KorAP: Find »[drukola/base=emoțional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...499 500 501 ...519 >

12,957 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

evenimentelor, - Sedința 6: evaluarea activităților și problemelor întâlnite, - Sedința 7: identificarea emoțiilor și gândurilor, - Sedința 8: caracteristicile gândurilor depresive și identificarea gândurilor depresive, - Sedința 9: examinarea evidenței, - Sedința 10: identificarea altor puncte de vedere, - Sedința 11: alegerea interpretării și trăirii emoționale care trebuie adoptate, - Sedința 12: tablou recapitulativ, - Sedința 13: distorsiuni cognitive, - Sedința 14: exerciții, - Sedința 15: schemele și bilanțul final. Fiecare ședință este organizată după modelul următor, conform unui cadru precis: - realizarea testelor, - trecerea în revistă a sarcinilor, - expunerea temei

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
aceeași temă („Sunt inutilă, nu sunt bună de nimic”, „Mama mea are dreptate”, „Nu mai știu să fac nimic”, „Sunt o povară pentru cei din jurul meu”, „Ceilalți cred probabil că mă complac în această stare”) și că acestea produc stări emoționale penibile care inhibă orice activitate. Terapeuții profită de aceste informații pentru a insista din nou asupra legăturii strânse dintre gând, emoție și comportament. Tema ședinței Sedința permite să se lucreze asupra definirii obiectivelor comportamentale și planificării activităților. Martine reamintește că

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ce ar gândi aceasta?”) și numărul 4 („Dacă eram un observator exterior situației, ce gândeam despre aceasta?”). Imaginându-și că o prietenă apropiată intervine cu sfaturi și plasându-se în pielea unui observator exterior, ea reușește să-și diminueze starea emoțională și să formuleze argumente mai nuanțate. Sarcini de efectuat 1. Să aplice la o situație personală această tehnică. 2. Să amplifice/mențină sarcinile comportamentale. Sedința 11: alegerea interpretării și trăirea emoțională care trebuie adoptată Trecerea în revistă a sarcinilor Martine

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
unui observator exterior, ea reușește să-și diminueze starea emoțională și să formuleze argumente mai nuanțate. Sarcini de efectuat 1. Să aplice la o situație personală această tehnică. 2. Să amplifice/mențină sarcinile comportamentale. Sedința 11: alegerea interpretării și trăirea emoțională care trebuie adoptată Trecerea în revistă a sarcinilor Martine a reluat situația din magazin drept exercițiu și s-a descurcat mai bine cu tehnica altor puncte de vedere. Ea prezintă maniera sa de lucru: Ce aș putea gândi altceva într-

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
în tabelul gândurilor evidente gândurile exprimate prin tehnica altor puncte de vedere, terapeuții o învață pe Martine și pe ceilalți pacienți din cadrul grupului să evalueze nivelul de aderare la gândul inițial și la gândurile alternative și impactul acestora asupra stării emoționale de la începutul terapiei. Tabel 8. Nivelul aderării la gândul inițial și la gândurile alternative Context Emoții Gânduri Gânduri evidente „pentru” Gânduri evidente „contra” Mă aflu într-un mare magazin. Angoasă: 80% Tristețe: 90% ” Nu-mi mai plac magazinele”: 100% „Trebuie

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și 14 Sedințele 12, 13 și 14 sunt consacrate exercițiilor, astfel încât acest travaliu cognitiv să devină automat pentru pacient. Martine se descurcă bine. Ea decide să prefere tehnica altor puncte de vedere. Răspunzând sistematic celor patru întrebări, ea reduce nivelul emoțional de la începutul terapiei. Ea nu mai vede utilitatea de a mai experimenta examinarea dovezilor evidente care i se pare prea laborioasă. In unele situații cu o încărcătură emoțională mai redusă, ea răspunde întrebărilor „din memorie”, lucru care provoacă admirația celorlalți

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
altor puncte de vedere. Răspunzând sistematic celor patru întrebări, ea reduce nivelul emoțional de la începutul terapiei. Ea nu mai vede utilitatea de a mai experimenta examinarea dovezilor evidente care i se pare prea laborioasă. In unele situații cu o încărcătură emoțională mai redusă, ea răspunde întrebărilor „din memorie”, lucru care provoacă admirația celorlalți pacienți. In același timp, Martine își urmărește obiectivele comportamentale. Tabel 9. Activități Frecvență Rezultate Să calc rufe Să fac cumpărături cu soțul meu și cu fiica mea Să

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
amintească în detaliu momentul în care a resimțit pentru prima dată această emoție, înainte de a întreba pe copilul care era ceea ce ar fi vrut să facă, sau să spună, dacă ar fi putut. Acest exercițiu permite, în plus, identificarea trebuințelor emoționale de bază frustrate pe care pacientul trebuie să învețe să le revendice. Pacientul și terapeutul pot împreună să conceptualizeze în continuare și să traseze bazele schemei de tratament. Strategii terapeutice Strategii cognitive Această etapă este cea care s-a inspirat

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
el și îl recitește în momentul în care schema se reactivează. - Agenda: auto-observare prin care pacientul notează apariția schemelor și se antrenează să răspundă la acestea în mod rațional. Strategie experiențială Este vorba despre a lupta împotriva schemei pe plan emoțional: pacientul evocă schema în imaginație și se pregătește să lupte împotriva acesteia. Acest exercițiu are drept scop să dezvolte capacități de coping mai adaptate și să amplifice încrederea în sine expunându-se schemei. Strategiile experiențiale - Dialogul în imaginație cu persoana

