2,533 matches
-
aspect mai extins al limbii populare, aspectul popular al limbii este influențat de cel literar, un stil funcțional al limbii literare este influențat de un stil cu un prestigiu mai ridicat etc. Astfel se explică faptul că elemente ale limbii vorbite într-un centru cultural și economic sînt preluate de vorbitorii din zonele învecinate sau că elemente ale stilului științific și filozofic sînt preluate de celelalte stiluri, îndeosebi de cel beletristic, acesta avînd un grad scăzut al cultivării prin nespecificitatea abstracției
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un grup social, profesional ori etnic. V. dominantă discursivă, gen de discurs, limbă literară, limbă populară, stiluri ale limbii. COSERIU 1994, 2000. IO LIMBĂ LITERARĂ. Este aproape de la sine înțeles ca o limbă actuală să aibă, pe lîngă o formă vorbită, uzuală comunicării curente, o formă literară (cultă), care, deși a pornit de la limba populară (de obicei de la un dialect al ei), are o evoluție relativ independentă. Raportul dintre limba literară și dialectele limbii populare nu a fost întotdeauna același în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbii. Ca atare, în stabilirea normei prescrise trebuie să se pornească de la norma cutumiară, abaterile de la aceasta fiind admisibile numai dacă sînt pe deplin întemeiate din perspectiva cultivării limbii, sistematizării, conformității cu situațiile originare etc. Variația și variabilitatea limbii populare vorbite nu pot constitui însă o bază sau un îndreptar pentru norma prescrisă, căci ea nu trebuie să urmeze orbește inovațiile din vorbire. Dimpotrivă, norma prescrisă are rolul de a unifica și de a stabiliza limba, încît limba populară (și norma
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mari diversități de genuri discursive, care permite totuși frecventa folosire a unor cuvinte sau construcții (avion, terorist, Pentagon, Turnurile Gemene etc.). V. corpus, dialogism, memorie discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MONOLOG. Monologul este una dintre posibilitățile de realizare a discursului vorbit, cealaltă posibilitate fiind dialogul, și se caracterizează prin accentul pus pe locutor, printr-un cadru unic de referință, prin absența elementelor metalingvistice și prin prezența (frecventă) a exclamațiilor. În cazul monologului, locutorul gîndește cu voce tare, producînd un mesaj al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
normării este forma curentă a limbii manifestată ca un determinism natural, ca latură obiectivă, independentă de voința oamenilor. Cu toate acestea, voința acționează și la acest nivel prin activitatea de a regulariza formele și de a înlătura ceea ce în limba vorbită este divergent față de exigențele sistematice. Voința poate în același timp crea pornind de la resursele oferite de limba populară sau de la fazele anterioare ale limbii scrise, poate reactiva elemente din stadiile lingvistice vechi, poate propune elemente sau modele din alte limbi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
elemente sau modele din alte limbi etc. Ca atare, voința normatoare are, în linii mari, două laturi, una regulatoare și una înnoitoare. În acest mod, se poate afirma că evoluția limbii literare este susținută de factori obiectivi (reprezentați de limba vorbită), dar se structurează sub supravegherea și cu aportul factorilor subiectivi. Normarea limbii și, îndeosebi, funcționarea normei lingvistice transformă aici o relație socială, determinată doar de mediul cultural comunitar, într-o relație mijlocită de instituții, care prescriu ceea ce este bine și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
literaturii populare, însă trăsătura oralității este definitorie pentru întreaga cultură populară (cunoaștere, artă, religie etc.) și se poate identifica și în unele manifestări ale culturii de erudiție (sau majore). Există însă scriitori care transferă în scrisul lor particularități ale limbii vorbite, astfel încît oralitatea devine o trăsătură a stilului unor opere literare. În aceste condiții, narațiunea literară a dezvoltat unele tehnici speciale (precum monologul interior, discursul indirect liber, naratorul martor) pentru a reda vorbitul, atunci cînd scrierile dau posibilitatea unei reprezentări
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prescrie acțiunile umane, acest aspect stînd, de altfel, la originea scrierii limbilor. Scrierea funcționează ca o probă și ca un garant în relațiile dintre persoane și această funcție de natură juridică conferă scrisului un statut pe care nu-l are limba vorbită. Funcția juridică a limbii a fost ocultată în multe situații prin dezvoltarea literaturii scrise, dar cercetările asupra discursului permit să se descopere problematica inițială și să se revadă legăturile dintre ceea ce este scris și lege. De altfel, limba română, prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
