1,940 matches
-
ducat, pagube însemnate, orașele noastre ni le-au ars și au mânat în robie multe capete de oameni...”. El, marele duce, le-a îngăduit solilor să treacă dintr-o țară în alta, dar fără nici un folos. La începutul anului, Giurgea vornicul și Mihail pitarul au mers la Vilna. Printre altele ei cereau ca solii și neguțătorii celor doua țări să poată călători liber. Oamenii lui Alexandru le arătau solilor moldoveni că ducele nu le poate da nici un răspuns, pentru că nu are
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
le arătau solilor moldoveni că ducele nu le poate da nici un răspuns, pentru că nu are pe lângă sine pe toți boierii sfatului său. Când îi va avea, o să se sfătuiască împreună în legătură cu problemele ridicate de solii moldoveni. Prin solii săi, Giurgea, vornicul și Matiaș, diacul, Ștefan îi trimitea lui Alexandru proiectul unui tratat de pace. Ca un soi de avertisment, solii trebuia să-i spună ducelui că Ștefan a trimis o solie alcătuită din marele logofăt și alți boieri la împăratul turcesc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În ziua de 29 octombrie a avut loc lupta de Lențești. Conrad de Mazovia a trimis în ajutorul regelui 600 de cavaleri greu înarmați. Prinzând de veste că mazurii vin în ajutorul regelui. Ștefan cel Mare l-a trimis pe vornicul Boldur cu 3.000 de călăreți în întâmpinarea acestora. „Și duminecă dimineața, octomvrie 29 zile, le-au datu războiu și pre loc i-au răsipit îndată și i-au topitu cu ajutorul lui Dumnezeu și cu norocul lui Ștefan Vodă și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
casele lor; oastea lui Ștefan se împuținase cu 3.000 de oameni trimiși contra mazurilor; oastea polonă sporea cu „câteva mii de cneji și nobili și curteni aleși”, trimiși în ajutor de ducele Lituaniei. Cei 3.000 de călăreți ai vornicului Boldur au putut sosi pe malul Prutului, unde s-a dat bătălia, Lențeștii fiind foarte aproape de Șepeniț. În Letopisețul țării se spune că 2000 de turci veniți în ajutorul lui Ștefan au participat la urmărirea armatei polone. Turcii nu aveau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când dă din Suceava un privilegiu prin care îi întărea unui boier satul Storojineț. De data aceasta sunt martori boierii din Sfat, alături de fratele domnului, Ilihno (Alexăndrel). Sunt 9 boieri care nu mai apăruseră până atunci în Sfatul Domnesc (Oană, vornicul cel mare, Manoil cel mare, Costea pârcălab și fratele său Petru, Șteful Jumătate, Miclea Greul, Nicul vistiernic, Știbor, Șăndrică aprod). La 23 februarie 1448, Roman se afla la Colomeea. Nu știm cum fusese alungat din scaun. Documentul, pe care îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care este menționat Sfatul Domnesc, apar boierii care făcuseră parte din Sfatul lui Ștefan Voievod: Neagoe logofăt, Petru Hudici, Duma al lui Brae, Bratul cel Mare, prezent în Sfatul Domnesc din 1443, Oană Julici, Stanciul cel Mare, Costea Orăș (Orâșescul), vornic. Alături de domn, depun mărturie 16 boieri, ca într-un alt privilegiu, dat în aceeași zi, să figureze 22. Este de remarcat faptul că de la Petru al II-lea ne-au rămas privilegii, prin care se întăreau unele dintre cele mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
impus politica lor lui Ștefan cel Mare. Argumentele, pentru a susține o asemenea ipoteză, erau reprezentate de salvconductele date Mihului logofăt, care s-a refugiat în Polonia, când Ștefan s-a urcat pe scaunul Moldovei. De asemenea, faptul că Isaia vornic, cumnatul domnului, care l-a trădat în lupta de la Baia și nu a putut fi pedepsit decât peste câțiva ani, era o dovadă că Ștefan nu și-a putut impune autoritatea datorită opoziției boierilor. Povestea cu Isaia a căzut în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a putut fi pedepsit decât peste câțiva ani, era o dovadă că Ștefan nu și-a putut impune autoritatea datorită opoziției boierilor. Povestea cu Isaia a căzut în momentul în care s-a dovedit că la Baia a trădat un vornic, dar nu Isaia, ci Crasnăș. În ceea ce privește salvconductele date Mihului logofăt, ca și boierilor, care au pribegit cu el în Polonia, ele nu constituie o dovadă a slăbiciunii domniei: Ștefan nu a dat acele salv-conducte la presiunea marilor boieri. Așa cum am
