13,069 matches
-
reprezintă un complex de vestigii ale unor construcții rupestre cu funcții dominante cultice și de refugiu, a căror origine coboară uneori până în preistorie, situate în zona arcului sud-estic al Carpaților în principal în zona "Culmii Ivănețu", dar și pe dreapta Buzăului în "Masivul Siriu", precum și în zona adiacentă din Subcarpații de Curbură ("Dealurilor Botanului") pe un areal cu o lungime de peste 80 km. Cea mai mare densitate
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
în piatră, se ajunge pe o scară de lemn fixată în lăcașuri anume. Datată în secolele XVI-XVII după majoritatea elementelor, câteva inscripții indică posibila origine aflată în preistorie. Alte opinii bazate pe existența crucilor de tip Malta, a ferestrelor în arc frînt și a unei cruci cu raze o situează în secolele IV-V. Se află pe versantul de nord al culmii "Piatra Șoimului", în peretele abrupt dinspre Valea Ruginoasa și la 7 km de satul Nucu, fiind datată în secolele
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
cea colaterală are același acoperiș. La interior, în turnul de vest, se află situată tribuna, ea fiind deschisă spre nava centrală de unde se pot observa bolți construite recent pe structura navelor laterale. Corul este sub formă de boltă în cruce, arcul triumfal fiind semicircular. Peretele nordic al navei centrale are cinci ferestre romanice. Intrarea în biserică se face dinspre nord și dinspre sud prin intermediul a două uși simetrice adăpostite de porticuri. În nava colaterală sudică, pe peretele de est există incripția
Biserica fortificată din Merghindeal () [Corola-website/Science/326413_a_327742]
-
clasat monument istoric (cod LMI IS-II-a-B-03892). Lucrarea, ce a permis stabilizarea terenului și facilitarea accesului pietonal la zona centrală a orașului, este compusă dintr-un corp central de formă semicirculară cu o terasă superioară încadrat de două scări monumentale în arc de cerc. Aceste trei structuri delimitează la nivelul inferior o mică gradină ce pune în valoare minicascada situată pe fațada corpului central. Fiecare din cele două scări are, în partea interioară, trei balconașe ce surplombează fiecare câte o nișă. În
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]
-
Arcurile branhiale sunt structuri primordiale embrionare la animalele vertebrate care participă la formarea unor structuri și organe ale regiunilor cefalică și cervicală. Regiunea branhială, deși temporară la embrioni, este extrem de importantă prin derivatele ei, contribuind la formarea: Arcul branhial I sau
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
Arcurile branhiale sunt structuri primordiale embrionare la animalele vertebrate care participă la formarea unor structuri și organe ale regiunilor cefalică și cervicală. Regiunea branhială, deși temporară la embrioni, este extrem de importantă prin derivatele ei, contribuind la formarea: Arcul branhial I sau arcul mandibular, arcul visceral I, se formează din mezenchimul regiunii paracordale anterioare și a regiunii anterioare a rombencefalului și mezencefalului. În săptamâna 4-a (23 zile) de viață intrauterină se formează mugurii mandubulari, ce se vor uni
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
branhiale sunt structuri primordiale embrionare la animalele vertebrate care participă la formarea unor structuri și organe ale regiunilor cefalică și cervicală. Regiunea branhială, deși temporară la embrioni, este extrem de importantă prin derivatele ei, contribuind la formarea: Arcul branhial I sau arcul mandibular, arcul visceral I, se formează din mezenchimul regiunii paracordale anterioare și a regiunii anterioare a rombencefalului și mezencefalului. În săptamâna 4-a (23 zile) de viață intrauterină se formează mugurii mandubulari, ce se vor uni median și ventral și
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
structuri primordiale embrionare la animalele vertebrate care participă la formarea unor structuri și organe ale regiunilor cefalică și cervicală. Regiunea branhială, deși temporară la embrioni, este extrem de importantă prin derivatele ei, contribuind la formarea: Arcul branhial I sau arcul mandibular, arcul visceral I, se formează din mezenchimul regiunii paracordale anterioare și a regiunii anterioare a rombencefalului și mezencefalului. În săptamâna 4-a (23 zile) de viață intrauterină se formează mugurii mandubulari, ce se vor uni median și ventral și vor forma
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
I, se formează din mezenchimul regiunii paracordale anterioare și a regiunii anterioare a rombencefalului și mezencefalului. În săptamâna 4-a (23 zile) de viață intrauterină se formează mugurii mandubulari, ce se vor uni median și ventral și vor forma primul arc branhial. În stadiile următoare (embrion de 25-26 zile), în partea sa dorsală, proeminența mandibulară apare îndoită formând mugurele sau procesul maxilar. În acest stadiu de dezvoltare, procesul frontal este un apendice cranial al arcului mandibular și este delimitat printr-un
