21,644 matches
-
un nume asociat cu un simbol... Mai ții minte sau ai auzit de Casa de Comenzi Mercur? Era o casă de comenzi care, pe timpul comunismului, mai aducea produse alimentare. Mercur, ca zeu al comerțului sau mesagerul zeilor, avea asociată imaginea zeului cu aripi la picioare, fapt ce duce cu gândul că e rapid, iar în calitate de zeu al comerțului ar avea cam de toate. Bun, dar cum inventezi? Aș zice simplu... Pornești de la lucrul care crezi că te va ajuta să fii
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
Comenzi Mercur? Era o casă de comenzi care, pe timpul comunismului, mai aducea produse alimentare. Mercur, ca zeu al comerțului sau mesagerul zeilor, avea asociată imaginea zeului cu aripi la picioare, fapt ce duce cu gândul că e rapid, iar în calitate de zeu al comerțului ar avea cam de toate. Bun, dar cum inventezi? Aș zice simplu... Pornești de la lucrul care crezi că te va ajuta să fii diferit față de concurență și îl utilizezi. Cazul lui Germanos: O combinație derivând din cuvântul german
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
de ani anumite informații tehnologice? Au existat două fracțiuni: lumina și Întunericul. Întunericul, ceea ce numiți voi "demoni", a ascuns aceste tehnologii pentru a vă subjuga și a vă transforma În sclavii lor. Mulți dintre ei și-au luat numele de zei, iar Noi, cei din lumină, de multe ori am preferat să ascundem informațiile tehnologice pentru a nu vă lăsa să ajungeți unde ați ajuns astăzi. Însă am fost foarte deschiși Noi, cei din lumină, să vă dăm tot ajutorul pentru
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
Dochiei sau a domei celeste, simbolizând acel tip de spiritualitate dacic? deschis ideii de cunoa? tere, devin, În crea?ia eminescian?, reprezent? ri simbolice ale infinitului, pentru c?, „dezgustat de lumea m?runt?", „poetul se refugiaz? În Împ????ia vechilor zei al Valahiei" . (Eugen Simion). Partea a doua a lucr?rii se refer? la conceptul de topos poetic În teoria literar?? ?i la semnifică?iile superioare pe care acesta le cumuleaz? În opera lui M. Eminescu. Cunoa?terea operei poetice, receptarea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de mult trecute", cănd „gândul era paz? de vis ?i de eres", cănd „basmele iubite erau Încadev?ruri", În epoca sacr? a mitului, singura care putea reconcilia idealul cu realul, spa?iul mitic fiind un ț?ram magic În care zeul I?i f?cea sim?it? prezen?a prin crea?ie, iar omul putea oricând accede c? tre lumea absolut? a cunoa?terii: „ În vremi de mult trecute, cănd stelele din ceruri Erau copile albe cu p?rul blond ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a artistului un joc arhitectonic de nobile Îndemn?ri Inso?ind o viziune de ??re?ie În profunzimile spa?iului neptunic" (Zoe D.Bu?ulenga) Nu este de mirare atunci c? În acest univers fantastic I?i au s?la? zeii În???i lumea mitului aureolând astfel peisajul descris, conferindu-? i sacralitatea unui templu magic. Dac? mediul subacvatic este dominat de sclipirile argintii ?i de r?sfrângerile astrului nocturn În albastrul apei, În inima p?mântului, a muntelui, domne?te aceea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
or desface ?i-n palate s-or preface..." („Mu?ațin ?i codrul"). Aceast? d?inuire e posibil? doar Într-un spa?iu În care cunoa?terea se deschide unei comunic? ri directe Între transcendent ?i imanent. În vechea spiritualitate dacic?, zeii „expresie individualizat? a transcenden?ei" (Zoe D.-Bu? ulenga) coborau În lume, „În domeniul imanen? ei", comunicau cu acestă idee pe care L. Blaga o va demonstra mai târziu În filozofia spa? iului mioritic. Aceast? „coborâre" e Întruchipat? În poezia
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Aceast? „coborâre" e Întruchipat? În poezia lui Eminescu În simboluri diferite „imagini ale unei mitologii neînchise" (Zoe D. Bu? ulenga) ce se concretizeaz? În descrierea unor spa?îi nelimitate, cum ar fi muntele imens unde I?i aveau s?la? zeii: „ El de dou? ori mai nalt e, decat dep?rtarea-n soare. Stânc? urcat? pe stânc?, pas cu pas În infinit Pare-a se urcă iar fruntea-i, cufundat?-n În???ime, Abia marginile-arat? În albastrantunecime: Munte jum?tate-n lume
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lumi nu exist?, cunoa?terea ?i comunicarea Între cer ?i p?mânt fiind posibile oricând: „ Dezgustat de lumea ??runt?, care-i cere s? «lustruiasc? În rime ?i-n caden?e» durerea lui adânc?, poetul se refugiaz? În Împ????ia vechilor zei ai Valhalei"' (Eugen Simion) „Poartă solar?" simbol al într?rii Într-o lume superioar?, a cunoa?terii ?i spiritualit??îi, nu reprezenta un semn al interdic?iei: „Zeii Daciei acolo locuiau -poart? solar? În a oamenilor lume sc?rile de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
