1,862 matches
-
Struktur des Volksmärchens”, „Schweizerisches Archiv für Volkskunde”, 1976, 3-4; Ioana Bot, În așteptarea sintezei, TR, 1986, 34; Petru Ursache, Eseuri etnologice, București, 1986, 269-287; I.C. Chițimia, Un nou premiu Herder pentru folcloristica românească, REF, 1987, 2; Adriana Rujan, Profesorul Gheorghe Vrabie la 80 de ani - clasicitatea modernă a operei, REF, 1988, 2; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1989, 1; Iordan Datcu, Gheorghe Vrabie. In memoriam, ADV, 1991, 450; Adriana Rujan, „Proza populară românească”, AAF, 1991; Ion Cuceu
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Un nou premiu Herder pentru folcloristica românească, REF, 1987, 2; Adriana Rujan, Profesorul Gheorghe Vrabie la 80 de ani - clasicitatea modernă a operei, REF, 1988, 2; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1989, 1; Iordan Datcu, Gheorghe Vrabie. In memoriam, ADV, 1991, 450; Adriana Rujan, „Proza populară românească”, AAF, 1991; Ion Cuceu, Gheorghe Vrabie (1908 - 1991), AAF, 1993; Iordan Datcu, Gheorghe Vrabie și valorificarea estetică a literaturii populare, AAF, 1993; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, IV, Chișinău, 1996, 122-129
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
80 de ani - clasicitatea modernă a operei, REF, 1988, 2; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1989, 1; Iordan Datcu, Gheorghe Vrabie. In memoriam, ADV, 1991, 450; Adriana Rujan, „Proza populară românească”, AAF, 1991; Ion Cuceu, Gheorghe Vrabie (1908 - 1991), AAF, 1993; Iordan Datcu, Gheorghe Vrabie și valorificarea estetică a literaturii populare, AAF, 1993; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, IV, Chișinău, 1996, 122-129; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 198-201; Datcu, Dicț. etnolog., II, 279-281; Dicț. scriit. rom., IV
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
1988, 2; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1989, 1; Iordan Datcu, Gheorghe Vrabie. In memoriam, ADV, 1991, 450; Adriana Rujan, „Proza populară românească”, AAF, 1991; Ion Cuceu, Gheorghe Vrabie (1908 - 1991), AAF, 1993; Iordan Datcu, Gheorghe Vrabie și valorificarea estetică a literaturii populare, AAF, 1993; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, IV, Chișinău, 1996, 122-129; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 198-201; Datcu, Dicț. etnolog., II, 279-281; Dicț. scriit. rom., IV, 811-814. I. D.
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
Omul și opera, București, [1930]; Densusianu, Opere, III, 617-621; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 347-353; Perpessicius, Opere, IV, 83-89; I. Gr. Oprișan, A. Vlahuță. Omul, București, 1937; Grigore Scorpan, Elemente eminesciene în poezia lui A. Vlahuță, Iași, 1937; Gh. Vrabie, Bârladul cultural, pref. Nicolae Petrașcu, București, 1938, 142-167; Paul Bujor, Amintiri de A. Vlahuță și I. L. Caragiale, București, 1938; Munteano, Panorama, 123-126; G. Dimitriu, Poetul A. Vlahuță, Focșani, 1939; Ion Negoescu, Începuturile culturale și literare ale lui Al. Vlahuță la
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia”, AAR, partea administrativă, t. XXVII, 1904-1905, fasc. 2; Ibrăileanu, Opere, IV, 235-237; I. C. Chițimia, Paremiologie, RITL, 1960, 3; Vasile Netea, Primele colecții de proverbe românești publicate, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 401-403; Vrabie, Folcloristica, 240-243; Scrisori către Artur Gorovei, îngr și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 369-373; Bârlea, Ist. folc., 324-327; Dicț. lit. 1900, 933-934; Datcu, Dicț. etnolog., II, 293-294; Dicț. analitic, III, 427-428. L. Bd.