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare se temea de trădarea unor boieri din cauza severității sale. Sau, se poate spune, mai aproape de realitate, din cauza spiritului său de ordine și de dreptate. Iar faptul că domnul știa să-și impună autoritatea ne-o arată și cazul vornicului Crasnăș, cel care a trădat la Baia, în 1467. Crasnăș apare în documente în dregătoria de ceașnic din 1458, dregătorie de mare încredere, pe care o deține până în 1460. La 12 august 1461 vin, însă, în fața domnului Husin și soția
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare știa să facă în așa fel încât să fie respectată dreptatea. Această judecată l-a supărat pe Crasnăș și el nu mai apare în Sfatul Domnesc până la 24 aprilie 1464, când avea o dregătorie mai importantă, cea de vornic, o dregătorie care avea prin excelență sarcini militare. Judecata din 1461 a jucat un rol însemnat în viața vornicului. Acesta a așteptat un moment favorabil ca să se răzbune, iar acest moment a apărut în timpul campaniei din 1467. La lupta de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Crasnăș și el nu mai apare în Sfatul Domnesc până la 24 aprilie 1464, când avea o dregătorie mai importantă, cea de vornic, o dregătorie care avea prin excelență sarcini militare. Judecata din 1461 a jucat un rol însemnat în viața vornicului. Acesta a așteptat un moment favorabil ca să se răzbune, iar acest moment a apărut în timpul campaniei din 1467. La lupta de la Baia, Crasnăș comandă unul din cele trei corpuri de oaste care trebuia să atace Baia, urmând cele trei căi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fie cumva otrăvită. În ciuda faptului că era vorba de un mare boier, de un dregător însemnat, Ștefan cel Mare ia o decizie care îl defavoriza pe acesta. După o absență din Sfatul Domnesc, în 1464, Crasnăș apare cu dregătoria de vornic, cea mai de seamă dregătorie. La 20 octombrie 1467, Crasnăș era vornic; la Baia, în noaptea de 14/15 decembrie, domnul îi încredințează cel de-al treilea corp de oaste, care trebuia să atace Baia. Crasnăș a trădat și și-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de un dregător însemnat, Ștefan cel Mare ia o decizie care îl defavoriza pe acesta. După o absență din Sfatul Domnesc, în 1464, Crasnăș apare cu dregătoria de vornic, cea mai de seamă dregătorie. La 20 octombrie 1467, Crasnăș era vornic; la Baia, în noaptea de 14/15 decembrie, domnul îi încredințează cel de-al treilea corp de oaste, care trebuia să atace Baia. Crasnăș a trădat și și-a pierdut capul, el și boierii care au trădat alături de el. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
răzvrătite, regele striga “trăiască ducele”, iar locuitorii din Liège strigau “trăiască regele”. Crasnăș nu a mai apucat să strige “trăiască regele”, adică Matei Corvin, pentru că a avut grijă Ștefan cel Mare să-l scurteze cu un cap, mai înainte ca vornicul să se refugieze în tabăra regelui. Pentru a ne da seama ce a însemnat fărâmițarea feudală și centralizarea statului în Evul Mediu românesc, este necesară studierea unor instituții feudale, care au generat asemenea procese. În societatea feudală sunt două instituții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au trebuit să țină seama. Faptul că, în timpul domniei lui Ștefan, nu a avut loc nici o ridicare a unui boier sau a mai multora împotriva autorității domnului este o dovadă că acesta avea mijloacele necesare ca să-și impună autoritatea. Crasnăș vornicul și Isaia vornicul nu au îndrăznit să se ridice pe față împotriva domnului, iar trădarea lor a fost plătită cu capul. Domeniului domnesc îi reveneau moșiile celor care nu aveau moștenitori. Un asemenea caz îl întâlnim în privilegiul dat la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țină seama. Faptul că, în timpul domniei lui Ștefan, nu a avut loc nici o ridicare a unui boier sau a mai multora împotriva autorității domnului este o dovadă că acesta avea mijloacele necesare ca să-și impună autoritatea. Crasnăș vornicul și Isaia vornicul nu au îndrăznit să se ridice pe față împotriva domnului, iar trădarea lor a fost plătită cu capul. Domeniului domnesc îi reveneau moșiile celor care nu aveau moștenitori. Un asemenea caz îl întâlnim în privilegiul dat la 5 aprilie 1488
