2,178 matches
-
din cadrul sindicatului respectiv. E vorba de un sindicat unde s-au infiltrat elemente criminale, cam tot așa cum stânga americană a fost infiltrată de comuniști. Claire De Haven rămase nemișcată. Nu mușcă din momeală. Îl privi pe Mal, iar ochii ei zăboviră pe pistolul de la brâu. — Ești un bărbat inteligent, așa că prezintă-ți cazul. Fă o pledoarie, așa cum ai învățat în primii ani de Drept la Stanford. Mal se gândi la Celeste - combustibil pentru indignare. — Domnișoară De Haven, am fost la Buchenwald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
roși din nou. Mal se gândi că omul lucra la două cazuri pline, înghesuite amândouă într-o zi de douăzeci și patru de ore. — Spune-mi cum merge celălalt caz, zise el. Ochii lui Danny cutreierară peste tot, scrutând separeurile învecinate și zăbovind asupra clienților de la bar, după care privirea îi reveni la Mal. Spuse: — Încet, dar bine, cred. Am acasă propriul meu dosar, cu toate probele și toate ipotezele existente, iar asta mă ajută. Trebuie verificate o serie de dosare, iar treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
vor căuta cu disperare asasinul? Buzz îi văzu pe Dudley Smith și pe Mike Breuning în spatele grădinii, lângă canapeaua lui Ellis Loew, lăsată afară, în ploaie, pentru că la el slujba de la Procuratură conta mai mult decât confortul. Soarele încă mai zăbovea pe cer. Dudley râdea și arăta înspre cer. Buzz privi norii negri ridicându-se dinspre ocean. Se gândi: rezolv-o, rezolv-o, rezolv-o! Fii omul cu rezolvările. Fii ceea ce căpitanul Mal i-a spus puștiului ăluia să fie. Fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
riscurile posibile și încerca să-i interogheze. Singurul polițist în care mai putea avea acum încredere, Jack, urma să-i iscodească pe „băieții” lui Dudley, ca să afle dacă acei trei „amici” ai lui Gordean fuseseră vreodată supravegheați. Chiar și el zăbovi mai mult prin fața agenției lui Gordean, notându-și câteva numere de mașini - alte victime potențiale - și sperând să-l vadă chiar pe Gordean în acțiune. Dar parcarea rămase pustie. Peștelui nu-i trecu nimeni pragul. Probabil că ploaia îi îndepărtase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Chaz Minear intră în clădire, cu ziarul sub braț. Stompanato lăsa briceagul deoparte. Mal zise: — Acum! Se îndreptară în pas alergător spre holul de la intrare. Minear își verifica cutia poștală. Johnny Stomp o luă înainte până la ascensor, deschizând ușa. Mal zăbovi lângă oglinda de pe perete, îndreptându-și nodul de la cravată și privind cum reflexia inversată a lui Minear își culege corespondența. Stompanato ținu cu piciorul de ușa ascensorului, zâmbind ca un vecin amabil. Micuțul Chaz se duse într-acolo - direct în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
europeană ca arhitectură, și comorile dină untrul ei, țin minte plimbarea cu vaporul pe Neva. Ce să-ți spun despre Italia? — Oprește-te puțin! am dat din nou să-i domolesc ritmul trecerii prin lume. Hai, măcar în Italia să zăbovim un pic! — Epoca mea de creație a început la Roma, unde am avut un atelier de pictură splendid în Via della Croce, își încetini povestirea Ioana. La Roma, nu doar clădirile de cărămidă fac orașul să fie roz. Chiar cerul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
întorc nostalgică în locurile de demult. Care e visul tău de fericire? — Să devin mai altruistă și să mă împac cu mine însămi. Tu ce preferi? — Să ajung în rai cu tine. — Noi două acolo? râse Ioana. Eu o să mai zăbovesc în Purgatoriu... m-am zbenguit un pic prea mult pe pământ. — Care ar fi fost cel mai rău lucru din viața ta? — Să nu fi putut iubi. — Care ar fi cea mai mare nenorocire care ți s-ar putea întâmpla
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
așteaptă o mare răsplătire! 36. Căci aveți nevoie de răbdare, ca după ce ați împlinit voia lui Dumnezeu, să puteți căpăta ce v-a fost făgăduit. 37. "Încă puțină, foarte puțină vreme", și "Cel ce vine va veni, și nu va zăbovi." 38. Și cel neprihănit va trăi prin credință: dar dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găsește plăcere în el." 39. Noi, însă, nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credință pentru mîntuirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
