3,844 matches
-
conștientizare: „Tu din întuneric ai măiestrit lumina / Eu sunt lumină albastră, sunt pupila!...” Și cât de binefăcătoare fi-va această divină- mbrățișare: „ - Prin tine vede un ochi al meu frumosul / Ție ți-aduc acum îndestulat prinosul / Și binecuvântarea mea, ca zestre / Să ți-o așezi în vastele-ți ferestre!...” sunt...” Puterea Cuvântului Divin, imprimat fost-a în Referință Bibliografică: Iubirea Împărătească / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1564, Anul V, 13 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348752_a_350081]
-
amintească câtă educație a investit în mine, ca să culeagă numai necazuri. Mama a uitat că de mult stau pe picioarele mele și ele sunt destul de lungi și solide...De altfel, nu i-am spus niciodată că și eu adun ca zestre banii pe care n-am cu cine-i cheltui... și Aiala își trecuse brațul peste umărul lui Becky, lipind-o de ea cu un gest de afecțiune. Glasul celui care conducea licitația îi reveni în urechi: -88.000, o dată ! 88
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
nu s-a mulțumit cu magazinul de bijuterii nu este de mirare, are cinci fete și un mic băiat, care să îi ducă numele mai departe, fetele nu sunt tocmai bune la casa omului, ca să le măriți ai nevoie de zestre importantă și apoi ți se și duc din bătătură. Una dintre surori estelucrătoare la mica bancă din localitate,” care se ocupă doar de banii noștrii”, iar o altă muncește alături de soțul ei într-un mic atelier de confecționat papuci, sacoșe
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
în care goana după avere și mărire este mai acerbă decât oricând! El partea bună și-a ales, reușind să intre, prin muncă și sacrificii numai de el știute, în universul lui a fi. Culegând și făcând lumii cunoscută această zestre inestimabilă a sufletului românesc, poți înțelege mai bine miracolul supraviețuirii neamului de-a lungul mileniilor într-o zonă atât de frământată, atât de încercată și atât de binecuvântată. Colindele din această carte sunt grupate pe teme, precum: Colinde de Crăciun
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
surate sunt îmbrăcate în haine frumoase, multicolore, au poze și tot felul de lucruri atrăgătoare. ,,Scrisoarea pastorală” nu are nimic din toate acestea. Ea-și propune să transmită mesajul, gândul, sufletul și sinceritatea noastră și credem că asta-i este zestrea cea mai de preț. Am văzut în verile secetoase fetițele devenite ,,paparude” cum umblă goale, acoperite sumar cu câteva mlădițe de boj ori de alte verdețuri. Ele cântă și joacă sub stropii de apă aruncați de săteni și cheamă, prin
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
se mai ilustrează în colecțiile Mzeului Regiunii Porțilorde Fier și prin unelte legate prelucratul fibrelor vegetale și animale piepteni, dărace, fuse. 12 Meriș, 2 pieptene ( dărac), dărac fuse , Căzănești. Imaginea interiorului din zonă se completează cu mai multe lăzi de zestre achiziționate de la Căzănești și una de la Broșteni, lăzi provenite din diferite centre de lădari mehedințene dar și de la centre din zonele limitrofe, Gorj, Vâlcea, care își desfăceau și valorificau produsele străbătând așa numitul drum al lădarilor13care trecea prin zonă. Piesele
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
lădari mehedințene dar și de la centre din zonele limitrofe, Gorj, Vâlcea, care își desfăceau și valorificau produsele străbătând așa numitul drum al lădarilor13care trecea prin zonă. Piesele de mobilier pentru depozitat (cele care participau la ceremonialul nunții se numeau de zestre), amintite se încadrează în tipul de lăzi cu capacul drept iar din punct de vedere al al compoziției decorative al fațadei, în lăzi cu compoziție pe mai multe registre orizontale, compoziții diptic sau cu un element decorativ central. 14 Din
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Înălțării Domnului. 11. Din arealul acestor sate există vestigii de civilizație în Colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier. 12. Varvara M. Măneanu, Catalogul pieselor legate de prelucratul fibrelor vegetale și animale, manuscris, 2002. 13.Varvara M. Măneanu, Catalogul Lăzilor de Zestre, manuscris și idem Considerații privind catalogul lăzilor de zestre din colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier, în Drobeta, Bulletin științific trimestrial, an I, nr. 2, 1994, p.32-33. ( L 602, centrul Gornenți, achiziționat Căzănești, L 722 centrul Ponoare, achiziționat Căzănești
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
de civilizație în Colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier. 12. Varvara M. Măneanu, Catalogul pieselor legate de prelucratul fibrelor vegetale și animale, manuscris, 2002. 13.Varvara M. Măneanu, Catalogul Lăzilor de Zestre, manuscris și idem Considerații privind catalogul lăzilor de zestre din colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier, în Drobeta, Bulletin științific trimestrial, an I, nr. 2, 1994, p.32-33. ( L 602, centrul Gornenți, achiziționat Căzănești, L 722 centrul Ponoare, achiziționat Căzănești, L 631 Șișești, achiziționat Căzănești, L 719 centrul Băluța
