4,017 matches
-
de bunăvoință și de încredere între guvernanți și guvernați. Machiavelli sugerase că aceste relații nu erau întotdeauna ceea ce, conform moraliștilor, ar fi trebuit să fie și că mijloacele la care guvernanții recurg cel mai frecvent, forța și șiretenia (leii și vulpile), sunt condamnabile și necesare. Dar, făcând abstracție de pesimismul lui Machiavelli, concepția clasică risca să pară cinică, din clipa în care era utilizată împotriva ideologiei democratice sau socialiste. A spune că toate partidele, inclusiv cele care se reclamă de la democrație
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
etnie până la nivelul calificării sau al performanței, trecând prin împărășirea unei credințe religioase sau loialitatea ideologică. Rezultă niște elite diferite, privilegind strategii de putere diverse. În această privință Pareto distinge „leii”, care se impun și se mențin prin forță, și „vulpile”, ce recurg mai degrabă la șiretenie (Pareto, 1916, § 2178). Această distincție ideal/tipic sugerează recursul la tipuri umane contrastante, care nu-și dovedesc în același fel calitățile, care nu se recrutează pe aceleași căi și nu se mențin în situații
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ocazie să exalte meritele Spartei, care-i învață pe supușii ei ce înseamnă autonomia și capacitatea de a sta pe propriile picioare. Povestea copilului lacedemonian care preferă să moară cu pântecele sfâșiat decât să mărturisească faptul că a ascuns o vulpe sub tunică propune o variantă emblematică pentru celebrarea bravurii, a vitejiei, a eroismului cotidian - virtuți austere care definesc soclul eticii exigente a lui Montaigne. Această morală a spiritului de justiție nu împiedică dezvoltarea unei reguli epicuriene a jocului. Dimpotrivă Porticul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
oferit de unii dintre părinți este urmat cu fidelitate de copiii lor: „Ce a făcut mama și tata o să facă fiul și fata”. Mai mult chiar, copiii respectivi ajung să-i Întreacă pe părinți: „Capra sare masa, iada sare casa”.) Vulpea, când n-ajunge la struguri, zice să sunt acri. Când nu-ți face plăcere să recunoști că vina unei nereușite de moment Îți aparține, cauți să minimalizezi valoarea lucrului pe care ai fi dorit să-l obții.) „De regulă, este
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ești”.) Când doi hoți se ceartă, apare lucrul furat. (Confruntarea dintre orgoliile profesioniștilor trebuie să dea Întotdeauna un Învingător, astfel că cine știe să le ațâțe sau să le Întrețină poate avea siguranța că va afla, În timp, lucruri surprinzătoare.) Vulpea, moartă-n cale-o vezi, și tot parcă nu o crezi. (Pe omul știut ca viclean Îl Întâmpinăm de fiecare dată cu neîncredere.) „Trădarea s-a sprijinit Întotdeauna pe ruda sa umilă, fățărnicia.” (St. Zweig) Sumanul alb se poate negri
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu știe ce-i iese din gură”; „Fie omul cât de bun, vinul Îl face nebun”; „Bețivul se Învață cu beția, și tâlharul cu hoția”; „Vinul, țuica cui Îi place n-are cu ce să se Îmbrace” etc.) A intrat vulpea În sac. Faptul că lacomul de lăcomie piere este consemnat și În proverbele: „Musca când Își vâră tot capul În miere, acolo și-l lasă”; Nu pofti ce nu-i al tău, că ți se ia și ce-i al
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cealaltă, indiferente, sigure și reci... Capul unui om de talent e ca o sală iluminată, cu pereți și oglinzi. De afară vin ideile Într-adevăr reci și indiferente - dar ce societate, ce petrecere găsesc!”. Experiență de viațătc "Experiență de viață" Vulpea bătrână nu cade În cursă. (Experiența de viață ne dezvoltă capacitatea anticipativă, care ne face tot mai prudenți.) Sătulul nu crede flămândului. (Pentru că bunăstarea proprie sau starea deplinei mulțumiri ne slăbește Într-atât simțul empatic, Încât nu mai putem Înțelege
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cei care supralicitează În mod caraghios o situație lipsită de orice speranță.) Peștele vede nada, nu cârligul. (Cel căruia Îi place, de exemplu, să primească cât mai multe laude nu vede aspectul lingușitor al acestora.) Ceea ce nu face leul face vulpea. (Viclenia reușește acolo unde forța mușchilor nu poate birui: „Mare-i puterea boului, dar și un copil Îi pune funia-n coarne”.) Logic, logică - ilogic, absurdtc " Logic, logică - ilogic, absurd" Nu se poate salva și capra, și varza. (Opțiunea pentru
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
instinct și carne.” (H.Fr. Amiel) Cine s-a fript cu ciorbă suflă și-n iaurt. (Cel care a trecut printr-o experiență de viață traumatizantă devine Într-atât de precaut, Încât vede pericole chiar și acolo unde ele nu există.) Vulpea nu se prinde de două ori În capcană. (Pe omul viclean cu greu Îl vom putea păcăli a doua oară, folosind același procedeu sau aceeași stratagemă. Va trebui să-l surprindem Într-atât cu ineditul unei noi propuneri, Încât curiozitatea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și 6-13 ventrale. Spatele, la unele exemplare, negru-cenușiu, la altele verde murdar până la închis și abdomenul alb-murdar. Nisetrul este întâlnit în bazinul Mării Negre, deci și în apele noastre. Adulții trăiesc în mare, la 60-70 m adâncime, în tovărășia calcanului și vulpii de mare. Ca pește migrator anadrom, primăvara, în lunile aprilie-mai urcă în susul Dunării, pentru reproducere, până la Porțile de Fier, depunând icrele în tot cursul fluviului, în locuri adânci, cu fund pietros și nisipos (mai-iunie); către toamnă, cea mai mare parte
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Middlemarch, I-IV, pref. trad., București, 1977; Kenneth Allsop, Chicago sub teroare, București, 1978; Jerome K. Jerome, Vacanță cu copiii mei, București, 1981; Trei secole de paradox, pref. Silvian Iosifescu, București, 1983. Repere bibliografice: Bloc-Notes, „Fapta”, 1947, 788; Silvian Iosifescu, „Vulpile...”, CNT, 1948, 86; Radu Naumescu, „Sfânta Jane”, „Drum drept”, 1949, 777; Șerban Cioculescu, Paradoxul, RL, 1986, 6; Dicț. scriit. rom., III, 82-83. N.Br.
