14,427 matches
-
acest lucru nu se poate nicicum realiza: Cuba, de exemplu. Ceaușescu a avut grijă să trimită bani românești sub formă de ajutoare sau direct în bănci către toate statele pe care le-a crezut în frontul unit al socialismului, împotriva dușmanului capitalist. La 15-20-25-30 de ani de la acele momente, astăzi ne bucurăm în clipa în care reușim să recuperăm fie și o porțiune infimă din vechea datorie. Robert Turcescu: Vreau să revin puțin la subiectul ambasadorilor. De această dată nu vorbim
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
necesare pentru problema integrării europene, nu în etapa asta, în măsura în care a fost cazul înainte. Aici, președintele Băsescu are dreptate să spună: în momentul acesta, răspunderea integrării europene apasă greu pe politica internă, și o spun mereu, am spus-o întotdeauna, dușmanul real al politicii externe a oricărei țări este politica ei internă, mai ales când ea trebuie să facă o cursă către o țintă foarte precisă. Dacă politica internă nu merge, Ministerul de Externe nu poate face minuni, oricâte fonduri ar
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cu oale colorate!), PRO TV și Antena 1 s-au ferit ca dracul de tămâie să difuzeze clipul ce le explică românilor de ce nu trebuie să dea șpagă. Cum adică? Procurori și polițai corupți? Profesori și doctori șperțari? Baliverne, scorneli ale dușmanilor țării, palavre rostite de trădătorul Stolojan și de scufundătorul de flote Băsescu! În țara pesedizată, totul e calm, ordine și voie bună. La noi nu se dă șpagă. La noi se trag tunuri. Așa că reveniți data viitoare!
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
aeroport l-au așteptat Virgil Ierunca și Monica Lovinescu. Știu că a stat în casa lui Eliade vreo lună și ceva pentru că Eliade era plecat în America la un ciclu de conferințe. Sigur că securitatea a aflat. Ceilalți erau considerați dușmani ai regimului fiindcă spuneau adevărul. Nu știu dacă atunci când s-a întors a fost chemat la securitate, și dacă l-ar fi întrebat ceva ar fi spus adevărul. Ar fi spus lucruri pe care ei oricum le știau. Nu-mi
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
o anchetă cu așteptări ale Ruxandrei Cesereanu, ale lui Adrian Popescu, Teodor Tihan și Ovidiu Pecican de la noua conducere), despre literatura de consum, despre deosebirile dintre artiști și despre critică: , Tocmai pentru asta trebuie avut o mare toleranță și față de dușmani, de cei care critică. Desigur, este enervant, dar trebuie să înțelegi dacă e un act de bună-credință și nu o răzbunare ordinară. Astea nu se discută, dar dacă e de bună-credință trebuie să accepți orice." Pe pagina următoare, Mihaela Mudure
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
triumfătoare. Cartea este o cronică a gloriei! Strategului i s-a făcut felul în taină, dimpreună cu toată familia și membrii gospodăriei sale. Apoi, un batalion al suveranului a inițiat deasupra mormîntului o bătălie intenționat pierdută, cu cel mai important dușman al împărăției, comandantul Babang, care niciodată nu plătea tributul la timp și plasa întruna peste granițele imperiului cîini infectați cu fel de fel de boli. Împăratul stătea la intrarea în templu și cerceta cerul. Nori plini de ironie se fugăreau
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
Însă îl îndemn: -Îmi pari cam obosit - poate ți-ar prinde bine un ceas de somn... -Da', ce? Mă crezi parlamentar?, se revoltă el. Și, uite-așa, un prieten bun, un om la care țin foarte mult, se transformă în dușman. Îmi pare rău de el, regret serile noastre petrecute în fața televizorului desfătându-ne sufletul cu demnitari ambalați în înțelepciuni făcându-i pe ,deștepții" antici să se răsucească în morminte de invidie... ...Deci, a trecut vara, am intrat în toamnă și
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
un aventurier român?". Karl Marx a admis că Lassale a murit ,în triumf, ca Ahile", dar n-a fost în stare să-l numească prieten pe fostul său rival. În scrisoarea de răspuns către Engels, Marx îl numește pe Lassale ,dușmanul dușmanilor noștri".13 Dar cine a fost acest ,escroc și aventurier român" (cum îl descrie Engels) care a curmat viața și cariera politică a părintelui socialismului german? Nu se cunosc prea multe lucruri despre el. Era un vlăstar al familiei
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
