3,303 matches
-
noastre"; acestea sunt "instrumente esențiale ale minții pentru a naviga într-o lume complexă" (ibidem). Odată configurate, după ce le învățăm și le aplicăm de câteva ori, nu mai este nevoie să gândim prea mult sau chiar deloc pentru a le pune în practică. Ca și în planul ideilor, al gândurilor, și în cel al emoțiilor, multe scheme sunt utile. Pot fi însă unele dintre ele și contraproductive sau chiar nocive. Văzute drept constelații de sentimente, gânduri, amintiri și predispoziții de a acționa care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
perspectiva deformată asupra vieții. Treptat, pe măsură ce aceste tipare își pierd forța, căpătăm o perspectivă mai echilibrată asupra lucrurilor, fiind capabili de reacții mai flexibile, care înlocuiesc singura reacție automată invariabilă" (p. 160). În virtutea schemelor deja existente, cel mai adesea, ne punem în practică impulsurile afective fără să le gândim; pur și simplu, simțim și acționăm fără să mai facem o pauză pentru a reflecta. Astfel, furia se transformă în izbucniri, teama în pierderea siguranței, suferința în lacrimi și groază. Or, rafinarea cunoașterii de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
capacitatea de a sesiza (și) punctul de vedere al celuilalt; d. a nu plănui răzbunarea. În plan comportamental, avem tendința de a ne afirma într-o manieră constructivă; totodată, avem capacitatea de a selecta modul în care acționăm, astfel încât putem pune în practică tendința noastră de acțiune sau să ne putem opune acestei tendințe, păstrând tăcerea. Tendințele de acțiune majore asociate supărării benefice sunt: a. ne comunicăm sentimentele, stările, trăirile fără a învinovăți; b. solicităm modificarea comportamentului celuilalt (într-o manieră asertivă); c
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
altul" (idem, p. 161, s.a.). C-o știm sau nu, sau că o vrem sau nu, plătim mereu un preț legat de consecințele neașeptate ale deciziilor noastre. Furați de posibilitățile puterii și ale dorinței de afirmare, uităm că întotdeauna deciziile puse în practică/aplicate în context social au și consecințe neașteptate, neanticipate, imprevizibile, necontrolabile. Nu cunoaștem prețul pe care-l vom plăti în viitor pentru deciziile din prezent (ibidem), pe termen mediu și lung. Nu știm ce tendințe și ce constrângeri vor crea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se derulează și ea sub semnul aceleeași fantasticității amuzant grotești. Iscusitul ,,vrăjitor’’ își valorifică cu deplin succes ,,darul’’ atrăgând pe loc atenția unei tinere pe nume Olga, cu care, după ce într-un spiritual dialog îi explică modul său de a pune în practică ,,vrăjitoria cu Spiriduș’’, pleacă ,,devale prin dosul Ceșmigiului, și fata mergea hupa țupa și unchiașul tipa-tipa.’’ Finalul episodic al basmului explorează cu rezultate excelente resursele comicului furnizat de lait motivul originar. Ne trezim în acest mod în plină reprezentație teatrală
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pe însuși dracul, cu care a practicat, împrumutându-i satanismul, pășind deci într-o zonă interzisă. 2.4.2. Kir Ianulea Întreaga analiză critică menită a elucida ,,cazul’’ operei Kir Ianulea, cu scopul de a stabili modul în care este pusă în practică tehnica ,,uitării’’ în model, se datorează în special lui Perpessicius (Note despre arta prozei la Caragiale). Minuțiosul exeget ne convinge pe deplin că, în comparație atât cu Belfegor-ul lui Machiavelli, transcris de Bandello, cât și cu varianta versificată a lui
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
8.5.2. Leadership-ul, creativitatea și tulburările bipolare E posibil să existe un aspect pozitiv în a suferi de tulburări bipolare? Potrivit unor teorii, simptomele maniei ca stima de sine crescută, succesiunea rapidă de idei și curajul de a le pune în practică, energia crescută, nevoia scăzută de somn, hipervigilența și decizia, pot practic să îi avantajeze pe unii oameni, care ocupă anumite funcții, în special pe cei foarte inteligenți și talentați. Într-adevăr, unii dintre cei mai influenți de-a lungul istoriei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fi oribil", este puțin probabil să ceară ajutorul altor oameni. Terapeutul va ajuta prima dată clientul să își recunoască gândurile iraționale. Apoi terapeutul va lucra cu clientul pe un sistem de exerciții sau teme de casă în care clientul va pune în practică noi abilități, cum ar fi asertivitatea, între ședințele de terapie. Al patrulea pas în terapia cognitiv-comportamentală este acela de a ajuta pacientul să își recunoască gândurile și convingerile iraționale de bază care îi generează și mențin depresia. Aceste convingeri iraționale
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
