1,689 matches
-
geborgen, frei von des Körpers quälenden Sorgen. Sein leerer Leib durchstreift die Welt, und kargen Lohn dafür erhält. Triffst du die beiden getrennt allerwärts verbrenn den Leib, doch schone dies, sein Herz. În engleză? Aici al lui Howard Campbell spirit zace Eliberat de-a trupului găoace. Golit, pământul trupul lui colindă, Primind atât cât poate să pretindă. De e ca spiritul de trup să se despartă, Să-i arză trupul, inima aici fie-i cruțată. S-a auzit o bătaie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
și grădina unei babe. Locul se numește, parcă, Melanes. Babe sunt destule în Grecia, parcă mai multe ca în alte părți; dar baba din Melanes nu e o babă ca toate babele. Ea este custode și ghid. În grădina ei zace între bălării, parcă adormită de farmece, statuia uriașă a unui Kouros, tânărul cu trup frumos, parcă ținut sub transă, care este tipul de sculptură preferat al epocii arhaice. Locul are statut de muzeu; și cum uriașul tânăr de piatră a
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
silit să mă dau la o parte de la conducerea treburilor casei și o mulțime din vechile mele atribuții au adus-o pe Sophie la epuizare, spune Profesorul Mironescu. În casa noastră lucrurile merg mai prost ca altădată, în plus, feciorul zace, tocmai acum, de gâlci... Iar lunile viitoare se desenează atât de sumbru... — Ați auzit, nu ?, că rușii ar fi trecut pe la Isaccea, interveni, prompt, musafirul. — Dumneata, dragul meu, surâde cu amabilitate Profesorul, chiar abia venit din concentrare, ești mai la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de violența dorinței de a o lovi : sigur că dacă aș fi început, cu greu m-aș mai fi putut opri. Am și văzut-o în fața ochilor, terrassée, implorând cu privirea, iar slăbiciunea ei înverșunându-mă mai tare. Câtă cruzime zace în mine fără să știu nimic despre ea ? A fost ca și când, printr-o ușă întredeschisă, întrezărisem ceva ce nu voiam de fapt să văd, așa că am închis-o repede. Asemenea abisuri de cruzime să zacă în orișice om cultivat și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care doarme, și tot într-un clănțănit o duc pân-la brutărie. Acolo, și mai frig, și mai întuneric, șade toți ciuciți, care poate, mai moțăie, care nu, nu-i mai tace gura, că s-a prăpădit și cutare, că ălălantu zace, că p-ăla îl îngroapă azi, că p-ăla mâine, că aia din colț care are un neamț la ea face rost de permis de vândut țuică, face rost și de lemne, dacă dai ceva, poa’ să-ți facă ea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
e o excursie destul de OK, spune Kerry cu un zîmbet condescendent. Cazare de cinci stele... bucătarul șef are trei stele Michelin... — Nu-mi vine să cred, zice mama. Răsfoiește surescitată broșura. Uite ce piscină ! Și ce grădini ! Felicitarea mea florală zace, uitată, pe hîrtia de ambalaj. Și, brusc, simt că mai am un pic și-mi dau lacrimile. Știa. Știa. — Kerry, știai foarte bine ce am de gînd, izbucnesc, incapabilă să mă mai controlez. Îți spusesem ! Ți-am spus că vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
văd pe Moira de la contabilitate cu un costum uriaș de gorilă În brațe. OK. Înșfac repede rochia. O să fiu Albă ca Zăpada. Mai am un pic și-mi vine să plîng. Superba mea rochie, care Îmi pune corpul În valoare, zace Într-o sacoșă de stambă, unde o să aștepte pînă la sfîrșitul zilei. Iar eu am pe mine un costum care mă face să arăt de șase ani. O fetiță de șase ani, fără pic de gust și simț al culorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
albe, dînd impresia unui pom în floare, s-a scuturat de cîteva ori. Ochii l-au fixat pe Mihai. Te-am informat de cîteva săptămîni că ți se cere sprijinul, a murmurat ea, părînd mai degrabă că oftează. Problema filtrelor zace la noi, la centrală, de un an! s-a înfuriat șefa serviciului tehnic. N-am zis că dumneavoastră sînteți cel mai în măsură, domnule Vlădeanu, dar... Doamna Tamara crede că v-ați specializat în polimeri... Oricum, era de dorit, măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
s-a transformat în literatură: partea a treia și cea mai bună a ultimului roman, aflat la editură. Și totuși, blestemul gîndului său de bărbat normal, ce-și dorea să fie fericit, s-a împlinit: romanul s-a dus dracului, zace în dulapul redactorului. Despre Teona, din ziua cînd a văzut-o în Mercedes, nu mai are nici o veste. Iar el, Mihai Vlădeanu, tatăl unei fetițe pe care o adoră, cutreieră țara în trenuri de noapte, pline de frig. A lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
