1,923 matches
-
spulberaseră, ușa se deschise și în spatele unui zâmbet, apăru doctorul. Deci scăpăm de spital, de medicamente, de singurătate?... formulă el vesel cele câteva cuvinte, în loc de bună seara. Așa se pare. Nu mai există nici un dubiu. Mâine pe la prânz am chemat zugravii, igieniștii, vreau să alungăm orice urmă de boală din această rezervă. Parcă spuneai că boala mea nu e contagioasă. Nu e, acesta e adevărul, dar în practica de spital se cer întotdeauna măsuri de precauție. Pe seară voi instala aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Costache Conachi, a cărui fiică - Cocuța - a avut un rol deosebit în lupta pentru Unirea Principatelor, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, N. A. Bogdan, Teodor Codrescu și Vasile Alecsandri cu rol deosebit pe plan politic, diplomatic și cultural - artistic, un neîntrecut zugrav al societății moldovenești din acea frământată și binecuvântată epocă. Sunt prezentați și domnitorii Mihail Sturdza și Grigore Alex. Ghica în antiteză: pentru primul remarcă accentuată lui Cupiditate, în timp ce următorului i se atribuie eliberarea robilor țigani, libertatea presei ce a militat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
român“) și, uneori, chiar fete de patroni și judecători. Era bizar. Țineam ore suplimentare cu fiica celui care vopsise tot liceul, din pivnițe până la acoperiș. Mă rog, nu pusese chiar el mâna pe pensulă, dar sponsorizase toată operațiunea, adusese și zugravii. Mi se părea că sunt neimportant, folosit, turuiam despre robotica lui Rebreanu (meșterisem eu o teorie despre nuvelele de război) și extrospecție la Hortensia (eu am inventat termenul!) și eram ascultat, dar mintea îmi zbura la ciorapii cu pătrățele ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scufunda în beznă, așa că apăreai în cadru spășit, fantomatic, cu neoanele sălii sărindu-ți în ochi. Dacă nu-ți plesnea inima până urcai cele șase rânduri de câte patruzeci de trepte, clacai înăuntru, împiedicându-te de-o scară enormă de zugrav rezemată de perete, pe lungime. Treptat, oamenii acopereau sala; imediat după scara de lemn, erau preferate caloriferele, peste care se ridica un tron de haine: stăteai confortabil pe el și iarna ținea de cald. Care nu nimerea pe scară sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ai naturii, patriei sau dragostei, după caz și chef), „corifei“, „maeștri“, „fruntași“ (aici intrau toți pașoptiștii, avansați, ca-n armată), „coloși“, „deschizători de drumuri“, (un fel de cercetași curajoși; eu le-aș fi spus imprudenți), „campioni“, „sinteze“ (ale genialității poporului), „zugravi“, „poeți nepereche“ (aici, dădeam automat nota 2), „ctitori“, „tribuni“, „barzi“ și alți trubaduri lirici sau epici. Nici nu aflai dacă studenții chiar credeau în enormitățile astea sau doar încearcau să te păcălească. Dezastrul era complet, îți fugea mintea când la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aprinse. Mă simțeam bine pe piatra cubică, răceala ei curată mă încuraja să merg mai departe. Sub tonete dormeau cerșetorii, imuni la mirosul pestilențial și la vizitatorii care făceau cu schimbul la perete. Trecătorii își vedeau de treabă, ca niște zugravi meticuloși, angajați să spoiască fațada. Dacă n-ar fi răsărit soarele, opera ar fi continuat la nesfârșit: dimineața, n-ai mai fi găsit Facultatea de Litere. Tonetele Anticarilor de ocazie se lipiseră de pereți, crescuseră pe corpul facultății, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Unul scosese un pantof fără șiret, cu tocul gros și stropit cu var. Pe ceilalți n-am mai apucat să-i vedem. L-am smuls pe Cezar de lângă tonetă și-am luat-o la fugă prin piață, urmăriți de câțiva zugravi. „Frumos, nu?“, și-a dus Mihnea mâna la tâmplă. „Depozitul de valori. Neprețuite. Trebuie doar să știi să negociezi.“ „Ce să negociezi și cu cine?“, l-am întrebat într-o doară, descheindu-mă la hanorac. Era o căldură moale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ȘĂINEANU, Lazăr (23.IV.1859, Ploiești - 11.V.1934, Paris), filolog și folclorist. Era fiul Mariei (n. Rabin) și al zugravului de biserici Moisi Șain. Învață cu un dascăl grec și cu unul evreu, înscriindu-se abia la unsprezece ani la o școală primară din Ploiești. Studiile secundare le începe la Gimnaziul „Sf. Petru și Pavel” din același oraș, continuându-le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
Mare a întărit numai stăpânirea asupra acestor sate și a acordat scutirile de dări și slujbe pentru locuitorii satelor Episcopiei. Episcopia Romanului (sau din Târgul de Jos), a fost înființată după anul 1408. În anul 1415, Alexandru cel Bun dăruia zugravilor Nichita și Dobre două sate pe Drăslivița, anume Crăinicești și Leucușești, ca să zugrăvească două biserici, una în târgul Romanului, alta care va fi voia domnului, afară însă de bisericile din Rădăuți, sau o casă sau un pridvor. Un episcop (numit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