impulsuri ajung apoi la o zonă din ganglionul bazal numită nucleul caudat, care permite ca doar cele mai puternice impulsuri să ajungă la talamus. Dacă aceste impulsuri ajung la talamus, persoana este motivată să se gândească și mai mult să pună în practică aceste impulsuri. Acțiunea poate implica un set de comportamente stereotipe foarte apropiate de impuls. O dată ce comportamentele sunt executate, impulsul este diminuat. Pentru oamenii cu TOC, disfuncția din acest circuit poate fi rezultatul incapacității sistemului de a opri impulsurile primitive sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
strategie este susținută prin recursul Japoniei la ODA și prin rolul ei în cadrul Băncii Asiatice de Dezvoltare (ADB). Politica de asistență a Japoniei, una dintre cele mai ample din lume în anii 1990, are o "orientare comercială pregnantă" și este pusă în practică în mare parte pe o bază bilaterală (Lincoln, 1993, pp. 111 și 118). Japonia are un rol limitat în băncile de dezvoltare multilaterale regionale și globale, cu excepția ADB, unde deține un rol principal. De asemenea, acest comportament a atras critici
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și aplicarea dreptului după un sistem de reguli raționale. O procedură nu poate de una singură să ofere legitimitate. Dimpotrivă, procedura legislativă este ea însăși supusă constrângerii legitimării." Jürgen Habermas, 1978, p. 137. Cei care critică procedurile, mijloacele și resursele puse în practică operează pe trei terenuri sensibile: democrația comisiilor (Mesnard, 1990): sunt convocați oamenii din mediul respectiv pentru a fi asociați la decizii (expertiză și competențe științifice), dar, totodată, statul se deresponsabilizează. Urfalino și Vilkas descriu această atitudine de delegare a judecății
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
clasarea în patrimoniul istoric național Statul dobândește lucruri sau bunuri care îl preced și sunt moștenite din trecut. el le selecționează după criterii va-riabile în cursul timpului: interes național, estetic, artistic, istoric sau popular. Din punct de vedere istoric, statul pune în practică dispozitive concepute în momentul lansării primei politici a monumentelor istorice, sub Monarhia din Iulie (Guizot). Odată cu a Treia Republică, se dă prioritate patrimoniului (așa cum o dovedesc dezbaterile prealabile votului pentru legile din 1887, 1905 și 1913 asupra tipului de proprietate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o cu totul altă natură decât sectoarele protejate și la antipodul politicii locuințelor și a parcelării, operațiunea urmărea să constituie o metodă și un corpus de cunoștințe, codate într-un limbaj categorial univoc, fixat dinainte. Dorită de André Malraux și pusă în practică de istoricul de artă André Chastel, dotată din 1967 cu primele Comisii Regionale de Inventariere (astăzi Conservații regionale în cadrul Direcției Regionale pentru Acțiune Culturală DRAC), întreprinderea a apărut de-a dreptul interminabilă, în măsura în care actul cunoașterii este inevitabil depășit de propriul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
contrabalansa această tendință, statul nu ezită să înscrie bunul cultural în durată, în cadrul raporturilor intergeneraționale, luând ca martor colectivitatea însăși (Jonas, 1990). Mijloacele: înscriere și conservare Puterile publice protejează juridic (aplicarea unui drept specific) și prin conservare (prin mijloace tehnice puse în practică pentru a conserva, fie în starea actuală, fie prin simpla restaurare a unui statu quo ante cum a fost cazul Centrului de Artă Plastică Contemporană din Bordeaux, conservat ca antrepozit tocmai fiindcă fusese transformat în muzeu). Astfel, statul nu ezită
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în jurul unor "etichete" ("abstract", "figurativ"), care sunt semnale pe o piață care le cere, și nu țin în nici un fel de o esență (Moulin, 1967, p. 74). Această optică vizibil convenționalistă se prelungește până astăzi: "Strategiile de monopol sau oligopol puse în practică odată cu impresionismul pe piața artei contemporane constau în crearea artificială a unor condiții apropiate de cele care sunt date de la sine pe piața artei vechi". Raymonde Moulin, 1995, p. 209. Originea acestei idei provine, în parte, din reflecțiile foarte novatoare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fraternitate? Nu, este injustiție; trebuie spus cuvântul, este spoliere legală, cea mai rea dintre spolieri, deoarece este sistematică, permanentă și inevitabilă. Ce făcea Barbès când, în ședința din 15 mai, decreta un impozit de un miliard în favoarea claselor suferinde? El punea în practică principiul vostru. Acest lucru este atât de adevărat, încât proclamația lui Sobrier, care a concluzionat la fel ca discursul lui Barbès, este precedată de acest preambul: Considerând că trebuie ca fraternitatea să nu mai fie un cuvânt van, ci să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aceeași petiție și dacă legislativul le examinează în scopul mărturisit de a realiza egalitatea averilor, atunci în acest principiu, urmat de efecte, eu văd, și dumneavoastră nu mă puteți împiedica să văd, Comunismul. Că legislativul se folosește pentru a-și pune în practică gândirea de vameș sau de perceptor, de contribuția directă sau de impozitul indirect, de restricție sau de primă, puțin contează. Se crede el autorizat să ia și să dea fără compensație? Crede el că misiunea sa este de a echilibra