caden?e» durerea lui adânc?, poetul se refugiaz? În Împ????ia vechilor zei ai Valhalei"' (Eugen Simion) „Poartă solar?" simbol al într?rii Într-o lume superioar?, a cunoa?terii ?i spiritualit??îi, nu reprezenta un semn al interdic?iei: „Zeii Daciei acolo locuiau -poart? solar? În a oamenilor lume sc?rile de stânci coboar?", iar sc? rile, „simbol În vertical? al evolu?iei, punte de comunicare Între cosmic ?i terestru, figureaz? că un intermediar arhitectonic", ele fiind prezente În descrierea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
stâncilor, „ Doina str?luce?te-n noapte că din marmur? zidit?, / Prin o mreaj? argintoas? că prin vis o vezi ivit? /A ei sc?ri ajung din ceruri a stâncimei negri col?i" {„Memento Mori"). De asemenea, sunt descrise palatul zeilor daci ?i cetatea Soarelui „cu într?ri În veci deschise, cu sc?ri netezi, colonade / lungi de marmure că ceară", dar ?i gr?dinile din „monastirea alb-a lunei" ce se Înal?? pe „sc?ri de flori". Toate aceste „coresponden
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mari că ni?te albe lune" fascineaz? prin „infinitatea de cuburi de cristal" . „Împ????ia fascinanului Odin", descris? În „Toma Nour" sau „Odin ?i poetul" exprim? astfel „un sentiment dominant de evaziune ", iar eroul, „cuprins de bra?ele albe ale zeului nordic, are sentimentul de a frânge condi?ia efemer?, atingând eternitatea prin integrarea În iner?ia polar?" . Acest univers fantastic devine expresie poetic? a sentimentului de nostalgie fă?? de o lume pur?, compus? din miile de cristale de ghea??, adev
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
comunic? adev?ruri general umane, care „I?i au ????cinile În straturile adânci ale sufletului ?i fac parte din arhetipurile arhaice ale incon?tientului colectiv". Cea care putea s? reuneasc? „raporturile dintre lumea sufleteasc? arhaic?? ?i topica literar?" era considerat? zei?a Natură. B. Topos-uri eminesciene În literatura de specialitate, al?turi de termenul de „topos poetic" sunt utilizate ?i alte structuri semantice care desemneaz?, referitor la crea?ia eminescian?, acest concept: „sistem de simboluri"Eugen Simion ( În care sensibilitatea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
surprinde frumuse?ea lor ireal?. În poezia lui Eminescu, p?durile sunt „de argint", iar codrii, „de aram?", timpul se m?soar? În „codri de secoli" (Memento Mori), iar spa?iul se urze?te În „p?duri de basme" (Memento). Zeii, zânele, magii, ??i au l?că? În lumea lor. Astfel, zână Dochia are palatul s?u „din stânce sure" lang? râuri de argint „care mi???-n mii de valuri / A lor glasuri Înmiite, printre codri, printre dealuri, / Printre bol?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Dincolo de enormitatea faptului că Nora lui Ibsen este nepoata Unchiului Vania și se crede "pescăruș" asemenea eroinei lui Cehov, este în Pescărușul din livada de vișini un crescendo acvatic de sfîrșit de lume, după cum în "parodia egipteană" Stăpînul tăcerii Thot, zeul fertilității, este un intelectual printre analfabeți, politician machiavelic ce îi transformă pe regi în zei, pe muritori în divinități, sfîrșind prin a înlocui monarhia cu republica. Febra intertextualistă nu amestecă doar personaje, ci și stiluri și limbaje. În Stăpînul tăcerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
asemenea eroinei lui Cehov, este în Pescărușul din livada de vișini un crescendo acvatic de sfîrșit de lume, după cum în "parodia egipteană" Stăpînul tăcerii Thot, zeul fertilității, este un intelectual printre analfabeți, politician machiavelic ce îi transformă pe regi în zei, pe muritori în divinități, sfîrșind prin a înlocui monarhia cu republica. Febra intertextualistă nu amestecă doar personaje, ci și stiluri și limbaje. În Stăpînul tăcerii, Osiris vorbește ca Trahanache, fiul său, Horus, ca Iorgu de la Sadagura, regina etiopiană Aso, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
artistic este enorm, comicul irezistibil, încît autorul trece, în percepția noastră cel puțin, între cei mai originali comediografi contemporani. Dar formula este și a lui Giraudoux din Război cu Troia nu se face și a lui Radu Stanca din Gîlceava zeilor. "Textele pentru teatru" ale lui Horia Gârbea sînt Euphorioni născuți in vitro, adică în bibliotecă. Ele țin mai mult de cultură decît de artă, mai exact reprezintă momentul de saturație cînd cultura tinde să devină artă. Intertextualismul reprezintă damnațiunea artistului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