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
neobișnuită, Z. le descoperea în cele mai banale gesturi, obiecte ori peisaje și evenimente. Proza nu e concepută în alt registru. Sunt note fugare, în care un amalgam de impresii invadează textul. Semnalele exterioare, lumina amurgului, zborul unui stol de vrăbii, râul care alunecă leneș printre maluri sunt percepute cu acuitate și într-o cheie neobișnuită. Bunăoară, întâmplări normale survenite într-o excursie își dezvăluie semnificații ieșite din comun, în Căzăcească un dansator rămâne suspendat în spațiu, sustras gravității, în timp ce corul
ZAREMBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290708_a_292037]
-
Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 175-189, 405-425; Breazu, Studii, I, 60-72, 108-117, 467-475; Mărcuș, Thalia, passim; Vasile Netea, Pe urmele lui Iosif Vulcan..., București, 1947; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 134-142; Massoff, Teatr. rom., II-III, passim; Brădățeanu, Istoria, I, 9-11; Vrabie, Folcloristica, 128-133; Brădățeanu, Comedia, 130-133; Köteles Pál, Iosif Vulcan a Kisfaludy Társaságban, București, 1970; Ist. teatr. Rom., II, passim; Lidia Băncescu, Scrisori către Iosif Vulcan, Sibiu, 1971; Bucur, Istoriografia, 61-62; Ist. lit., III, 551-553; Alexandru Crișan, Familia (1865-1906), Timișoara, 1973
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
lor căldura, lumina și umiditatea, influențează viața și răspândirea păsărilor direct sau indirect. Temperatura de exemplu, prin hrană, poate limita indirect răspândirea păsărilor sau direct, poate spori sau frâna degajarea de căldură din corp. Astfel, o pasăre de talia unei vrăbii emană la temperatura de 22 grade Celsius, 319 calorii pe oră iar la 14 grade Celsius, 992 calorii pe oră, pe lângă intensificarea necesităților de hrană. Față de regimul de lumină, păsările s-au adaptat în decursul evoluției în trei direcții: majoritatea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Passer montanus, Sturnus vulgaris. Din cauza unui număr insuficient de locuri de cuibărit în perioada construirii cuiburilor și a depunerii pontei, au loc numeroase conflicte pentru ocuparea unor cuiburi mai vechi sau a altora deja construite, conflicte care se dau între vrabia de câmp (Passer montanus) și vrabia de casă (Passer domesticus) sau între vrabia de câmp și grauri (Sturnus vulgaris). Unele specii își depun ouăle pe sol, cuibul fiind construit din trestie sau stufăriș. Lacul Bădărău situat în interiorul Grădinii Botanice din
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
număr insuficient de locuri de cuibărit în perioada construirii cuiburilor și a depunerii pontei, au loc numeroase conflicte pentru ocuparea unor cuiburi mai vechi sau a altora deja construite, conflicte care se dau între vrabia de câmp (Passer montanus) și vrabia de casă (Passer domesticus) sau între vrabia de câmp și grauri (Sturnus vulgaris). Unele specii își depun ouăle pe sol, cuibul fiind construit din trestie sau stufăriș. Lacul Bădărău situat în interiorul Grădinii Botanice din Iași este un ecotop favorabil pentru
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
perioada construirii cuiburilor și a depunerii pontei, au loc numeroase conflicte pentru ocuparea unor cuiburi mai vechi sau a altora deja construite, conflicte care se dau între vrabia de câmp (Passer montanus) și vrabia de casă (Passer domesticus) sau între vrabia de câmp și grauri (Sturnus vulgaris). Unele specii își depun ouăle pe sol, cuibul fiind construit din trestie sau stufăriș. Lacul Bădărău situat în interiorul Grădinii Botanice din Iași este un ecotop favorabil pentru specii precum: Gallinula chloropus, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ierburilor. Altele își amenajează cuibul direct pe sol, între plante spontane sau între plante cultivate. Arborii înalți, bătrâni, scorburoși sunt locuri ideale pentru cuibăritul răpitoarelor de zi și de noapte, al stăncuțelor (Corvus monedula), ciocănitorilor (Dendrocopos major), pițigoilor (Parus major), vrăbiilor (Passer montanus). Tufișurile și gardurile vii sunt locuri de cuibărit pentru mierle (Turdus merula), silvii (Sylvia communis), măcăleandrii ( Erithacus rubecula). Chiar dacă un parc arată mai bine fără cei câțiva copaci uscați, găunoși, ei reprezintă locul ideal unde păsările se adăpostesc