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
București, 1969; G.S. Feves, Povestiri într-o rezervație indiană, pref. trad., București, 1970; Richard Llewellyn, Ce verde era valea mea, pref. trad., București, 1971; E.H. Gombrich, Artă și iluzie, București, 1973; Francis Parkman, Pe calea Oregonului, București, 1978; Gordon Landsborough, Vulpile deșertului, București, 1979. Repere bibliografice: Liviu Călin, Pe tăcute, RL, 1981, 29; Dan Grigorescu, Un valoros traducător, CNT, 1981, 30; Dicț. scriit. rom., III, 140. D.G.
MAZILU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
nici o situație particulară cu care se confruntă el și că cele mai importante Înlănțuiri de cauze și efecte sunt scurte și simple”. Herbert Simon În studiul său despre Tolstoi, Isaiah Berlin compara ariciul, care știe „un lucru și bun”, cu vulpea, care știe multe. Adeptul silviculturii științifice și funcționarul cadastral sunt asemenea ariciului. Interesul foarte precis al silviculturii științifice pentru lemnul destinate comercializării și al funcționarilor cadastrali pentru veniturile aduse de terenuri Îi silește să găsească răspunsuri clare la câte o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sunt asemenea ariciului. Interesul foarte precis al silviculturii științifice pentru lemnul destinate comercializării și al funcționarilor cadastrali pentru veniturile aduse de terenuri Îi silește să găsească răspunsuri clare la câte o singură Întrebare. Naturalistul și agricultorul, În schimb, sunt asemenea vulpii, adică știu foarte multe despre pădure și despre cultivarea pământului. Deși primii au o arie de cunoștințe mult mai Îngustă, nu trebuie să neglijăm faptul că aceste informații sunt totuși sistematice și sinoptice, permițându-le să vadă și să Înțeleagă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
of California Press, Berkeley, 1991, pp. 315-342. Rândurile care urmează se bazează În mare măsură pe fina analiză făcută de Lowood. Cea mai notabilă excepție de la această regulă o constituie atenția deosebită acordată „vânatului nobil” (de exemplu, cerbii, mistreții sau vulpile) și protejării habitatului acestuia. Nu este vorba doar de un capriciu al epocii premoderne, dacă ne gândim la enorma importanță socială a vânătorii pentru „monarhi” recenți precum Erich Honeker, Nicolae Ceaușescu, Gheorghi Jukov, Władzsław Gomułka și mareșalul Tito. John Evelyn
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
extrem în romanul Pavilionul (1981), o supraîncărcată și aproape prolixă narațiune parabolică despre o lume levantină în descompunere, acest joc ia o formă mult mai echilibrată în culegerea Pasagerul (1985), care cuprinde câteva povestiri remarcabile (Călătorul clandestin, Debarcaderul, Capcană pentru vulpi, Sauna), ca și în romanele Strada Occidentului (1986) și Vizită la domiciliu (1989). Cel dintâi, istorisind un caz de prigoană comunistă din anii de după al doilea război mondial (victima nevinovată este un țăran, Petrică Ciobanu), dar mai cu seamă ultimul
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
cu aceste surse ca și cum ar arunca în aer mingi colorate. Referințele sunt răstălmăcite, deformate, alăturate în bătaie de joc într-o vecinătate heterotopică, deci lipsită de alt sens decât acela dat de ineditul aiuristic al situației: „Viori albe ca niște vulpi, Iisuse/ Se preling, doi cu doi, peste suduri./ Cad din nori pe vertebre și nu se/ Aud decât lacrimi izbite în nuduri”; „Pe țărmul de briliant și borangic/ Iubita mea, te-a azvârlit sărmanul,/ Precum la circ, în pauză, un
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
Abraham Peter, Vântul și sticlele de limonadă, Berlin-București, 1982; Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu George Almosnino); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu George Almosnino); Elfriede Jelinek, Pianista, București, 1994; Herta Müller, Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, București, 1995, Animalul inimii, București, 1997; Dieter Weller Schoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu George Almosnino); Gershom Scholem, Cabala și simbolistica ei, București, 1996; Günter Grass, Toba de tinichea,București, 1997; Herma Köpernik Kennel, Jogging