seama însă de norme, - "tehnica actuală" și unele construcții fixe impuse prin tradiție - "discursul repetat". Discursul repetat este considerat în mod obișnuit o stereotipie lexicală, cu/fără valoare expresivă, care se manifestă în toate stilurile funcționale, dar și în limba vorbită neliterară. Însă "tehnica actuală", caracterizată prin trăsătura de a valorifica virtualitatea creativității, inventivității, generată de libertățile admise de sistem, se manifestă tot în limitele unor constrîngeri impuse în cadrul limbii de norme (de congruență, de corectitudine, de adecvare etc.) dictate de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
valorifică în maniere diferite stereotipiile semantice, concretizate în recurențe tematice, multiplicări de motive, în general, în preluări intertextuale, generatoare de dialog între epoci și culturi. Mai mult, constituirea unor texte marcate de oralitate presupune și valorizarea unor fapte de limbă vorbită, la nivelul căreia se manifestă automatismele, ticurile verbale etc. Stereotipii de accesibilitate (clișee) Dacă în stilurile juridic-administrativ, științific și religios stereotipiile sînt structurante, prezența lor justificîndu-se prin formă, care trasează organizarea sui generis, dar și prin conținut, în stilul publicistic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de profunzime cu o semnificație vagă sau generală. Rolul acestui mecanism este exercitarea controlului asupra gîndirii, prin oferirea iluzorie a unor adevăruri cărora nu este necesar să le căutăm demonstația. Stereotipii afuncționale. Vidul de semnificație apare însă și în limba vorbită neliterară, prin automatisme, numite și cuvinte de umplutură, considerate "cuvinte incidente care întrerup șirul comunicării fără să aducă de fapt vreo idee în plus în legătură cu ea", suplinind absența momentană a unor termeni adecvați și devenind ulterior expresia unor habitudini verbale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
disjuncția text - nontext, pe de o parte, iar, pe de altă parte, trebuie admis că, în cazul comunicării orale, produsul enunțării constituie de asemenea un text (text-discurs), înregistrat și transcris în vederea unui tratament analitic adecvat (texte dialectale, corpusuri de limbă vorbită). În sens larg, textul este un cuvînt, o propoziție, o poezie, un roman, o piesă de teatru, un anunț, un articol științific etc. Mai mult, se apreciază că și limbajele non-verbale sînt concretizabile în texte filmice, muzicale sau picturale, domeniul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de vulgarizare, crescând în cel didactic și atingând un maxim, în discursul științific pur sau de cercetare. Ca instanțiere, discursul vulgarizator scris sau oral se regăsește sub diverse forme, în spații speciale destinate științei și tehnicii din presa scrisă și vorbită, destinată publicului larg. V. explicație, lexic, specializare, terminologie, vocabular. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2005. AC X XENISM. Termenul xenism este folosit în lexicologie pentru a denumi cuvintele împrumutate de o limbă care circulă fără a fi adaptate la sistemele ei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Book for Students, Routledge, 2002. Dascălu Jinga, Laurenția, Structuri clișeizate în româna actuală, în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), Dinamica limbii române actuale. Aspecte gramaticale și discursive, Editura Academiei, București, pp. 431-458. Dascălu Jinga, Laurenția, Pop, Liana (coord.), Dialogul în româna vorbită, Oscar Print, București, 2003. Debray, Régis, L'Œil naïf, Seuil, Paris, 1994. Djik, Teun A. van, Text and Context. Explorations in the Semantics and Pragmatics of Discourse, Longman, London, 1977. Dimitrescu, Florica, Locuțiunile verbale în limba română, Editura Academiei, București
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
secolele al XII-lea - al XV-lea. Fonetică. Fonologie. Gramatică, Tipografia Universității București, 1986; Narațiune și dialog în proza românească. Elemente de pragmatică a textului literar, Editura Academiei, București, 1991; Conversația: structuri și strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, ALL, București, 1995; ed. a II-a (revăzută), 1999; (coord.) Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, Editura Universității București, 2002; Limbaj și comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, All, București, 2003. Gheorghe IVĂNESCU (1912-1987), profesor la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ajute la reconstrucția Franței, americanii au cerut o cotă de filme americane pe piața franceză. Franța n-avea de ales: era vorba despre mâncare la schimb cu filme americane. Înainte de război, Franța deținea supremația cinematografică pe plan mondial, pentru filmul vorbit. Studiourile americane au acaparat piața după război. Gauliștii au reacționat superb, cu multă imaginație, la propunerea americană: dacă e așa, atunci vom instaura o taxă pentru fiecare bilet vândut. Această taxă va susține industria cinematografică franceză. Spectatorul care mergea să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Paragrafele de început din Evelina ar putea fi parafrazate astfel: O tînără meditează asupra trecutului vieții ei sau Meditație Dar (iar aici dilema celui ce analizează începe să semene foarte mult cu a celor care încearcă să identifice structura discursului vorbit) are sens să lucrezi de „jos în sus”, așa cum pretind a face Barthes și Chatman? Nu trebuie să pornim de „sus în jos”, mai întîi fixînd o ipoteză despre ce se va întîmpla în povestireaca-întreg, specificînd astfel elementele nivelului superior