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
și ventral și vor forma primul arc branhial. În stadiile următoare (embrion de 25-26 zile), în partea sa dorsală, proeminența mandibulară apare îndoită formând mugurele sau procesul maxilar. În acest stadiu de dezvoltare, procesul frontal este un apendice cranial al arcului mandibular și este delimitat printr-un șanț slab marcat de masivul frontal al capului. Între proeminența frontală și proeminența primului arc branhial se delimitează o cavitate numită stomodeum, sau gura primitivă a embrionului. Stomodeumul este separat de intestinul primitiv prin
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
apare îndoită formând mugurele sau procesul maxilar. În acest stadiu de dezvoltare, procesul frontal este un apendice cranial al arcului mandibular și este delimitat printr-un șanț slab marcat de masivul frontal al capului. Între proeminența frontală și proeminența primului arc branhial se delimitează o cavitate numită stomodeum, sau gura primitivă a embrionului. Stomodeumul este separat de intestinul primitiv prin membrana orofaringiană. Mezenchimul arcului I este alimentat de capilare de nutriție rezultate din arcul arterial branhial I care deja s-a
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
delimitat printr-un șanț slab marcat de masivul frontal al capului. Între proeminența frontală și proeminența primului arc branhial se delimitează o cavitate numită stomodeum, sau gura primitivă a embrionului. Stomodeumul este separat de intestinul primitiv prin membrana orofaringiană. Mezenchimul arcului I este alimentat de capilare de nutriție rezultate din arcul arterial branhial I care deja s-a capilarizat. Din procesele maxilare, care mai târziu vor fuziona cu mugurii nazali, laterali și mediali, se diferențiază la adult: Medial, din mugurii maxilari
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
capului. Între proeminența frontală și proeminența primului arc branhial se delimitează o cavitate numită stomodeum, sau gura primitivă a embrionului. Stomodeumul este separat de intestinul primitiv prin membrana orofaringiană. Mezenchimul arcului I este alimentat de capilare de nutriție rezultate din arcul arterial branhial I care deja s-a capilarizat. Din procesele maxilare, care mai târziu vor fuziona cu mugurii nazali, laterali și mediali, se diferențiază la adult: Medial, din mugurii maxilari se formează procesele palatine care, prin fuzionare pe linie mediană
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
mai dezvoltă, ca oase de membrană, osul zigomatic, sozul osului temporal și cea mai mare parte a osului maxilar. Regiunea inferioară a feței, buza inferioară, procesul dentoalveolar inferior, mușchii masticatori și osul mandibula se vor diferenția din procesele mandibulare. Scheletul arcului branhial I este format dintr-o tijă cartilaginoasă, situată în mugurii mandibulari, numită „cartilajul lui Meckel”. Acesta se osifică numai la capete și cu capătul ventral participă la formarea mandibulei, iar din capătul dorsal se va forma ciocanul și nicovala
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
Meckel”. Acesta se osifică numai la capete și cu capătul ventral participă la formarea mandibulei, iar din capătul dorsal se va forma ciocanul și nicovala, oscioarele urechii mijlocii. Partea medială a cartilajului va deveni fibroasă formând ligamentul sfeno-mandibular. Pornind din arcul mandibular, antero-medial, proemină ridicăturile linguale anterioare sau mugurii linguali, între care median este prezentă o proeminentă numită tuberculul impar. Aceste trei formațiuni vor intra mai târziu în constituția limbii, formând vârful și corpul limbii, adica 2/3 din volumul ei
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
antero-medial, proemină ridicăturile linguale anterioare sau mugurii linguali, între care median este prezentă o proeminentă numită tuberculul impar. Aceste trei formațiuni vor intra mai târziu în constituția limbii, formând vârful și corpul limbii, adica 2/3 din volumul ei. Inervația arcului mandibular este asigurată de ramurile nervului trigemen: Arcul branhial II sau arcul hial, arcul visceral II, . Din mezenchimul acestui arc se va dezvolta deasemenea o tija cartilaginoasă numită „cartilajul lui Reichert”. Din acesta se dezvoltă: Partea mijlocie a cartilajului lui
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