cei ce slujesc bine ca diaconi, dobîndesc un loc de cinste și o mare îndrăzneală în credința care este în Hristos Isus. 14. Îți scriu aceste lucruri cu nădejdea că voi veni în curînd la tine. 15. Dar dacă voi zăbovi, să știi cum trebuie să te porți în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului cel viu, stîlpul și temelia adevărului. 16. Și fără îndoială, mare este taina evlaviei... "Cel ce a fost arătat în trup, a fost dovedit neprihănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
mea. 2. Domnul mi-a răspuns, și a zis: "Scrie proorocia, și sapă-o pe table, ca să se poată citi ușor! 3. Căci este o proorocie, a cărei vreme este hotărîtă, se apropie de împlinire, și nu va minți; dacă zăbovește, așteaptă-o, căci va veni și se va împlini negreșit. 4. Iată, i s-a îngîmfat sufletul, nu este fără prihană în el; dar cel neprihănit va trăi prin credința lui. 5. Ca și cel beat și semeț, cel mîndru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85093_a_85880]
-
de ici, puțin de colo; puțină pastă dulce de nucă de cocos, puțină lămâie. Apoi, după ce așază niște bucăți suculente de betel deasupra, o împachetează cu grijă și cu o mișcare rapidă din degete o introduce în pomeții obrajilor. Pran zăbovește pe scară, urmărindu-l. — Apropie-te copile, să te văd. Pran face câțiva pași în față. Khwaja-sara îl cercetează cu atenție. — Ce ești tu, Rukhsana? sâsâie Khwajasara. — Băiat. — Adevărat? Ești sigur? Uite cum ești îmbrăcat! Confuz, Pran lasă ochii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
că sunt niște nume foarte potrivite. Particule mici de praf dansează în lumină, rotindu-se în jurul lor când trec prin biserică. Urcă apoi scara îngustă spre o încăpere care-i servește pastorului atât ca dormitor, cât și ca laborator. Robert zăbovește în ușă, în timp ce Macfarlane străbate podeaua încăperii care scârțâie și deschide obloanele. Zgomotul străzii devine dintr-odată puternic și camera întunecată se descoperă brusc în gloria ei sărăcăcioasă. Pastorul Andrew Macfarlane este un om care consideră ordinea un stadiu premergătar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
trimestrului, totul este cufundat într-o liniște profundă. Numele scrise cu frunze aurii pe panou și busturile de ghips ale foștilor directori privesc spre acest cadru de un calm ciudat, ca niște posturi de avangardă din timpul unui armistițiu. Jonathan zăbovește prea mult asupra unei vitrine din sticlă cu trofee sportive, până când Briggs începe să tușească cu subînțeles, sugerând că dată fiind situația, ar fi bine să urce. Îl urmează sus pe scări, trec pe lângă șiruri de uși închise, apoi prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
goală care-l așteaptă s-o umple. I se lasă timpul necesar să-și lase bagajele și i se spune că directorul școlii îl așteaptă peste o oră la seră. După ce i-a trasmis și această ultimă informație, Briggs mai zăbovește în fața ușii, până când Jonathan îi pune o monedă în palmă, apoi pornește pe hol. Ridicate în spatele holului principal, serele par un palat de cristal în miniatură, strălucind în soare. Vrăjit, Jonathan se apropie călcând peste gazon, când o voce îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Dumnezeu este în cer, și tu pe pămînt, de aceea să nu spui vorbe multe. 3. Căci, dacă visurile se nasc din mulțimea grijilor, prostia nebunului se cunoaște din mulțimea cuvintelor. 4. Dacă ai făcut o juruință lui Dumnezeu, nu zăbovi s-o împlinești, căci Lui nu-I plac cei fără minte; de aceea împlinește juruința pe care ai făcut-o. 5. Mai bine să nu faci nici o juruință, decît să faci o juruință și să n-o împlinești. 6. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
europeană ca arhitectură, și comorile dină untrul ei, țin minte plimbarea cu vaporul pe Neva. Ce să-ți spun despre Italia? — Oprește-te puțin! am dat din nou să-i domolesc ritmul trecerii prin lume. Hai, măcar în Italia să zăbovim un pic! — Epoca mea de creație a început la Roma, unde am avut un atelier de pictură splendid în Via della Croce, își încetini povestirea Ioana. La Roma, nu doar clădirile de cărămidă fac orașul să fie roz. Chiar cerul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