a poetului devin o satisfacție (Genuss) pentru personalitatea proprie. Care arte dar e mai însărcinată de-a restabili marginile mai șterse dintre diletantism și arte (Kuenstlerschaft) și de-a cuceri prin aceea artei însuși o pozițiune Notă Acest fenomen ce zace în artea noastră însași, d-a o putea esersa adică mai nepreparat decât orce altă arte și de-a putea produce deja prin mijlocul unui naturel fericit impresiuni oarecari asupra sufletului au putut în antichitate să aducă la aceea ca să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întregi sub starea sufletului reprezintate de el, pe care un artist mare o complinește în momentul acțiunei sale, trebuie să-i fie o despăgubire pentru siguranța dureroasă că nu poate să testeze nimica posterității decât numai numele unui actor mare. Zace însă în natura acestei arte de-a grămădi efectele cele mai gigantice într-un singur moment. Purtat de (valoarea) contenanța spirituală a unei creațiuni bogate el aduce înaintea intuițiunei atât sensuale cât și spirituale viața deplină a omului în espresiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a figurilor lor. Din dezvoltare urmează așadar că calitățile rutinierului nu pot fi decât negative Limba teatrului cea obicinuită se esprimă, fără să aibă cunoștință clară despre asta, în modul următor: "El nu strică neci un rol", într-asta însă zace și reversul care sună: "El neci nu împlinește cumsecade vreun rol". {EminescuOpXIV 266} Asta însă, precum am arătat, îmblă cu-acea răstrîngere daca rolul însuși e lucrat după un tip general și nu resplende din el soarele unei vieți individuale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
eu. Condițiunea necesibilă pentru aceasta se-nțelege că e dominarea absolută și dispunerea de mijloace (moienuri) naturale însemnate, cari nu (re[nunță]) abnunță serviciul lor în astfel de momente de creațiune supremă, ci-l împlu pe privitor cu siguranță deplină. Zace mai (departe) încolo în natura acestei direcțiuni că aicea înrudirea personală a artiștilor cu cercul rolelor lor e de regulă mai intensivă decât la aciia cari se ridică abia prin mediul reflexiunei la unitatea intuițiunei. De-aceea însă va [fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tabloul care ar trebui să-l acopere cu desăvârșire și ni răpește iluziunea artistică, pentru că noi ne simțim provocați de-a face deosebire între reprezintator și ceea ce reprezintă el, deosebire care tocmai ar trebui să ne facă s-o uităm. Zace în însuși conceptul manierei că ea e un gen de espresiune primită de reprezintator, făcută de el însuși, nu ceva impus de natură. Esprimarea nefrumoasă a unor sunete oarecare, condiționată de organ, dar de-aceea jenantă, care nu s-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trivialului, a ignobilului. Cu cât e mai nobil și mai ideal coprinsul celor vorbite cu-atît mai marcat ni se prezintă acest contrast, care se-n-temeiază pe intuițiunea ignobilului și a ordinarului, despre aparința căruia dîndu-ne socoteală am vedea prea bine că zace în însuși impresiunea ce-o face această greșală. Greșala a doua, opusă acesteia, constă în lărgirea unui vocal la puterea unui diftong (e sau i în o sau u) sau a unui diftong mai slab într-unul mai tare (ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mult originala putere formatorie a limbei, care constă în pătrunderea reciprocă a sunetului cu obiectul său; c-un cuvânt limba cedează din ce în ce însemnări {EminescuOpXIV 315} aceleia la care abia ni se mai reamintește de înrudirea caracterului ce zace în sunet cu noțiunea ce el o esprimă. Accentul simbolic al stadiului al doilea are destinațiunea, cum am arătat-o și mai sus, ca să sensibilizeze și prin ton importanța întreagă a vorbei care e formulată deja în sunetul acelei vorbe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebuie să fie adăogit și complectat într-un întreg prin conlucrarea sincronistică a altora. Artistul dramatic crează acuma-ntr-adevăr un inel de-sine-stătători, care însă trebuie să fie potrivit în legătura lui cu alte inele pentru a-și împlini destinațiunea sa. Aicea zace pericolul pentru esersarea artei noastre. Nu numai că în arta dramatică omul se servă de personalitatea sa spețială ca de un instrument pentru arte și agează cu ea ca [cu] un material propriu pentru esecutarea unor {EminescuOpXIV 361} ținte estetice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