te privesc cu ochii holbați ai iubirii, pricep c-ai să mă poți trăda. PRINȚESA: Eu, prințe drag? PRINȚUL: Da, prea-frumoaso! Și ca să nu te văd tîrîtă în păcat, prefer să te sortesc, neprihănită, morții! (O spintecă și pe ea.) Zeul acesta Eros ar trebui să fie al dreptății. Ce limpede am început să judec de cînd mă aflu în puterea lui! Veniți, supuși ai mei, spre a vedea. (Scena se umple de curteni) Aceste hoituri de care ne împiedicăm azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
dictatoriale ("Faraon sînt eu? Păi zău că era mai bine pe vremea predinastică. O să instalez democrația! Să se conducă singuri! Și faraonul să fie eligibil. Din doi în doi ani. Iac-așa!"; ar mai avea o soluție să se proclame zeu (dar... "Cum? Tu zeu și eu muritoare?" se interesează, candidă, Isis, înainte de a afla că poate fi canonizată și ea); pînă una-alta, Osiris are ce are cu etiopienii ("Pe etiopieni o să-i belesc de-o să mă țină minte vindicta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Păi zău că era mai bine pe vremea predinastică. O să instalez democrația! Să se conducă singuri! Și faraonul să fie eligibil. Din doi în doi ani. Iac-așa!"; ar mai avea o soluție să se proclame zeu (dar... "Cum? Tu zeu și eu muritoare?" se interesează, candidă, Isis, înainte de a afla că poate fi canonizată și ea); pînă una-alta, Osiris are ce are cu etiopienii ("Pe etiopieni o să-i belesc de-o să mă țină minte vindicta bonum și-o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
grav, poate că muzica râului Îi dădea halucinațiile secrete ale lucidității. Poate că aidoma șezuse și Heraclit și meditase, În noapte, ca să Înțeleagă zădărnicia. Fericit a fost acel Heraclit când a pătruns lipsa de Înțeles a lucrurilor și a ignorat zeii. S-a ridicat și nu a simțit efortul, exact ca În clipa când a alunecat În leșin, ușor, parcă dus de apele fluviului care Îl cerea Înapoi cu infinită discreție și delicatețe. Apoi a mers prin Întuneric, poticnindu-se, cu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
salutat, că nu le-am dat onorul, ei nu mă puteau saluta... Păi nu puteau, din moment ce nu exist, din moment ce nici ei nu există; iar cei ce nu există nu se pot recunoaște unul pe altul. Să le fie de bine zeilor, ăia sigur există. Dar Ionela, există ea, care se culcă pe bani cu fiul prim-secretarului? Ce Întrebare stupidă. Sigur că nu există. Și atunci ce să Însemne gheara care mi s-a Înfipt În gâtlej Îndată ce m-am gândit
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
dai. Persoanele în discuție, autonumite “descurcărețe” se situează în realitatea obiectivă, la polul diametral opus față de respectiva apreciere personală și fără fond, fiind persoane fără nicio calitate, mințile lor fiind stăpânite de idolul mândriei. Popoarele din vechime numeau “idoli” acei zei mincinoși la care se închinau în rătăcirea lor. În creștinismul contemporan, cuvântul “idol” a primit și alte înțelesuri: lăcomia de bani (iubirea de arginți), de mâncare, de haine, de mașini scumpe, de produse ale tehnologiei moderne (telefoane mobile, tablete), jocuri
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
robia unei vieți fără de Dumnezeu. În drumul său către Tărâmul Făgăduit, poporul evreu, uitându-L pe Dumnezeu-Binefăcătorul, și-a creat o lume spirituală mai apropiată de frustrările și aspirațiile sale, ajungând până la identificarea unor reprezentări materiale cu Dumnezeu însuși. Acești zei mincinoși au fost numiți “idoli”, iar închinarea la idoli a fost numită idolatrie. În prezent, omenirea a înlocuit forma de idolatrie atât de răspândită în vechime, cu una mai subtilă și mai perfidă, concretizată în idolii prezentați în capitolul anterior
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ce va urma. Ea s-a pensionat cu unul din decretele lui Iliescu la 50 de ani, el a devenit director al unei întreprinderi pe care a privatizat-o și de acolo a ieșit la pensie. Parcă eram în „Amurgul zeilor” și răsună muzica lui Wagner, aici cazacioc și se vedea steagul roșu pe Kremlin. A mai fluturat încă 2 ani, acum e vechiul steag, al imperiului rus, al țărilor. Sincer, nu am crezut că vom trece la capitalism, eram în
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]