aventurier român?". Karl Marx a admis că Lassale a murit ,în triumf, ca Ahile", dar n-a fost în stare să-l numească prieten pe fostul său rival. În scrisoarea de răspuns către Engels, Marx îl numește pe Lassale ,dușmanul dușmanilor noștri".13 Dar cine a fost acest ,escroc și aventurier român" (cum îl descrie Engels) care a curmat viața și cariera politică a părintelui socialismului german? Nu se cunosc prea multe lucruri despre el. Era un vlăstar al familiei boierești
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Î. În închisoare, fiecare om a avut și momente de bucurie (Steinhardt, din care v-am trimis acel fragment despre dvs., a scris o carte întreagă despre închisoare numită Jurnalul fericirii), dar, mai ales, momente foarte grele, în absența oricărui dușman împotriva căruia să poți lupta, în afară de timpul care trece, inexorabil, sau care refuză să treacă. Ce v-a susținut în acele momente? R. Eram tot timpul foarte ocupat. Ocupat cu cititul, cu studiul, ocupat să organizez greve ale foamei, să
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
în felul său admirația față de calitățile reale ale volumului de publicistică al lui Mircea Cărtărescu (după opinia lui C. M., "cel mai important scriitor român de după război", dar exploatat, în acest articol, exclusiv sub aspect așa-zicînd ideologic), beligerantul se avîntă împotriva "dușmanului" cu o înverșunare care-l face să-și piardă uzul rațiunii. Exaltarea pricinuită de lectura volumului Pururi tînăr... capătă următoarea expresie: "la Cărtărescu primează spiritul postmodern, dialogic, de fapt heteroglossic, polilogic, ca să folosesc termeni făcuți faimoși de Bahtin și Kristeva
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13702_a_15027]
-
felul de oameni; nici un mediu social nu-i putea rămîne străin. Jandarmeria este un umanism. Restul discuției a continuat aproape normal; văzusem deja telefilme de societate, eram pregătit pentru acest tip de dialog. Ar fi putut tatăl meu să aibă dușmani, aveam vreo idee? Nu, dușmani nu, dar nici prieteni, la drept vorbind. Oricum, tata nu era destul de important ca să aibă dușmani. Cine putea profita de moartea lui? Ei bine, eu. Cînd îi făcusem ultima vizită? Probabil în august. În august
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
social nu-i putea rămîne străin. Jandarmeria este un umanism. Restul discuției a continuat aproape normal; văzusem deja telefilme de societate, eram pregătit pentru acest tip de dialog. Ar fi putut tatăl meu să aibă dușmani, aveam vreo idee? Nu, dușmani nu, dar nici prieteni, la drept vorbind. Oricum, tata nu era destul de important ca să aibă dușmani. Cine putea profita de moartea lui? Ei bine, eu. Cînd îi făcusem ultima vizită? Probabil în august. În august nu e mare lucru de
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
văzusem deja telefilme de societate, eram pregătit pentru acest tip de dialog. Ar fi putut tatăl meu să aibă dușmani, aveam vreo idee? Nu, dușmani nu, dar nici prieteni, la drept vorbind. Oricum, tata nu era destul de important ca să aibă dușmani. Cine putea profita de moartea lui? Ei bine, eu. Cînd îi făcusem ultima vizită? Probabil în august. În august nu e mare lucru de făcut la birou, dar colegii mei sînt nevoiți să plece pentru că au copii. Eu rămîn la
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
e nimic de făcut. Pe când, în acele frământate ceasuri, oricine era bine venit în rânduri, încă rare, rare, eu unul m-aș fi "strecurat", de mine ar fi fost vorba când, în mijlocul ședinței, o voce ar fi răsunat fortissimo: "Tovarăși, dușmanul este printre noi". Pentru că intențiile mele numai curate n-ar fi fost, precum se vedea în filme, spectacole de teatru, balet, în artele plastice. Altfel ar fi stat lucrurile dacă aș fi aparținut marii burghezii, căreia i se rezervaseră locuri
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
n-a avut niciodată o instituție în care să investească această carismă emulativă, a devenit el însuși o instituție". Pentru Alexandru Mușina, vocația de constructor a lui Mircea Zaciu era dublată de aceea a unui luptător respectat chiar și de dușmani, căci: "avea - în orice situație - o admirabilă, indiscutabilă, deși discretă, conștiință a demnității personale. Nimeni nu-și făcea iluzia că-l poate umili, că-l poate călca în picioare. Se spuneau multe despre el, pe la spate, dar prezența lui Mircea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