preface adâncimile cugetărei în intuițiune, artistul cu talent îmbracă intuițiile trezite în el în formele vieței sensibile. În această necesitate, ce devine din ce în ce mai mare, de a căpăta din cele mai nalte regiuni ale cugetărei garanția ultimă pentru orce creare artistică, zace însemnătatea absolută a dramaturgului ca dirigent spiritual al scenei. Al doilea moment întru pregătirea opului ce e a se reprezenta este repetiția, prin cari e să vie la sensibilizare deplină ceea ce e trecut în intuițiune prin lectură și prin reflecție
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sânt cugetate în această noțiune. Acuma însă îmi lărgesc cunoștința și, cu privire la experiență, de la care am abstras această noțiune a corpului, mai găsesc că cu acele semne mai e combinată întotdeauna și greutatea. Prin urmare experiența este acel x care zace afară de noțiunea A și pe care se-ntemeiază putința sintezei predicatului greutății, B, cu noțiunea A. Dar la județuri sintetice apriori îmi lipsește acest ajutor cu totului tot. Dac-am să trec afară de noțiunea A, pentru a o recunoaște ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a duce la un capăt o știință fără ca să aibă de temei o idee. Dar în cursul elaborări acesteia schema, ba definițiunea chiar care-o dedese deja de la-nceput despre știința sa corespunde arareori ideei sale, căci {EminescuOpXIV 435} aceasta zace ca un sâmbure în rațiune, ale căruia părți toate șed ascunse încă prea înfășurate și abia prin o observare microscopică de recunoscut. Din cauza asta științele trebuie cineva să le explice și să le determine nu după descrierea pe care o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu e de dezvoltarea individului pentru el însuși, ca el să fie un om plin de știință, ci de dezvoltarea sa ca membru în comunitatea celor știutori. Abia în numărul și în măsura activității celora ce se ocupă cu știința zace propria realizare obiectivă a științei; știința există într-adevăr și ca atare, afară de individul singular, obiectiv; însă ea planează oarecum numai asupra și între individe, ea are o formațiune și obiectivitate numai ideală; ci numai abia în individele ce o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al tractatului nostru, adică raportul culturei cu frumuseța. Cugetarea fundamentală asupra acestui raport e, simplu, aceasta: deja, întru cât obiectele frumuseței, productele artei, constituiesc o parte din obiectele inteligenței, cunoașterea lor este o parte a culturei; în noțiunea ei însă zace totodată si pretensiunea ca cel cult să posedeze și simț și gust, plăcere și pricepere a artei și a toată frumuseța, totodată și a celei naturale. De a se bucura de orce speție și formă a artei, a avea participare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
altă chemare de viață, care, dacă e amăsurată individualității mai mult decât oricărei alte, ea o și va aduce la maturitatea cea mai naltă și la cea mai bogată manifestațiune. Cea mai intimă și prețioasă întrunire a culturei cu frumuseța zace în acea frumusețe a vieții menționată mai sus. Omul e cel mai nalt și mai nobil op de artă al naturei; într-un sens și mai nobil, el ar trebui [să fie] și cel mai frumos op de artă al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
omului și a destinațiunii vieții sale; însă totuși numai o parte! Dacă sufletul e cult odată în toată privința, atuncea trebuie să-nceapă a urma chemării lui proprii și înalte, aceleia a moralității. Într-o chemare practică și morală numai zace adevărata împlinire a vieții omenești, cultura însă nu e decât prepararea și după aceea ornamentul acesteia. Deși e adevărat ceea ce susține un scriitor vechi, că "dac-am putea privi bunătatea morală în toată văzuta ei frumusețe, toți oamenii ar iubi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru că peste problemele lui nu poți trece. Toți cei mari au pornit de aici, indiferent unde au ajuns apoi, și asta v-o spun tocmai eu, care visam la un moment dat să-mi scriu pe piatra de mormînt: " Aici zace cineva care nu l-a iubit pe Aristotel"." Urmează o splendidă incursiune în istoria semnificației lui Aristotel pentru destinul celor mari de la Renaștere până astăzi. Punctul doi, filozofia esopică, filozofia celor care au filozofat din resentiment, a bolnavilor și malformaților
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]