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
cadou. El era adus într-o boccea . Dacă cadoul era acceptat era semn că și cererea în căsătorie era acceptată. Calitățile căutate la o fată erau de a fi bună gospodină, harnică, curată, cuminte. Datoria fetei era să-și alcătuiască zestrea, care era formată din câte 12 rânduri de haine și schimburi ( pentru ea și pentru soț) , inclusiv 12 batiste (cevrea)pe care soțul le purta la brâu sau șold mai ales în zile festive. Pe insulă, din 1940, costumul de
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
acasă , ea înainte de a trece pragul răstoarnă un vas cu apă, cană sau lighean, spre a invoca belșugul. De asemenea când mireasa este adusă acasă mirele pune pe capul miresei un batic din care se rostogolesc zaharicale, spre bucuria copiilor . Zestrea era depusă în sandâkul păstrat în dormitor, aranjată în boccelâkuri pe categorii de bunuri cămăși, batiste, bete, etc. Când se năștea un copil moașa venea și-l vopsea sub ochi cu surme spre a-l feri de duhurile rele. Despre
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
zornăie în pungă; uită-te cum crapă coaja pomului ce nu dă roade iar invidia te roade până când adoarme straja și-ai să vezi cum bate vântul prin livada ta pustie dacă e să nu mai fie sprijinit deloc avântul zestrea ta, averea vie grijă cui o lași în urmă că noi nu suntem o turmă ci doar lucrători în vie! Referință Bibliografică: Lucrătorii viei / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul II, 06 martie 2012. Drepturi de
LUCRĂTORII VIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348396_a_349725]
-
a fi luată în seamă! Articolul este ca o frumoasă rugăciune de mulțumire. În susținerea mea, raportat la apariția celui de-al șaselea număr din revistă, ce ziceți de următoarea frază: ,,... în care căutăm să vă apropiem mai mult de zestrea culturală a ținutului ,,de sub Codru”, să vă stârnim interesul față de propria ,,Noastră” și a ,,Voastră” identitate”. Chiar reușiți domniile dumneavoastră, mai aducem rostire! Ioan Călăuz - primar de Băsești, poet, scriitor, medic, soț și tată - prin articolului său: Încercarea de asasinare
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
Meritul autorilor este acela că au cercetat și au adunat laolaltă prețioasele informații oferite de documentele vremii, le-au coroborat cu mărturii ale localnicilor și au reconstituit istoria evolutivă a acestei localități. Sunt viu ilustrate graiul și portul oamenilor locului, zestrea folclorică și personalitățile reprezentative de-a lungul timpului, elemente definitorii ale unei identități locale bine conturate. Scrisă într-un limbaj accesibil, Monografia Brădeștilor se înscrie într-un val recuperator de identitate națională, atât de necesar în zilele noastre.” (p. 7
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
rector al Universității „Victor Babeș”, iar la 1 iulie 1959, până în octombrie 1968, rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Din anul 1973 satul natal poartă numele istoricului) - a fost perceput de către contemporani ca o personalitate care a încercat să salveze zestrea universitară interbelică într-un moment dificil al ereziilor intelectuale și distrugerii valorilor culturale românești. Această salvare a unor elite universitare nu se putea face decât făcându-se compromisul cu puterea comunistă. Actuala Universitate clujeană s-a plămădit pe modelul educațional
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
mijloace de comunicare între specialiști, care sunt tentați să se raporteze la cercetările venite din exterior, în detrimentul propriei munci, care s-ar cuveni a fi originală și introspectivă. Rețeaua internet, circulația rapidă a publicațiilor și cărților, modernizarea bibliotecilor - au sporit zestrea informațională pe care unii autori, cu abilități compilatorii, o folosesc copios pentru a-și redacta producțiile proprii. Așa se explică predilecția unora de a desfășura adevărate exordii în spațiile rezervate notelor de subsol, care întrec, uneori, în consistență, corpusul operelor
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
Ruga în îngenunchere *** Nebunul meu de tei Îți scriu acum pe umbre, să nu te plouă iar Și un sărut de vară îți las pe sub ferestre; O clipă de tăcere mai strigă-n calendar Secunda răstignită mi-e lacrimă și zestre. Ascultă-mă-n pădurea în care verde, mori Și-n firul de durere din iarba fără glas! E-acolo printre ramuri, ce nu mai râd în zori Un strop de cer albastru și-un loc de bun rămas. Că, lumea
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