puțin încă doi, trei ani. Occidentul a avut o simpatie pentru revoluția română de foarte scurtă durată. După cîteva luni, au apărut întrebările incriminatorii: cum a fost judecat Ceaușescu, de ce atîția copii orfani, de ce se ridică statui lui Ion Antonescu (dușman de război al Statelor Unite), e Iliescu neocomunist, de ce e ritmul privatizării atît de lent? Etc. Propriii mei prieteni americani mă întrebau: ești un român cunoscut, de ce nu faci ceva? M-am decis să încerc. România nu mai avea clauza națiunii
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
și ale "realismului socialist". Nu trebuie trecută cu vederea nici atitudinea revistei Contemporanul, care-l "executa" pe tînărul scriitor, în numărul său din 10 februarie 1950, provocîndu-i următoarea consternată însemnare în jurnal: "sînt violent atacat, demascat ca socialist de dreapta, dușman al poeziei noi etc. Cea mai blîndă acuzație e că sînt agramat". Profesorii obedienți nu puteau ignora un atare semnal: "La Facultate s-a făcut atmosferă în jurul meu". Evident, Radu Petrescu nu admitea a se supune grosolanelor grile politice, așteptînd
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
e inteligent și ei se tem de inteligență. La noi Caragiale este urît pentru că nu se poate suporta inteligența. Stadiul actual este unul în care nu mai există nici un fel de toleranță, nici un fel de admisibilitate față de inteligență. Este considerată dușmanul principal al escrocilor și al imbecililor. Escroci și imbecili care sunt aceiași. Nu diferă persoanele. Escrocii sînt imbecili și imbecilii sînt escroci. - Există și imbecili neescroci. - Da. Asta e altă chestie. Dar ideea că escrocul e deștept e o idee
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
cît se poate de sigur că bătălia pentru spectacol de la începutul și mijlocul secolului XX, ajunsă în România datorită deschiderii din anii ’20 și a generației lui Sava, a lăsat urme în conștiința oamenilor de teatru, fie ei adepți sau dușmani ai teatralizării. Perioada interbelică e poate cea mai efervescentă prin care i-a fost dat să treacă scenei românești, dar, mai mult decît atît, e epoca în care, spune Miruna Runcan, se elaborează un model teatral persistent, sub diverse forme
40 de ani în 300 de pagini by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13107_a_14432]
-
fiul lui Isac-pașa cu toată puterea lui de ieniceri. Acești mai sus numiți erau toți căpitanii cei mari cu oștile lor. Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și, cu ajutorul Domnului dumnezeului nostru atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei noastre; pentru care lucru lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor și-a pus în
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
Dar dacă această poartă, care e țara noastră, va fi pierdută Dumnezeu să ne ferească de așa ceva , atunci toată creștinătatea va fi în mare primejdie. De aceea ne rugăm de domniile-voastre să ne trimiteți pe căpitanii voștri într-ajutor împotriva dușmanilor creștinătății până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulți protivnici și din toate părțile are de lucru cu oameni ce-i stau împotrivă cu sabia în mână. Iar noi, din partea noastră, făgăduim, pe credința noastră creștinească și cu jurământul
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
lui Ștefan cel Mare. Oastea era numeroasă, bine echipată și instruită. În componența ei intrau detașamente de cavalerie și infanterie ușoară, concentrate în mai multe centre, din care se puteau ușor și repede deplasa spre punctele atacate sau amenințate de dușmani. Legendele spun că "nici nu se uscase bine apa de pe caii cu care tătarii trecuseră Nistrul și ștafetele au dus vestea la Suceava despre prăpădul abătut asupra țării". După ce au trecut râul de hotar al Moldovei, ceambulurile tătărești risipite prin
Bătălia de la Lipnic(1740). In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2244]
-
AU ÎNFLORIT CASTANII LA SOROCA , Pe strada mea au înflorit castanii Și-n liniștea ce plânge din podgorii, Sub umbra lor se plimbă azi dușmanii. Cum stau la rând, pe ulița pustie, Îmi par răzăși, chemați la adunare Și-n freamătul cu fire de poveste, Trezește parcă din adânc chemare. Bătrânul Nistru, pribegit în vremuri, Urzește cânt pe stative de stâncă Și doina tristă din
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
și-a destrămat-o-n fire, Chenarul drag și l-a țesut cu doină Și florile din cântec de iubire. În clitul sub icoane ce-adun anii Din truda degetelor de mărgean? Căci zestrea-ai fost și te-au furat dușmanii Frumosule covor basarabean! 1 iulie 1940, București Dumitru IOV
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]