considera, în schimb, că amplificarea construcției “răspunde unei cerințe estetice sporind farmecul pitoresc pe care îl crează fărâmițarea interiorului”. Prin creșterea în lungime și înălțime s-a creat astfel un spațiu mare mare, în interior, care trebuia acoperit cu frescă. Zugravii au știut, însă, să îl folosească, introducând teme noi și mărind înălțimea personajelor. Ținând seama de simbolurile, care joacă un rol foarte însemnat în mentalitatea oamenilor din Evul Mediu, hramul bisericilor, data la care au fost sfințite, nu a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și să susțină material cel mai amplu program de construcții bisericești și de împodobirea acestora cu frescă. Și este cu adevărat interesant de știut dacă pictura bisericilor de la Pătrăuți, de la Sfântul Ilie, sau cea de la Popăuți s-a datorat unor zugravi care au lucrat în secolul al XV-lea sau la mijlocul secolului al XVI-lea și la sfârșitul acestui secol. Un studiu amănunțit despre pictura medievală românească a fost făcut de V. Vătășianu, în Istoria artei feudale în Țările Române, vol
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
inscripție cu următorul cuprins: “ianuarie 7002 <1494>, Ivan Diacul, <ziua> înainte Mergătorului și Botezătorului Ioan”. Așadar, zugrăvirea bisericii s-a făcut înainte de Sfântul Ion, 1494, deci în anul 1493. Pe o altă inscripție se menționa: “a pictat Gavril Ieromonahul”, primul zugrav pe care îl cunoașteam din epoca lui Ștefan cel Mare. Reluând cercetarea grafitelor, Ion Solcanu a considerat că inscripția, care permitea fixarea zugrăvirii în 1494, nu există, iar pe celelalte inscripții le plasează în 1592. Pornind de la cuprinsul pisaniei, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
una din capodoperele artei medievale românești, Aflarea Sfintei Cruci, numită și Cavalcada lui Constantin cel Mare. Existența unor inscripții grecești l-a făcut pe istoricul de artă André Grabar să presupună că pictura de la Pătrăuți a fost făcută de un zugrav venit din sudul Dunării. Tetraevanghelul lui Gavril Mic are însă text grecesc paralel cu cel în limba slavonă, iar Gavril era un moldovean, ceea ce înseamnă că printre zugravii și pisarii noștrii se aflau și unii care aveau cunoștințe de limba
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Grabar să presupună că pictura de la Pătrăuți a fost făcută de un zugrav venit din sudul Dunării. Tetraevanghelul lui Gavril Mic are însă text grecesc paralel cu cel în limba slavonă, iar Gavril era un moldovean, ceea ce înseamnă că printre zugravii și pisarii noștrii se aflau și unii care aveau cunoștințe de limba greacă, deci, nu are nevoie ca la Pătrăuți să vină un zugrav din sudul Dunării. Deoarece din punctul de vedere al programului iconografic, frescele bisericii de la Popăuți reprezintă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
grecesc paralel cu cel în limba slavonă, iar Gavril era un moldovean, ceea ce înseamnă că printre zugravii și pisarii noștrii se aflau și unii care aveau cunoștințe de limba greacă, deci, nu are nevoie ca la Pătrăuți să vină un zugrav din sudul Dunării. Deoarece din punctul de vedere al programului iconografic, frescele bisericii de la Popăuți reprezintă o îmbinare a schemelor folosite la bisericile zugrăvite înainte de 1494 cu elemente introduse de ieromonahul Gavril de la Bălinești, înseamnă că biserica a fost zugrăvită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
elemente introduse de ieromonahul Gavril de la Bălinești, înseamnă că biserica a fost zugrăvită după înălțarea ei, în 1496. Simpla comparare a scenei, înfățișând Cina cea de Taină de la Voroneț cu cea de la Popăuți ne arată că, din felul în care zugravul își imagina scena, există o deosebire netă, că ne aflăm într-o altă fază din evoluția picturii moldovenești. Cronologia stabilită de Sorin Ulea și confirmată de studiile lui Dumitru Năstase ne arată că în Moldova lui Ștefan cel Mare a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în arta moldovenească și începea o alta, caracterizată prin înoirea elementelor artistice. Iar această activitate creatoare nu s-a desfășurat la întâmplare, ci în cadrul unei școli, unde s-a afirmat un talent ca acela al ieromonahului Gavril și al altor zugravi al căror nume nu îl cunoaștem. Multiplicarea registrelor pictate la Milișăuți, la Sfântul Ilie și la Bălinești nu s-a datorat unor influențe străine, ci a creșterii în înălțime a bisericilor, după cum a fost de părere S. Ulea. S-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scenă este una din cele mai frumoase - prin dinamismul mișcărilor, prin amploarea compoziției, prin precizia netă și totodată plastică a desenului - din întreaga pictură a secolului al XV-lea”. Frumoasă este, însă, și prin culorile pe care le-a pus zugravul. Un zugrav de geniu, timpul oferindu-i operei sale un farmec greu de descris. Frescele bisericilor lui Ștefan cel Mare ne îngăduie să reconstituim portretul marelui domn. Până în 1884, s-a crezut, pornind de la o litografie făcută de Gh. Asachi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