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
politică decât alții, adică puterea necesară pentru a atinge astfel de rezultate. Ca să fie obținut un anumit tipar de rezultate, un individ sau un grup oarecare trebuie să aibă un fel de "Ochi al lui Dumnezeu" asupra rezultatelor pentru a pune în practică redistribuirea, să vadă un minus aici și un plus acolo și ca urmare să ia de acolo și să mute aici. Cum puterile de a crea rezultate egale sunt concentrate în mâinile celor cărora le-au fost încredințate, așa cum a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în arătatul hotar și că ei au făcut înbunătățiri pe locul nostru, adică vie și pomi, iar nu alte acareturi” (subl. n.). Vasăzică, Ioan Purice și Mihăilă Brăilescu se prevalau de calitatea lor de răzeși în hotarul moșiei Umbrărești și pun în practică vechiul principiu devălmaș, pe baza căruia o parte din averea obștească putea fi transformată prin ceea ce ei numesc înbunătățiri, un fel de investiție, de fapt străvechiul principiu de muncă, în stăpânire locurească, fenomen frecvent practicat în perioada Evului Mediu, în cadrul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vom scoate din împărtășirea noastră, punându-i sub blestem și legătura arhierească și vor fi astfel pedepsiți cu toată casa lor de orice slujbă creștinească a bisericii, rămânând să moară și să fie îngropați ca dobitoacele...”, ceea ce s-a și pus în practică. Preoțimea satelor, deși a respectat porunca ierarhului, era alături de enoriașii lor, cunoscându-le îndeaproape viața și suferințele, ca unii ce trăiau în mijlocul lor sau proveneau chiar din rândurile celor obidiți. Spiritul de compătimire se desprinde din rapoartele ce au urmat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
N-am de gând nici să mă limitez la acest pragmatism. Cercetările internaționale desfășurate alături de Observatorul European al Violenței Școlare și de directorul acestuia, Catherine Blaya, mi-au confirmat ceea ce presimțeam de mult: importanța factorilor de protecție "automată", care sunt puși în practică în societăți date sau în locuri unde violența ar putea părea banală. Un proiect de scriitură Cititorul, dacă m-a urmărit până aici, va înțelege că această carte va fi una de un gen destul de special. Un pamflet științific? poate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un subiect social major, iar multe instituții și politicieni sunt interpelați și somați să reacționeze. În Franța, orice ministru al educației trebuie să treacă obligatoriu prin propunerea propriului "plan de luptă împotriva violenței", în Anglia este promulgată obligația de a pune în practică programe de luptă împotriva hărțuirii în toate școlile, în Japonia, combaterea școlară a fenomenului ijime este în centrul dezbaterii, care se dramatizează după uciderea unei tinere eleve de către o alta, iar în India pedepsele corporale țin prima pagină a ziarelor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de cercetare (Devine, 2001), cercetare-acțiune și evaluare a programelor (Shermann et al., 2002), anchete intensive privind factorii de risc (de exemplu, Fortin și Bigras, 1996; Fortin, Royer et al., 2000) formează acum o literatură bine definită. De unde posibilitatea de a pune în practică al doilea orizont al cercetării, care înseamnă, după expresia lui Latour, "crearea unor colegi", adică a unor oameni capabili să înțeleagă și să critice ceea ce se face (metodologia) și ceea ce se spune (modelele). Politicile publice, atât la nivel francez cât
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comunități internaționale de cercetare pe un asemenea subiect trebuie să țină cont și de acești cercetători, ferindu-se cu strictețe de exclusivitatea instituțiilor existente. Dincolo de instrumentalizarea oricând posibilă a unui subiect dureros, cercetarea violenței în școală este deosebit de capabilă să pună în practică procese de raționalizare științifică sau, dacă mi-e permis să folosesc termenul, un logos, în sensul în care logosul este adevăratul contrariu al violenței (Weil, 1967). Sunt proiecte științifice care trebuie să fie de la bun început proiecte etice. În asta
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Thin, 1997), aceștia se mai pot implica. Criteriile acțiunii nu sunt întotdeauna raționale, iar forța de convingere prin eficacitatea dovedită științific a programelor bine structurate este limitată. Dacă o "bună practică" este corect identificată nu înseamnă că va fi numaidecât pusă în practică pe teren. Spre un model ecologic Sociologul este deci obligat să "spulbere farmecul" bunelor practici, altfel ar rămâne cantonat într-o iluzie rațională fără eficacitate. Împotrivirile de pe teren pot ține de clasa socială și, cum am întâlnit în multe situații
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]