterilor români. Totuși să nu uităm că a fost vorba de vizita cuiva care la un moment dat va deveni regele Regatului Unit și care, fie că vrea, fie că nu, are datoria să se supună unui protocol strict, menit să-l ferească de posibile atentate. Nu e un secret
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
istoriei, pe lîngă invitați și telefoane în direct, am văzut filme documentare din anii '40 care ne-au dat fiori. Tehnic, mai sînt multe de făcut. Emisiunea cu pricina a fost lentă, lipsită de nerv, statică și cu prea multă vorbă (orișicît de talk ar fi fiind ea!). Moderatorul, cam didactic. La varietatea domeniilor, sperăm să putem adăuga nu peste mult timp și profesionalismul. Care, deocamdată, e în suferință. Și să ne convingem de independența noului canal: T.V.R. Unu devenit quasioficial
Stadioane și munți by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15255_a_16580]
-
aflate decît pe cont propriu, printr-o experiență care nu se poate media. Ne aflăm dinaintatea unei soluții care respinge rețeta și standardul, pretinsul și ridicolul catehism existențial de genul cărților intitulate Arta de a reuși în viață"). Nu e vorba de a-l "urma" pe autorul Rozei vînturilor în toate îndemnurile lui publicistice, de-a năzui în prezent, alături de el, la restabilirea unor rînduieli patriarhale, la resurecția unei mișcări de extremă dreaptă care și-a dovedit caducitatea (să nu uităm
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
ultimelor decenii, copilăria pare să fie o temă mai sigură chiar decît dragostea. Ne interesează, pentru că toți am pierdut-o și ne interesează ca cititori de astăzi cu atît mai mult cu cît această copilărie e una particulară. Nu e vorba despre copilul universal, ci despre o fetiță anume și despre felul în care tînăra fată își amintește de ea. Amintirile apar pe lume la întîmplare, din fulgurații aleatorii, deși o idee de cronologie există, volumul începînd cu venirea pe lume
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
un accident de mașină. Spre meritul Justiției române, amărîtul înfundă pușcăria pentru mulți ani, de la prima strigare, iar dacă face recurs se alege cu un supliment de pedeapsă, ca să-i intre în cap că Dura lex... Dacă în schimb e vorba de o personalitate de tip Tartagă, Justiția devine gânditoare și înțelegătoare și iertătoare. Astfel că o viață de om îl costă pe Tartagă numai 21 de luni de pușcărie. Ca la second hand. Poate că judecătorii s-ar fi gîndit
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]
-
public imnul - în ciuda faptului că promotorii acestei interdicții sînt foarte încîntați cînd gesturile respective sînt făcute de românii de peste hotare! Recent, PSD, avînd nevoie de sprijinul parlamentar al UDMR, a revenit asupra ilegalității intonării imnului maghiar, argumentînd, penibil, că e vorba de un cîntec care a fost psalm înainte de a fi simbol național. De parcă ar fi aflat asta abia acum și de parcă informația ar schimba cu ceva esența problemei! Așadar, nu este nejustificată teama față de riscul extinderii, ca o molimă, a
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
Pretenția documentului ca toate textele publice în limbi străine să fie traduse în română este normală cîtă vreme vorbim despre instrucțiunile de folosire ale unui produs (lucru stipulat de mult printr-un act normativ), dar devine absurdă atunci cînd e vorba de numele unei firme sau de un logo publicitar. Proprietarul unei firme are dreptul s-o boteze oricum, inclusiv într-o limbă care nu există! George Pruteanu vrea ca numele discotecii Why Not? să aibă dedesubt traducerea De ce nu? ("uitînd
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
țării, ați greșit. Dihania care a înghețat sângele în venele nației e câinele pitbull. Zeci de talk-showuri, sute de articole de ziar au tratat subiectul câinelui ucigaș cu o frenezie pe care n-am descoperit-o niciodată când a fost vorba de polițaii ucigași, de judecătorii-ucigași, de politicienii-ucigași. De regulă, incidentele sângeroase avându-i eroi pe purtătorii de uniforme sau pe aleșii nației sunt tratate cu toată discreția. Ba chiar cu un soi de deferență față de metoda crimei: orișicâtuși, una e
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]
-
moldovenește"). Unele fragmente cuprind acumulări ale mărcilor pronunției regionale - "tăt are să shie ghine..." - tinzînd să devină un fel de ghicitori, jocuri de perspicacitate în care trebuie reconstituita grafia sau intonația dezambiguizantă a oralității: "tsii shiuda?" (ți-e ciuda?); "shi mai vorba să shie" (probabil: ce-i, măi? vorba să fie...) etc. În alte cazuri, diferențele față de ortografia standard sînt comune cu cele care apar și în alte pagini de Internet românești: tendința de a notă constant, nu numai în cazurile de
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
pronunției regionale - "tăt are să shie ghine..." - tinzînd să devină un fel de ghicitori, jocuri de perspicacitate în care trebuie reconstituita grafia sau intonația dezambiguizantă a oralității: "tsii shiuda?" (ți-e ciuda?); "shi mai vorba să shie" (probabil: ce-i, măi? vorba să fie...) etc. În alte cazuri, diferențele față de ortografia standard sînt comune cu cele care apar și în alte pagini de Internet românești: tendința de a notă constant, nu numai în cazurile de ambiguitate sau de forma regională, s prin
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
va fi limba pe care o utilizăm în momentele mai importante și mai intime ale vieții, ea nu riscă nimic." Ce critici aduceți proiectului depus de deputatul Aldo Rebelo? Mai întâi, aș vrea să explic ce înseamnă politică lingvistică. Este vorba de o intervenție deliberată, ca atunci când trebuie să se aleagă între două sau mai multe limbi. Un exemplu a fost alegerea limbii folosite de Dante în Divina Comedie drept limbă oficială când s-a făcut unificarea Italiei. Planificarea lingvistică este
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]