una din cele mai frumoase - prin dinamismul mișcărilor, prin amploarea compoziției, prin precizia netă și totodată plastică a desenului - din întreaga pictură a secolului al XV-lea”. Frumoasă este, însă, și prin culorile pe care le-a pus zugravul. Un zugrav de geniu, timpul oferindu-i operei sale un farmec greu de descris. Frescele bisericilor lui Ștefan cel Mare ne îngăduie să reconstituim portretul marelui domn. Până în 1884, s-a crezut, pornind de la o litografie făcută de Gh. Asachi, că domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când a fost adăogat exonartexul, în 1547. Dovadă că bisericile lui Ștefan au fost acoperite cu frescă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Corina Nicolescu era de părere, în 1964, că sub “influența picturii exterioare a bisericilor din Transilvania”, zugravii din Moldova au început “timid, dar construind totuși un început”, să picteze și pe pereții exteriori ai bisericilor, cum sunt chipurile de prooroci și de apostoli pictate la Neamț pe cele două șiruri de ocuite. Încă din 1968 și 1972
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
personalitățile istoriei și culturii românești preferate de Mihail Diaconescu nu sunt protagoniști ai unor evenimente istorice de prim-plan. Dionysius Exiguus din Depărtarea și timpul, retorul și scolasticul Lucaci din Adevărul retorului Lucaci, Ioan Caianu-Valachus din Marele cântec, Pârvu Mutu Zugravul din Culorile sângelui, Grigore Alexandru Ghica al X-lea din Speranța, Ioan Ciurdariu-Ciordas, Nicolae Bolcaș și Romulus Brad din Sacrificiul său nu sunt atestați, sau nu sunt răsfățați în cărțile de istorie. Multe personaje, situații și conflicte din universul epic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
paloare, iar în timp se instalează ulcerații și gangrenă digitală. Manifestările venoase pot fi cauzate de venospasm sau de tromboza venoasă. Pacientul relatează edem al mâinii lent instalat, care se accentuează la trezire, la efortul cu brațele ridicate (pictori, atleți, zugravi, zidari etc.), la căratul greutăților pe umeri sau la rece. Este descris sindromul Paget-Schroetter sau tromboza de efort care constă în instalarea bruscă a edemului, cu decolorarea brațului sau cianoză, ectazii ale venelor superficiale care se mențin caracteristic la ridicarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
e) Evreii ce vor intra în compunerea acestui detașament sunt acei care au fost întrebuințați la cultivarea terenurilor virane. Nu vor fi încadrați în acest detașament evreii din următoarele categorii: (total circa [...]). - Titrații universitari. - Meseriașii necesari armatei (croitori, cizmari, lingerii, zugravi, vopsitori, tâmplari). f) Se poate conta în general pe circa 1100 de evrei. În cazul când acest disponibil normal nu va fi realizat din cauza neprezentării acestor evrei potrivit comunicatului apărut în presă, se vor lua următoarele măsuri: - Urmărirea evreilor prin
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fugiți sau dispăruți din Transnistria evreul Herșcu Buium ctg. 1938 matr. 1227 care până în prezent nu s’a întors la domiciliu. Cei doi evrei întorși din Transnistria au fost repartizați după cum urmează: 1) Smilovici Iosub Burăch ctg. 1933 de meserie zugrav, la Spitalul Z.I. Nr. 180 Vatra Dornei dela data de 8 Noembrie 1943. 2) Evreul Smilovici David ctg. 1931 de profesie muncitor, repartizat la Centrul de Instrucție Sărata dela data de 5 Decembrie 1943. Cercul Teritorial Botoșani cu Nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
spital la Deva, și o fugit de la spital bătrânu’, și o zis că nu stă, că poate sunt din copiii lu’ ăia care-o fost Închiși la băiatu’ lui, și-i dă ceva, și moare... Ei o fost niște amărâți, zugravi o fost Înainte... Ăștia doi băteau și omorau la oameni acolo la Securitate... M-o Întrebat cum o fost, de Gafencu, de Moșneanu, de ăia... Doamne, n-am recunoscut nimic, nimic, nimic. Nimic n-am recunoscut... Pe dumneavoastră v-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]