24,729 matches
-
ruginite. 1201. Intriga este natura vieții. 1202. Asuprirea este fardul pus unor suflete spre a fi purtat obligatoriu de acestea. 1203. Învingătorul va rămâne doar cel ce va reuși să se învingă pe sine. 1204. Care casă nu-și are zidurile ei? 1205. Nu există gard pentru sufletul ce speră. 1206. Oricât de mare ar fi o nenorocire nu uita că pot fi altele și mai mari, de aceea nenorocirea ta poate fi o mare bucurie pentru cei care trăiesc în
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
omenirea.” Ce dăinuie oare, după ce a intrat în legendă „magul realismului magic”? Neîndoios, prețuirea, admirația și dragostea zecilor de milioane de oameni de pe glob care i-au citit opera, tălmăcită în 35 de limbi... Și acest modest grafitti de pe un zid din Aracataca lui natală, unde un poet anonim a scris aceste cuvinte, vibrante prin sinceritatea, profunzimea și adevărul lor: „Lui Gabriel García Márquez. Tu ești Aracataca, leagănul culturii, acolo unde i s-a cântat să adoarmă geniului, regelui literaturii; azi
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
Luminile purtate de sclavi, goneau puterile întunericului. Pocalele umplute de bacante nu se isprăveau nici o clipă. Consulul roman Lucullus era amețit. Se retrăgea. Straja palatului se sprijinea când de zid, când în suliți, schimbânduși greutatea trupului de pe un picior pe altul, când ultimul grup de invitați era purtați pe brațe de sclavi spre a fi așezat în lectică. Cea mai bogată din ele era a lui Perigeu, care-și câștigase
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
era foame. O bucată de pâine muiată în vin avea să-i mai dea puțină putere. Soarele ardea nemilos. Patricienii bogați se retrăgeau în bazinele vilelor să se-mbăieze. În casa lui s-auzeau râsete. De-aceea despărțise cu un zid de tot ce a fost vreodată a lui. Să-și uite păcatul. Întremat de dumicatul înghițit mai aruncă o amforă-n bazin. Amfora se scufundă în fundul bazinului. Necăjit Perigeu se așeză pe marginea lui uitându-se la statuie. Ședea în
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
dori altceva decât să fugă. Zeii te pedepsesc pe nedrept, o știu. Dar nu poți să le faci ceva. Sunt zei, adăugă Geea cu glas gâjâit de bătrînă. Sunt zei... relua ca un ecou Perigeu fugând din calea ei către zidul cu care se izolase de lume. Cu brațele îmbărbătate de groază se cățăra până aproape de coamă. Zidul era destul de înalt și se șubrezise. Când apucă de coama ușor măcinată de ploi căzu. Câteva pietre căzură sub el. Atunci bătrâna s-
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
faci ceva. Sunt zei, adăugă Geea cu glas gâjâit de bătrînă. Sunt zei... relua ca un ecou Perigeu fugând din calea ei către zidul cu care se izolase de lume. Cu brațele îmbărbătate de groază se cățăra până aproape de coamă. Zidul era destul de înalt și se șubrezise. Când apucă de coama ușor măcinată de ploi căzu. Câteva pietre căzură sub el. Atunci bătrâna s-apropie înduioșată. Perigeu, adunându-și ulti mile-i puteri, zise: Tu nu ești Geea. Tu nu ești
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
roasă de voi vă blestemă. Fiți blestemați! Urletul ei răsuna sinistru în împrejmuirea de piatră. Stăpânul casei lui Perigeu ieși îngrozit în grădină. Apoi s-apropie însoțit de-o ceată de sclavi adunați la urletele bătrânei turbate. Urcându-se pe zid se-nfiorară. L-a omorât pe Perigeu stă pâne, adăugă unul din ei. Prindeți-o și-aduceți-o în coace. Și dărâmați zidul acesta. Și-atunci, în timp ce zidul se crăpa tot mai mult, Geea se scufundă în lacul de vin, dispărând. Când
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
în grădină. Apoi s-apropie însoțit de-o ceată de sclavi adunați la urletele bătrânei turbate. Urcându-se pe zid se-nfiorară. L-a omorât pe Perigeu stă pâne, adăugă unul din ei. Prindeți-o și-aduceți-o în coace. Și dărâmați zidul acesta. Și-atunci, în timp ce zidul se crăpa tot mai mult, Geea se scufundă în lacul de vin, dispărând. Când trupul îi fu scos la iveală, era rece ca o statuie. Apoi în timp ce o lăsară pe trepte să se usuce, trupu-i
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
însoțit de-o ceată de sclavi adunați la urletele bătrânei turbate. Urcându-se pe zid se-nfiorară. L-a omorât pe Perigeu stă pâne, adăugă unul din ei. Prindeți-o și-aduceți-o în coace. Și dărâmați zidul acesta. Și-atunci, în timp ce zidul se crăpa tot mai mult, Geea se scufundă în lacul de vin, dispărând. Când trupul îi fu scos la iveală, era rece ca o statuie. Apoi în timp ce o lăsară pe trepte să se usuce, trupu-i crăpă. Ochii mari se rostogoliră
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
întâlnește cu Pantazi, și a casei acestuia, refacerea traseului crailor mateini, povestea întâlnirii lui Zambaccian cu G. Călinescu și a celor două tablouri false cumpărate de acesta dintr-un anticariat de pe aceeași (acum fosta) stradă a Modei, descoperirea comorii din zidul institutului condus de G. Călinescu sunt printre episoadele cele mai delectabile ale cărții.