întorc nostalgică în locurile de demult. Care e visul tău de fericire? — Să devin mai altruistă și să mă împac cu mine însămi. Tu ce preferi? — Să ajung în rai cu tine. — Noi două acolo? râse Ioana. Eu o să mai zăbovesc în Purgatoriu... m-am zbenguit un pic prea mult pe pământ. — Care ar fi fost cel mai rău lucru din viața ta? — Să nu fi putut iubi. — Care ar fi cea mai mare nenorocire care ți s-ar putea întâmpla
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
vestite!) dar numeric mult inferioare, se produce acum lucrând într-un fel de orchestră bine dirijată dar în afara oricărui dirijism cu un număr impresionant de creatori. Iar rezultatele nu se lasă deloc așteptate! Fiind ele chiar remarcabile. Dar, ca să nu zăbovim prea mult în dezbaterea generalizantă, să aducem în discuție un fapt concret: apariția antologiei „” apărută în acest an, 2012. Treizeci și trei de poeți, respectându-se cu strictețe regula unității în diversitate, își înscriu numele în acest volum și, cine știe, poate
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Eunucul-șef Shim își pune mâinile în șold și inspiră adânc. E cel mai înalt loc din tot Pekingul. Vechii experți feng shui credeau că această zonă posedă cea mai mare energie vitală și spirite de vânt și apă. Fetelor, zăboviți o clipă pentru a ține minte această priveliște, căci cea mai mare parte dintre voi nu va mai avea niciodată șansa de a o vedea din nou. Avem noroc de o zi senină. Furtunile de nisip din deșertul Gobi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Hsien Feng. În fanteziile mele, el vine, mă ia de mână și mă îmbrățișează cu pasiune. În ultimul timp am tot stat lângă heleșteul meu. Îmbrăcată de gală ca o paiață, mă uit la țestoase și la broaște. Dimineața, soarele zăbovește deasupra grădinii și două țestoase înoată alene. Plutesc o vreme la suprafața apei și apoi se cațără pe o piatră netedă ca să se odihnească. Încet, una se urcă peste cealaltă și stau nemișcate, în aceeași poziție, ore întregi, iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
camera din spate, prefăcându-se că se duce după apă. Aud afară o voce care strigă să mă grăbesc cu îmbrăcatul: — Majestatea Sa Împărăteasa așteaptă! Nu știu dacă sunt eunucii mei sau oamenii care au venit să-mi distrugă palatul. Zăbovesc cât de mult pot, ca să câștig timp pentru An-te-hai. Două dintre doamnele mele de onoare intră la mine: una îmi verifică dantelele și nasturii, cealaltă părul. Stau în fața oglinzii și arunc o ultimă privire. Nu îmi dau seama dacă emoția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și pe tata, pe noi și pe copii, Ne închinăm să piară ducă‐se pe pustii, Ne tremură și glasul rostind un legământ De față cu prieteni și însuși Dumnezeu, Nu vom trăda chiar dacă ne‐așteaptă un mormânt și‐ om zăbovi‐n vecie în neant sau Empireu; în jurământ e‐o stare cu totul abisală pe când făptura noastră‐i clădită pe‐ndoială; e un temei în toate ca‐n lună sau în soare și n‐ar fi fost credință de n
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Când ajunse la moșia sa din Mino, Hanbei își petrecu ziua rugându-se la mormântul strămoșilor săi, după care făcu o scurtă vizită pe Muntele Bodai. Nu mai fusese acolo de mult, însă n-avea să cedeze dorinței de a zăbovi. A doua zi dimineață, la răsăritul soarelui, își aranjă repede părul și încălzi apa pentru baie. — Cheamă-l pe Ito Hanemon, ordonă el. Cântecul privighetorii se auzea adesea, atât pe câmpiile din jurul Muntelui Bodai, cât și în copacii din incinta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a ales să cunoști voia Lui, să vezi pe Cel Neprihănit și să auzi cuvinte din gura Lui. 15. Căci Îi vei fi martor, față de toți oamenii, pentru lucrurile pe care le-ai văzut și auzit. 16. și acum, ce zăbovești? Scoală-te, primește botezul, și fii spălat de păcatele tale, chemînd Numele Domnului." 17. și mi s-a întîmplat că, după ce m-am întors la Ierusalim, pe cînd mă rugam în Templu, am căzut într-o răpire sufletească, 18. și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
și că el însuși are să plece în curînd acolo. 5. "Deci", a zis el, "cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine, și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să-l pîrască." 6. Festus n-a zăbovit între ei decît opt sau zece zile; apoi s-a coborît la Cezarea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător și a poruncit să fie adus Pavel. 7. Cînd a sosit Pavel, iudeii, care veniseră de la Ierusalim, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]