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de pustie” în același hotar. La 8 aprilie 1428, i se dă unui Tăvădar o pustie. La 19 iunie 1429, i se întăresc lui pan Uncleat șase sate și trei locuri în pustie. La 15 iunie 1431, i se întăresc vornicului Cupcici mai multe sate, dar și “pământ din pustie ca să își întemeieze sate, anume: Cozareuții și Polzalăuți și Vedinți și Micicova și Nesteacăuți și pe Ciuhru în sus de moară și în jos de moară”. Dar cea mai spectaculoasă danie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cozareuții și Polzalăuți și Vedinți și Micicova și Nesteacăuți și pe Ciuhru în sus de moară și în jos de moară”. Dar cea mai spectaculoasă danie o face Alexandru cel Bun la 28 decembrie 1428, când întărește fiilor lui Oană vornicul, Lazor, Stanciul și Costea, loc de trei sate, la Minco, la Lacul lor și unde a fost cneaz Stan. Peste un an, la 3 iunie 1429, Alexandru cel Bun le întărea fiilor lui Oană vornicul toate satele lor, dar și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când întărește fiilor lui Oană vornicul, Lazor, Stanciul și Costea, loc de trei sate, la Minco, la Lacul lor și unde a fost cneaz Stan. Peste un an, la 3 iunie 1429, Alexandru cel Bun le întărea fiilor lui Oană vornicul toate satele lor, dar și cele trei locuri de sat amintite mai înainte. În decurs de numai un an, la locul numit “la Lacul lor” apare satul Ibăneasa, iar la Minco și unde a fost cneaz Stan, apar satele Vorniceni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de numai un an, la locul numit “la Lacul lor” apare satul Ibăneasa, iar la Minco și unde a fost cneaz Stan, apar satele Vorniceni și Glodeni. Tot cu această ocazie, Alexandru cel Bun le mai dăruia fiilor lui Oană vornicul un hotar pe o parte a Prutului, unde să întemeieze zece sate și un alt hotar pe cealaltă parte a râului, unde să întemeieze alte zece sate. La 14 aprilie 1435, lui Petru Hudici, boier care făcea parte din Sfatul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate și mai multe locuri în pustiu ca să întemeieze patru sate. Ca și în cazurile de mai sus “locurile în pustie” se află între sate sau unde era o moară. La 15(iunie-iulie) 143(6) i se întăresc lui Moica, vornic de gloată, și fratelui său, patru sate și trei locuri în pustie și alte două locuri. La 12 iulie 1437, i se dăruia lui Hodco al lui Crețu două locuri în pustiu, pe Cula “între Broșciari și între Deteleu”. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au preocupat de colonizarea acestor locuri, ele fiind cuprinse în privilegiile unor mari moșieri, sau danii acordate unor oameni care nu aveau moșie, dar intrau în rândul boierilor, din momentul în care întemeiau un sat. În cazul fiilor lui Oană vornicul vedem cum două repere topografice, unde se putea întemeia un sat, au devenit sate în câțiva ani. În schimb, un alt mare boier ca Petru Hudici nu a reușit să întemeieze sate în cele trei locuri pustii, pe care le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
feudale s-a spus că erau variate (diferite) ca mărime “unele cuprindeau zeci de sate, răspândite pe un teritoriu de zeci de mii de hectare”, așa cum erau domeniul lui Mihail de la Dorohoi, care număra 80 de sate, domeniul lui Oană, vornicul de Suceava, cu peste 30 de sate, cel al logofătului Mihul cu peste 50 de sate, sau cel al lui Oană Cupcici cu peste 20 de sate. Cel mai mare domeniu a fost acela al lui Mihail de la Dorohoi, așa cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
între 1407 și 1425. Fiii săi, Lazăr (Lazor) și Stanciu, vor face și ei parte din Sfatul Domnesc, începând din 1432. Cel de-al treilea fiu, Costea, n-a deținut nici o dregătorie. Primul document în care apar fiii lui Oană vornicul este din 28 decembrie 1428. Domnul le întărește seliștea lui Dobrin, la Humor (Homor), unde este mânăstirea lor și trei sate, sub Dumbrava Înaltă, anume: unde a fost vătăman Minco, alt sat la iazul lor, al treilea sat, unde a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor. Enumerarea se începe cu așezarea de la Tulova, unde era curtea lor. Sunt înșirate apoi 18 sate și 4 seliști. Este menționată și o altă curte a lor, pe Orbic, în satul Seliștea. Între satele stăpânite de fiii lui Oană vornicul figurează și cele trei sate ale mânăstirii Humor, mânăstire care era proprietatea lor. Din 18 februarie 1445, datează un uric din care aflăm că cei trei frați dau mânăstirii Humor cele trei sate de la Dumbrava Înaltă, care, de data aceasta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]