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
că poeții planetei au trecut pe acolo. Marele caligraf chinez Yu Liansheng a oferit cadou orașului Kenosha o oală din lut de 7200 de ani vechime din partea orașului Sheyang și a poporului chinez, Ernesto Kahan a adus o piatră din Zidul de la Ierusalim (așa am înțeles!) și o piatră (cărămidă) din Chile. Poetul chilean Pedro Serazzi, acoperit cu un steag cu semnăturile celor 33 de mineri supraviețuitori ai accidentului minier din Chile (salvați după 69 de zile sub pământ ) a ținut
Cel de-al 31-lea Congres mondial al poeȚilor - XXXI. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_400]
-
seamă! În clădire nu se auzea nici un zgomot. Am intrat după colegul meu. Într-adevăr, ieslele de piatră, potourile unde erau legate animalele erau acolo și acum, la fel găurile săpate în pereți de copitele cailor și catârilor, iar pe ziduri se păstra încă balegă uscată. Cazanul cel mare în care se fierbea mâncarea pentru animale era acolo și el, precum și kang-ul încăpător pe care se înghesuiau cei șase fii ai lui Feng. Petrecusem și eu câteva nopți pe acest kang
Mo Yan - Broaște by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2564_a_3889]
-
grijă, de teamă că vreun sunet ar putea să-l tulbure pe Maestru. Conduși de Wang-Ficat, am trecut în revistă figurinele. Cele neterminate se uscau în iesle, iar cele uscate, așteptând să fie pictate, erau puse pe etajere lungi, înspre zidul din nord. Copilașii ăștia de lut, diferiți unii de alții, ne salutau de pe fundul ieslelor unde erau puși și, cu toate că Maestrul nu le pictase încă fețele, păreau că erau plini de viață. Wang-Ficat ne mărturisi că Maestrul rămânea zilnic așa
Mo Yan - Broaște by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2564_a_3889]
-
mă simți pe culmea omului. Păstrează taina ce ți-o dăruiesc în numele Domnului Iisus - idealul sufletului meu“: poetul n-a făcut, însă, pasul spre pustia monahului, ci a rămas „în Christ, cu toate puterile“, între vămile pustiei poetului, dincoace de zidurile mănăstirii. Știm numele și opera, consemnate, comentate în istorii și dicționare literare. Nu știm, însă, decît în rare cazuri (N. Steinhardt și Daniel Turcea sînt excepțiile), felul cum vor fi trecut scriitorii în haina monahală sau preoțească, aventura spirituală care
Literatura română și monahismul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2572_a_3897]
-
între ei(chiar dacă pe masă e o fructieră plină cu mango) și dacă nu se pot înțelege le iau înapoi, dar nu le dau o a treia mango. Iar altă mamă a lăsat celor doi fii care au ridicat un zid între locuințele lor, unuia ventilatorul fără întrerupător, și celuilalt întrerupătorul fără ventilator. Cartea este scrisă cu discreție și poezie. Vorbind de mamele copiilor procreați de americani în timpul ocupației sudului, scriitoarea spune că vârsta lor, aceeași cu a ei, nu se
O SCRIITOARE DE 14 KARATE. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_411]
-
sunt obișnuiți să vadă oameni mergând prin port, în afara celor care cară fieri vechi și materiale pentru construcții. Camera de fotografiat le încruntă privirile, iar de stat la vorbă nici nu se pune problema. Copacii și plantele care au acoperă zidurile masive de beton sunt o mărturie vie a a trecerii timpului peste acest loc, care nu este decât o sursă de fier vechi. Multe dintre coloane au fost distruse de cei care cautau fier, iar din beton ies, parcă așteptând
Cum arată Portul 1 Decembrie de pe Canalul Dunăre-Bucureşti - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/25775_a_27100]
-
schimbe prea mult preponderența elină. Invazia slavilor (sec. V-VI) și creștinismul adus de ei (sec. IX-X) nu au întrerupt legăturile cu Bizanțul. Prin Marea Neagră sau via terris de-a lungul Dunării, creștinismul originar al comunităților romanofone nord-dunărene au transgresat „zidul slavon“ (N. Cartojan) și au intrat în contact cu ortodoxia originară a Heladei bizantinizate. Aveau dreptate cei care ne considerau „latinii Bizanțului“ și N. Iorga (precum și alți istorici) care vorbeau despre români ca un Bizanț post-bizantin. O singură eroare însă
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
Sân Pietro cu coloanele lui Bernini, la fel, dar cu acces liber. Însă așa numitele „borghi” din jurul Vaticanului ( de la „borgo”, citadela, după etimonul german, burg), zidiri vechi, biserici, fântâni, sunt zone extravaticane. Vorbim de străzile de la Castel Șanț’ Angelo la zidurile vaticane, ori de străzile de la Piazza Risorgimento spre Bazilica Sân Pietro, ori de cele de la Porta Sânto Spirito spre Coloane. Ele nu fac parte din Statul Vatican. Cetatea papilor cuprinde în mare, perimetrul delimitat de zidurile înălțate de Leon al