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de insecte dăunătoare pentru plante; În timpul iernii se observă un număr mare de păsări în parcuri și Grădina Botanică datorită prezenței unei hrane abundente reprezentată de fructe de păducel, măceș, cătină, semințe de Thuya, arțar, liliac, care atrag păsări ca vrăbii, pițigoi; Majoritatea speciilor de păsări comune din parcurile ieșene aparțin ordinului Passeriformes; respectiv 77,77% din totalul speciilor identificate ● Speciile de păsări nu pot fi ocrotite ca entități separate de mediul lor de viață; din contră, ele trebuie conservate concomitent
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
colo-colo în panică, neglijând prezența oamenilor; vacile (în special vițeii) mugeau și băteau din copite, “de parcă aveau streche”; găinile erau neliniștite și cotcodăceau, iar cocoșii cântau și erau speriați. Cu 10-20 de minute înainte de seism, deși era noapte, porumbeii și vrăbiile își părăsiseră culcușurile și se avântau mereu în sus; toate animalele și păsările din curțile oamenilor se comportau anormal. Un timp, am crezut că previziunile (predicțiile) prezentate de țăranii respectivi, mulți la număr, sunt rodul unor traume psihice cauzate de
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
de neobișnuit se manifestă rațele și gâștele, care își întind gâtul, înclină capul spre pământ, sunt speriate, țipă fără motiv, își desfac aripile și încearcă să zboare, dorm în locuri neobișnuite. Berzele sunt neliniștite și își iau zborul spre înălțimi, vrăbiile se strâng în stoluri, ciripesc neliniștite, pătrund chiar în casele oamenilor. Rândunelele își părăsesc cuiburile, intră speriate în locuințe, sunt neliniștite, zboară departe, fără a reveni mult timp la cuiburi. Foarte agitate sunt și păsările din colivii, în special papagalii
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
în sens mai larg: ansamblu de discursuri și ansamblu de unități discursive. P. Charaudeau vorbește despre "sens interdiscursiv" referitor la locuțiuni sau expresii fixe care sînt de obicei adăugate unor cuvinte, conferindu-le acestora o "valoare simbolică"- de exemplu, pentru vrabie, se adaugă unități precum mănîncă cît o vrabie, țopăie ca o vrabie. Tot P. Charaudeau, în 2006, vede în interdiscurs interacțiunea a două sau mai multe discursuri a căror configurare originară nu poate fi reconstituită, dar care favorizează producerea de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ansamblu de unități discursive. P. Charaudeau vorbește despre "sens interdiscursiv" referitor la locuțiuni sau expresii fixe care sînt de obicei adăugate unor cuvinte, conferindu-le acestora o "valoare simbolică"- de exemplu, pentru vrabie, se adaugă unități precum mănîncă cît o vrabie, țopăie ca o vrabie. Tot P. Charaudeau, în 2006, vede în interdiscurs interacțiunea a două sau mai multe discursuri a căror configurare originară nu poate fi reconstituită, dar care favorizează producerea de semnificații implicite, cu o bogată activitate inferențială. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
P. Charaudeau vorbește despre "sens interdiscursiv" referitor la locuțiuni sau expresii fixe care sînt de obicei adăugate unor cuvinte, conferindu-le acestora o "valoare simbolică"- de exemplu, pentru vrabie, se adaugă unități precum mănîncă cît o vrabie, țopăie ca o vrabie. Tot P. Charaudeau, în 2006, vede în interdiscurs interacțiunea a două sau mai multe discursuri a căror configurare originară nu poate fi reconstituită, dar care favorizează producerea de semnificații implicite, cu o bogată activitate inferențială. În același sens, analizînd interpretarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