remarcabil. Ea apare în documente între anii 1551 și 1625 că „ocina domneasca”, iar în zilele de acum se bucură de faima comunei capitala a fizicii atomice românești. Într-o vreme, aceasta comună și împrejurimile ei au fost moșia de zestre a Doamnei Stâncă. Mihai Vodă-Viteazul și-a așezat aici tabăra înaintea luptei de la Călugăreni în august 1595. În ajunul bătăliei aici și-a ținut consiliul de război, într-o pivniță pe care și eu am cercetat-o și am folosit
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
acest castel devenit institut de învățământ și locurile din preajma, le avem din „Jurnalul intim” și din nenumărate alte însemnări ale scriitorului Ioan Slavici care a locuit aici timp de 14 ani ca director și profesor: „Măgurelele au fost moșie de zestre a Stanchii Doamnei și se întindea din Dâmbovița până-n Argeș. Mihai-Vodă Viteazul avea aici loc de ședere, unde a ținut în ajunul bătăliei de la Călugăreni consiliul de război, si bătrânii arată și azi unde se află cula lui, din care
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
ale lumii despre care am scris: Canada - nu atât cât mi-aș fi dorit, însă, Hawaii, Republica Dominicana, Spania, Grecia, Turcia, diferite republici din fosta Uniune Sovietică, dar și mai multe locuri din Statele Unite. Fiecare colț de lume mi-a îmbogățit zestrea de cunoștințe și de trăiri, nu de puține ori de o frumusețe unică și tulburătoare că cele din Hawaii sau Arizona cu vestitul Canion, ori cele din Florida. George ROCĂ: Dar de România ce va mai leagă...? Sunteți nostalgica? Mențineți
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
mânușe domnului Marga. Cartea Ligyei Diaconescu este bine venită. În condițiile europenizării țării noastre și a fenomenului globalizării, în care multe din tradițiile și experiențele poporului din toate domeniile se extompează sau dispar, această lucrare se constituie în „lada de zestre” a spiritualității românești, prin care ne cunoaște lumea, fiind un instrument de lucru pentru cercetători. Închei aceste rânduri cu aforismul arghezian: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”. Al Florin ȚENE Membru corespondent al Academiei Româno-Americană Președintele Ligii Scriitorilor Români
GENEROZITATEA UNEI ISTORII OBIECTIVE A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI DE PRETUTINDENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345319_a_346648]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > MARIN VOICAN-GHIOROIU - TAINA SCRISULUI (45) - SCRISOAREA Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 819 din 29 martie 2013 Toate Articolele Autorului Dragul meu prieten, George, Iubit român cu suflet de frate... tot răscolind în lăcrița de zestre a dulcilor amintiri, am găsit un caiet îngălbenit de patina timpului și când l-am deschis au căzut câteva petale de trandafir care-și păstraseră, spre surprinderea mea, culoarea de roșu-închis. Extraordinar! Le-am simțit aroma îmbătătoare și ca prin
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
Radu, Violeta Deminescu Jurcă, Dorian Rain, Maria Boldan, acompaniați de formația instrumentală condusă de către prof. Ovidiu Balcu (Ovidiu Balcu - taragot -, Claudiu Topală - saxofon -, Cătălin Topală - acordeon-, Hunor Vass - vioară -, Loredan Pizmaș - tobă. De asemenea, au evoluat în spectacol Ansanblurile folclorice „Zestrea gugulanilor” din Caransebeș și „Hora Belințului”. Pe 11 iunie, aniversarea se va repeta la Arad. Împreună cu maestrul Benone Sinulescu vor cânta de această dată arădenilor artiști nu în mai mică măsură iubitori ai melosului folcloric: Florica Bradu, Cornel Borza, Cornelia
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
legende, A4, 56 pagini, 17 color, ilustrații: Mirela Rusu Pete, traducere în limba engleză: Alexandra Flora Munteanu) Apreciez intenția și reușita doamnei scriitoare de a face concurență prin LEGENDA LUI DRAGOBETE Sfântului Valentin, care nu ne aparține, nu este în zestrea noastră folclorică, nu reprezintă comoara noastră străveche. Un Dragobete născut din ființa Dochiei (Daciei) și a spiritului muntelui, care s-a metamorfozat într-o plantă numită „Năvalnic”, la fel de năvalnic precum furtuna dragostei, care strecoară în sufletele tinerilor fiorul primelor iubiri
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]
-
reîncărcată de substanța autentică și așezată acolo unde orice popor care vrea să rămână în istorie trebuie să o așeze: în faptele, scrierile și preocupările noastre, ca cetățeni ai acestei țări și Europe unite în care fiecare națiune vine cu zestrea ei unică, inconfundabilă, pe care trebuie să și-o afirme. Referință Bibliografică: O carte de sinteza despre cultura romana si raportarea la universalitate / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1363, Anul IV, 24 septembrie 2014. Drepturi de Autor
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]