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
Viziunea lui este una realistă, directă, irigată de înțelegere, de simpatie, de o percepție a frământărilor sufletești doar aparent lipsită de adâncime. Unii dintre eroii nuvelelor din cărți precum Chinuiții sau Răsplata, un Ion Picioroagă, nefericitul adolescent Lavrentie sau hamalul Vulpe, sunt „oameni sărmani”, cu „nădejdile spulberate”, împovărați de destin, condamnați să fie înfrânți. Indiferența celor din jur, relațiile sociale văduvite de compasiune, de comunicare sau, în cazul cuplului Vania - Duniașa (din nuvela Vania), povara prejudecăților religioase se dovedesc necruțătoare. Alții
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
1946-1950) și devine, în 1946, șeful Catedrei de limbi clasice, iar în 1948, profesor universitar titular. În 1950 i se ridică dreptul de a semna și de a preda nu doar în învățământul superior, ci și în cel mediu. Radu Vulpe îl ajută să lucreze temporar pe șantiere arheologice (1953-1954). În 1955 reușește să publice, în colaborare cu Eusebiu Cămilar, un volum de traduceri, Comedii de Aristofan. Abia în 1957 are din nou un loc stabil de lucru: cercetător la Institutul
MIHAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
în artă, Chișinău, 1940; Cântecul zorilor, Chișinău, 1948; În august, Chișinău, 1951; Poezii, Chișinău, 1954; Balade și sonete, Chișinău, 1955; Povești, Chișinău, 1955; La balul coțofenei, Chișinău, 1956; Strofe lirice, Chișinău, 1956; Poeme, Chișinău, 1957; Versuri alese, Chișinău, 1958; Povestea vulpii, Chișinău, 1958; Iarba fiarelor, Chișinău, 1959; Nuvele, Chișinău, 1961; Tovarășul nostru de drum, Poezia, Chișinău, 1964; Ultimul vagon, Chișinău, 1965; Versuri, Chișinău, 1965; Cadran solar, Chișinău, 1966; Caloian, Chișinău, 1967; Eseuri, Chișinău, 1967; Disc, Chișinău, 1968; Vremea Lerului, Chișinău, 1969
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
Kuprin, Pudelul alb, pref. Viorica Huber, București, 1953; T. Pecernikova, Povestire despre un prieten mai mare, București, 1953 (în colaborare cu Ecaterina Antonescu); Harriet Beecher-Stowe, Coliba unchiului Tom, București, 1954; S. Mukanov, Școala vieții, București, 1954; Samuel Johnson, Volpone sau Vulpea, pref. Ana Cartianu, București, 1955; Katharine Susannah Prichard, Țara aurului, pref. Horia Bratu, București, 1955; W.Shakespeare, Richard al II-lea, în W. Shakespeare, Opere, II, București, 1955, Cei doi tineri din Verona, în W. Shakspeare, Opere, III, 1956, A
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
1974), autorul transferând filonul sentimental și aici. Se descriu și alte ținuturi patriarhale dintre Olt și munte, unde poezia este aducere-aminte, bradul, soarele, mănăstirea, șarpele devin simboluri laice, iar oamenii sunt precum cei arhaici, oameni ai munților, aspri, „crescători de vulpi argintii”. Reporterul pendulează mereu între Țara Făgărașului - „ținutul alb”, „țara de sus a sufletelor și merilor” - și toposul marin, la care se întoarce în Zile de pescuit (1985) și Haz cu pește (sau Fals tratat de adolescență și pescuit) (1994
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
că redactorii se adresau tuturor celor ce vorbesc românește în patrie, „cât și în țările vecine”. Articolele păstrează o anume moderație în ton și chiar în atitudine în comparație cu jurnalul lui I. Heliade- Rădulescu. La R. colaborează cu versuri Gr. Alexandrescu (Vulpea, calul și lupul, Câinele soldatului și Fericirea), iar Șt. Stoica publică trei nuvele, probabil traduceri, și un articol politic. Alte articole îi aparțin lui Petrache Poenaru. R.Z.
ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289347_a_290676]
-
Gabriel Dimisianu, Edgar Papu și Livius Ciocârlie se referă la Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu, recent reeditată. Tot acum, la o sută de ani de la nașterea lui Vasile Pârvan, scriu Al. Zub și Radu Vulpe. Dar evenimentul tratat cu obsecvioasă admirație, de obicei pe un ton ditirambic, rămâne tot Festivalul Național „Cântarea României”. În ceea ce privește interesul pentru literatura lumii, în anii ’50 traducerile îi vizează cu predilecție pe scriitorii sovietici: Boris Gorbatov, Alexei Tolstoi, Mihail Șolohov
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]