bune, la care simt nevoia să sar peste pagini întregi. Dacă, să zicem, îți duci personajul (și, implicit, cititorul) pe peronul unei gări, ce rost are să insiști interminabil pe descrierea gropilor din asfalt, a firimiturilor ciupite în grabă de trei vrăbii zgribulite, din fața unui băiat cu geacă roșie, fes deșirat și pantaloni de trening, pe vocea obsesivă care se aude dintr-un difuzor: „Trenul X pleacă în cinci minute în direcția cutare“? Dacă autorul îmi face asta, mă aștept să creeze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
și folcloristică ; idem, Zăcăminte folcloristice în poezia noastră contemporană, București, 1936, prima încercare amplă de urmărire a acestor influențe (pe aceeași temă, vezi Ion Rotaru, Eminescu și poezia populară, București, 1965) ; Mircea Eliade, Comentarii la "Meșterul Manole", București, 1943 ; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1947, idem, Balada populară rn-m'~nd, București, 1966 ; C. I. Gtilian, Sensul vieții in folclorul românesc, București, 1957 ; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965 ; Mihai Pop, îndreptar pentru culegerea folclorului, București, 1967, ea și capitolul despre folclor in
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
curentelor literare: Junimismul (București, 1966) de Z. Ornea (cf. si excelenta monografie Titu Maiorescu de E. Lovinescu, București, 1943-1944) Simbolismul (București, 1966) de Lidia Bote, Poporanismul și "Viața Românească", București, 1961, de Dumitru Micu, ca și apologeticul Gîndirism de C. Vrabie, București, 1940, completează puținele lucrări despre curentele literare. Pentru literatura de după al doilea război mondial, cf. D. Micu și N. Manolescu Literatura română de azi, București, 1965, Cea mai amplă sinteză istorică și critică rămîne însă Istoria literaturii române de la
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
anunțați și ei personal despre acest eveniment. Alăturat trimit adresele lor, precum și a lui Stan Cucu. Vin acum cu o mare rugăminte la d-ta. Prin cunoștințele și elevii pe care îi ai, încearcă, poate îmi poți procura cartea: Gh. Vrabie - Bârladul cultural. Am mare nevoie de ea. Achit integral costul care mi se va cere. Sănătate și toate urările de bine pentru familia D-tale. Cu toată dragostea, V. Apostoleanu Petru Todicescu, str. Canta nr. 1 (cartier Păcurari), Iași, O.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
28 august 1968 în localitatea Bontida, județul Cluj, România, fiica lui Nagy Zoltan și Susana, cu domiciliul actual în Germania, 07768 Altenberge, Altendorf 8 b, cu ultimul domiciliu din România, Zalău, str. C. D. Gherea nr. 16, județul Sălaj. 410. Vrabie Ștefan, născut la 7 septembrie 1965 în Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiul lui Ștefan și Mandita, cu domiciliul actual în Austria, 8800 UnkmarktFrauenburg, Burgstr. 15/1, cu ultimul domiciliu din România, Hunedoara, bd. Traian nr. 4, bl. T2, ap. 32
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea - Somacescu Simona Olimpiada, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj - Constanda Liliana-Magdalena, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila - Anghel Alexandru, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași - Szabo Laurențiu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș - Vrabie Moisa Marcel, procuror la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial - Budu Marius Flaviu, procuror la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial. -----------------
DECRET nr. 278 din 2 iulie 1997 privind eliberarea din funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118352_a_119681]