între care median este prezentă o proeminentă numită tuberculul impar. Aceste trei formațiuni vor intra mai târziu în constituția limbii, formând vârful și corpul limbii, adica 2/3 din volumul ei. Inervația arcului mandibular este asigurată de ramurile nervului trigemen: Arcul branhial II sau arcul hial, arcul visceral II, . Din mezenchimul acestui arc se va dezvolta deasemenea o tija cartilaginoasă numită „cartilajul lui Reichert”. Din acesta se dezvoltă: Partea mijlocie a cartilajului lui Reichert devine țesut fibros care formează ligamentul stilohioidian
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
prezentă o proeminentă numită tuberculul impar. Aceste trei formațiuni vor intra mai târziu în constituția limbii, formând vârful și corpul limbii, adica 2/3 din volumul ei. Inervația arcului mandibular este asigurată de ramurile nervului trigemen: Arcul branhial II sau arcul hial, arcul visceral II, . Din mezenchimul acestui arc se va dezvolta deasemenea o tija cartilaginoasă numită „cartilajul lui Reichert”. Din acesta se dezvoltă: Partea mijlocie a cartilajului lui Reichert devine țesut fibros care formează ligamentul stilohioidian. Tot din mezenchimul acestui
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
proeminentă numită tuberculul impar. Aceste trei formațiuni vor intra mai târziu în constituția limbii, formând vârful și corpul limbii, adica 2/3 din volumul ei. Inervația arcului mandibular este asigurată de ramurile nervului trigemen: Arcul branhial II sau arcul hial, arcul visceral II, . Din mezenchimul acestui arc se va dezvolta deasemenea o tija cartilaginoasă numită „cartilajul lui Reichert”. Din acesta se dezvoltă: Partea mijlocie a cartilajului lui Reichert devine țesut fibros care formează ligamentul stilohioidian. Tot din mezenchimul acestui arc se
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
formațiuni vor intra mai târziu în constituția limbii, formând vârful și corpul limbii, adica 2/3 din volumul ei. Inervația arcului mandibular este asigurată de ramurile nervului trigemen: Arcul branhial II sau arcul hial, arcul visceral II, . Din mezenchimul acestui arc se va dezvolta deasemenea o tija cartilaginoasă numită „cartilajul lui Reichert”. Din acesta se dezvoltă: Partea mijlocie a cartilajului lui Reichert devine țesut fibros care formează ligamentul stilohioidian. Tot din mezenchimul acestui arc se mai diferențiaza și o serie de
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
hial, arcul visceral II, . Din mezenchimul acestui arc se va dezvolta deasemenea o tija cartilaginoasă numită „cartilajul lui Reichert”. Din acesta se dezvoltă: Partea mijlocie a cartilajului lui Reichert devine țesut fibros care formează ligamentul stilohioidian. Tot din mezenchimul acestui arc se mai diferențiaza și o serie de mușchi:
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
unește Istanbulul de Sofia, Belgrad și mai departe de Europa Occidentală. „Podul cel Lung” (în limba turcă ), construit între 1426 - 1443 de către arhitectul Muslihiddin la ordinul sultanului Murat al II-lea a dat numele orașului. Podul medieval cu 174 de arce, lung de 1.329 m și cu o lățime de 6,8 m este și în ziua de azi cel mai lung pod de piatră din Turcia. Podul traversează râul Ergene, care a fost în epoca medievală o frontieră naturală
Uzunköprü () [Corola-website/Science/322529_a_323858]
-
Țările de Jos. În acest fel Rudolf al II-lea intră în posesia unor capodopere precum "Danae" a lui Tiziano sau "Jupiter și Io" a lui Correggio. Împăratul achiziționează de la spaniolul Antonio Perez "Răpirea lui Ganimede" și "Cupidon sculptându-și arcul", de Parmigianino. Operele lui Albrecht Dürer care aparțineau colecționarului francez Granvelle provin din Praga. La Curtea lui Rudolf își desfășoară activitatea un cerc de artiști cunoscuți sub numele de "pictorii rudolfini". Printre acestea se numără Bartholomaeus Spranger, Hans von Aachen
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
termeni fie de dimensiune sau de conținut. Oricine ar fi arhitectul Palatului Pitti, el se mișcă împotriva fluxului contemporan de modă. Piatră rustica da palatului un aer sever și puternic consolidat prin seria de trei ori-repetată de sapte deșchideri de arc de cap, ce amintesc de un apeduct român. Arhitectură în stil român a apelat la dragostea florentina pentru noul stil total antic. Acest design original a rezistat testului timpului: formulă repetitivă a fațadei a fost continuată în timpul completărilor ulterioare care
Palazzo Pitti () [Corola-website/Science/322610_a_323939]
-
acestui turn, acoperit cu o boltă semicilindrică. Spre exterior, între două contraforturi mascate parțial de zidurile barbacanei, se află lăcașul de culisare al hersei (grilajul de poartă). Accesul în interiorul turnului se face printr-o scară de piatră, sprijinită pe un arc amplu de zidărie, care conduce spre intrarea de la etajul întâi. De aici, pe scări de lemn se urcă până la galeria de apărare de la ultimul etaj, protejată de un acoperiș în patru ape. Aici se află patru clopote, motiv pentru care
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]