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
reale. Înțelegem acum de ce acceptăm necondiționat dialogul fictiv ca fiind cea mai completă și mimetică reprezentare a dialogului real. Tindem să presupunem că a citi dialogul în vorbirea directă „ajunge să fie același lucru” cu a fi martor la interacțiunea vorbită efectiv, astfel că a vorbi despre „ritmul” unor astfel de scene scrise - ca și cum ele ar putea merge mai repede sau mai încet - abia de are sens pentru noi: evident, scenele decurg în chiar ritmul interacțiunii reale. Dar ceea ce
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
tehnică se bazează din plin pe digresiuni, anecdote personale și pe lectura unor pasaje comice din diverse cărți. Dar, cum pentru a aprecia hazul acelor pasaje - atîta cît era - tot trebuia să ai nu doar o solidă cunoaștere a limbii vorbite, ci și o profundă înțelegere a literaturii, și cum biata lui clasă nu beneficia de nici una dintre ele, povestitorul era singurul care gusta asocierile subtile ale textului său. Umflarea pîntecelui, deja semnalată cu alt prilej, se transforma aici într- un
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și dislocîndu-se) mai mult decît în orice altceva. Și, prin același sistem, esența unei narațiuni filmice ca Citizen Kane se află în imaginile proiectate (dispersate dar acumulîndu- se și dislocîndu-se reciproc) din nou, mai mult decît în orice altceva (cuvinte vorbite, muzică, sunet). p. Deoarece narațiunea în proza narativă și novelizarea (sau viceversa) sînt discursuri extrem de diferite, unificate doar de povestea lor comună, una relaționează cu cealalaltă în baza translației sau transformării (échanger). Cu siguranță, "adaptarea” nu pare un cuvînt
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mai mult sau mai puțin „rezonabil”), precum și din conținutul trăsăturilor sale. 5.5. Cine vorbește, cine gîndește? Dacă întrebarea era pînă acum „Din al cărui unghi spațio-temporal s-a emis aceasta?”, în DIL ea este „Cui îi atribuim aceste cuvinte vorbite sau gînduri articulate?” Întrebarea „Cine spune/gîndește asta” este bine să fie reținută, din moment ce DIL este o categorie foarte deschisă. În ciuda listei precedente de indicatori DIL uzuali, nu există o trăsătură unică necesară a Discursului Indirect Liber, care trebuie îndeplinită
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
55, Storojineț - 53. Să fie determinată această situație de ideea că renașterea limbii române în regiunea Cernăuți ar duce la crearea unei elite a intelectualității românești pentru toate domeniile de activitate, în lipsa căreia limba română, rămasă la rangul de limbă vorbită, folosită doar pentru transmiterea culturii orale, n-ar mai constitui o frînă în procesul de deznaționalizare? S-a vorbit și încă se vorbește despre înființarea unei universități multiculturale la Cernăuți, cu o linie de predare în limba română avînd două
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
persoane, București, 1965, p. 52. footnote> , sau „o continuitate între numirile oficiale ale romanilor păgîni și ale românilor creștini nu există“ 15 . Afirmații de acest fel pot descumpăni pe un neavizat, în condițiile în care caracterul romanic al limbii române vorbite nu este astăzi pus la îndoială de nimeni, dar situația este similară pentru teritoriul romanic occidental, unde onomasticonul latin sau preroman nu s-a prea păstrat. Din păcate, această lipsă de continuitate în antroponimia românească a fost interpretată, cu rea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Hominizii au apărut în urmă cu 2 milioane de ani, dar transformările genomice au continuat până acum 200.000 de ani. Condițiile apariției limbajului existaseră, deoarece trebuie făcută o distincție între vorbire și limbaj. Limbajul nu este în mod necesar vorbit, el poate fi gândit. Gândirea este un proces în cuvinte, visul este un proces în imagini, retrăiri din starea de veghe, ca gândirea mamiferelor și cimpanzeului. Deci, vorbirea derivă din gândirea în imagini. Limbajul vorbit este un produs al evoluției
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
nu este în mod necesar vorbit, el poate fi gândit. Gândirea este un proces în cuvinte, visul este un proces în imagini, retrăiri din starea de veghe, ca gândirea mamiferelor și cimpanzeului. Deci, vorbirea derivă din gândirea în imagini. Limbajul vorbit este un produs al evoluției limbajului în imagini (image language), un salt revoluționar de acum 200.000 de ani. Pe baza studiului diversității fonemice susținute de argumentele genetice, arheologice și paleontologice, se consideră că diversificarea limbilor vorbite este un proces
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]