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
Castel Șanț’ Angelo la zidurile vaticane, ori de străzile de la Piazza Risorgimento spre Bazilica Sân Pietro, ori de cele de la Porta Sânto Spirito spre Coloane. Ele nu fac parte din Statul Vatican. Cetatea papilor cuprinde în mare, perimetrul delimitat de zidurile înălțate de Leon al IV-lea, între 840-852. Despre zidurile gotului Totila, anterioare, cu trei secole, acestora, nu mai insist. În 852, pentru a proteja mormântul Pescarului de oameni de îndrăznețele atacuri ale saracenilor (care urcau pe Tibru, după ce ajungeau
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
Piazza Risorgimento spre Bazilica Sân Pietro, ori de cele de la Porta Sânto Spirito spre Coloane. Ele nu fac parte din Statul Vatican. Cetatea papilor cuprinde în mare, perimetrul delimitat de zidurile înălțate de Leon al IV-lea, între 840-852. Despre zidurile gotului Totila, anterioare, cu trei secole, acestora, nu mai insist. În 852, pentru a proteja mormântul Pescarului de oameni de îndrăznețele atacuri ale saracenilor (care urcau pe Tibru, după ce ajungeau în portul Ostia), papa va construi, prin arhitecții săi, si
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
cu trei secole, acestora, nu mai insist. În 852, pentru a proteja mormântul Pescarului de oameni de îndrăznețele atacuri ale saracenilor (care urcau pe Tibru, după ce ajungeau în portul Ostia), papa va construi, prin arhitecții săi, si apoi vă binecuvânta zidurile protectoare din jurul Vaticanului. Ele sunt, cu mici modificări-restrângeri mai de grabă, decat expansiuni - până acum, granițele de piatră pe care, umil, desculț, în fața cortegiului clerului, Papa Leon le-a trasat atunci... De unde denumirea păstrată și în prezent de Citta Leonina
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
Grigore al XI-lea, revenind după exilul din Avignon, 1377; înainte reședința lor era la Sân Giovanni în Laterano. De la Vatican la Castelul Șanț’ Angelo, loc de refugiu, folosit ca atare, întărit, duce un coridor suprateran, Via dei Corridori, un zid de cetate, practic, circulabil, numit și „Îl Passetto”. Borgo Pio, unde-l putem vedea, este parte din municipiul Romei. Străzile din jurul Castelului Șanț’ Angelo alcătuiesc, se știe, Borgo Castello, unde se impune amplă Piazza Pia. Pelerinii care proveneau, pe vremuri
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
Palatul Apostolic... Benedict al XVI-lea a locuit în Borgo Pio, înainte de alegera să că papă, mergea modest, dimineața devreme, agil, spre edificiul renascentist din Piață Șanț’ Ufizzio, unde conducea Congregația pentru Doctrina credinței. Șanț’ Ufizzio e proprietatea Vaicanului, iar zidul dinspre Porta Cavalleggeri(cavaleria vaticană de altă dată era aici) a fost dărâmat, pentru a permite accesul credincioșilor. Abia apoi, fostul cardinal german s-a mutat la Vatican. Înainte era un „borghigiano”, adică un locuitor din Borgo Pio, nu din
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
NU ESTE!) coroborată cu o reformă structurală a sistemului, prin reducerea reală a ponderii adresabilității către spitale, investiții mari (și țintite) în modernizarea compartimentelor de medicină primară și de ambulator. Altfel toate eforturile declarate ale CNAS se vor sparge în zidurile ridicate de SPITALE, în baricadele construite cu abilitate, care au ca scop menținerea unor circuite financiare, aducatoare de mari profituri. Din păcate de la această stare de fapt și pâna la interesul pacientului - plătitor de taxe - e cale lungă." Citește și
Victor Eşanu, chirurg din Cluj: câţi furnizori au suferit pierderi, câţi sponsorizează Puterea () [Corola-journal/Journalistic/25956_a_27281]
-
Fukushima, despre cutremurele din cariera lui și dă un prognostic pentru România, bazat pe calcule științifice: următorul seism puternic veni după 2041. Adică o întoarce ca la Ploiești, de nu mai ști ce să crezi. "Ăla din 1738 a dărâmat zidurile de trei-patru metri ale Cetății Neamțului!", afirmă Mărmureanu. Analiza istorică a celor cinci cutremure (n.red - cele mai puternice din România) a arătat că cea mai mică distanță, între un cutremur de suprafață, ca în ’77, și unul de mare
Mărmureanu calcă pe urmele lui Hâncu: în România, un cutremur catastrofal va veni după 2041 () [Corola-journal/Journalistic/25976_a_27301]