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
trăite de către pacient. Strategiile centrate pe relație - confruntarea empatică (validarea aspectului logic al schemei și al coping-urilor în funcție de istoria trăită, analizând în același timp validitatea acestora în prezent). - Refacerea limitată a relației parentale: terapeutul satisface parțial, prin atitudinea sa, trebuința emoțională de bază de care copilul a fost frustrat (antidot parțial). De exemplu, terapeutul consolidează empatic o persoană care nu are o relație parentală satisfăcătoare, fixează limite ferme atunci când această relație nu există deloc, veghează în așa fel încât aceasta să

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
explorează relațiile acestuia cu ceilalți în raport cu problemele evocate. Analiză funcțională și explorarea schemelor Terapeutul și pacientul constată împreună existența situațiilor care se repetă în cazul evenimentelor de viață negative, cum ar fi momentele dezagreabile și intense din punct de vedere emoțional, declanșate de unele relații interpersonale, cât și unele strategii comportamentale în care predomină evitarea și raționalizarea. Terapeutul îi explică atunci lui Xavier noțiunea de schemă, cu impact asupra scenariilor sale de viață repetitive și dificile (rupturi brutale, suferință legată de

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
îi explică atunci lui Xavier noțiunea de schemă, cu impact asupra scenariilor sale de viață repetitive și dificile (rupturi brutale, suferință legată de autoritate atunci când simte că nu este valorizat, nevoia de a fi valorizat, sensibilitatea la critică, manifestări puternice emoționale însoțite de anxietate, depresie, alcool). Terapeutul îi prezintă lui Xavier următoarea ipoteză privind schemele: carență afectivă, imperfecțiune însoțită de coping de evitare (procrastinație, inhibiție emoțională), și de supracompensare (intelectualizare, supracontrol). După discuție, pacientul își dă acordul asupra acestor prime ipoteze

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
simte că nu este valorizat, nevoia de a fi valorizat, sensibilitatea la critică, manifestări puternice emoționale însoțite de anxietate, depresie, alcool). Terapeutul îi prezintă lui Xavier următoarea ipoteză privind schemele: carență afectivă, imperfecțiune însoțită de coping de evitare (procrastinație, inhibiție emoțională), și de supracompensare (intelectualizare, supracontrol). După discuție, pacientul își dă acordul asupra acestor prime ipoteze. Pacientul este invitat să citească Je rșinvente ma vie și să mediteze asupra conținutului acesteia. Lucrarea ilustrează teoria despre scheme cu ajutorul a numeroase exemple. Pacientul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
multe exemple asemănătoare cu propria sa situație. El completează chestionarul lui Young cu 75 itemi, care îi este prezentat ca fiind un repertoriu al schemelor standard. Schemele care apar (cotate 4 sau 5) sunt: carență afectivă, abandon, exigență crescută, inhibiție emoțională. Chestionarul este revăzut și discutat cu pacientul care este determinat să-și ilustreze răspunsurile cu ajutorul experiențelor trăite. Explorarea prin imagerie a dimensiunii emoționale a schemei Xavier este determinat să retrăiască în imaginație o situație neplăcută recentă, apoi să-și reamintească

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
al schemelor standard. Schemele care apar (cotate 4 sau 5) sunt: carență afectivă, abandon, exigență crescută, inhibiție emoțională. Chestionarul este revăzut și discutat cu pacientul care este determinat să-și ilustreze răspunsurile cu ajutorul experiențelor trăite. Explorarea prin imagerie a dimensiunii emoționale a schemei Xavier este determinat să retrăiască în imaginație o situație neplăcută recentă, apoi să-și reamintească când a trăit pentru prima dată această emoție. Terapeutul - Ați trăit, în ultimele zile, o situație dificilă despre care am putea vorbi? Xavier

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
resimte cel mai adesea în prezent. Intr-o manieră corolară dar secundară, schema conține abandonul, care se manifestă în același timp cu carența afectivă. Exigența crescută (a fi perfect pentru a evita critica și pentru a fi susținut) și inhibiția emoțională (self-control pentru a evita critica) sunt postulate ca fiind scheme de compensare a primei scheme destinate să evite activarea schemei carențiale. Terapeutul și pacientul revăd apoi mecanismele de coping. Impreună cu pacientul, el reexaminează aceste coping-uri în legătură cu diferitele aspecte ale

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
pacientului în timpul ședinței Chiar și atitudinile pacientului în timpul ședinței sunt dirijate de scheme: el se controlează foarte bine, este puțin distant la început, raționalizând mereu, grijuliu să rezolve bine ceea ce i se cere. Terapeutul atribuie acest comportament schemelor de inhibiție emoțională și de exigență crescută, definite ca fiind secundare schemelor carențiale: acestea permit evitarea comentariilor și aprecierilor (care declanșează schema carențială) cu ajutorul atitudinii conformiste, a self-control-ului și a perfecționismului. Pacientul validează ipoteza în funcție de care terapeutul declanșează, de asemenea, schemele sale strategice

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Young) Informații generale 35 de ani. Funcționar superior. Celibatar fără copii. A întrerupt recent o a treia relație cu o femeie și prezintă un episod depresiv cu abuz de alcool. Schemele pacientului - Carență afectivă - Abandon/instabilitate - Exigențe crescute - Imperfecțiune - Inhibiție emoțională Probleme actuale - Abuz de alcool Relație cu schemele: coping de evitare, schema carenței afective-abandon - Instabilitate conjugală Relație cu schemele: schema carenței afective, abandon, inhibiție emoțională, coping de contraatac - Absența comportamentului de leadership la locul de muncă Relație cu schemele: carență

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
depresiv cu abuz de alcool. Schemele pacientului - Carență afectivă - Abandon/instabilitate - Exigențe crescute - Imperfecțiune - Inhibiție emoțională Probleme actuale - Abuz de alcool Relație cu schemele: coping de evitare, schema carenței afective-abandon - Instabilitate conjugală Relație cu schemele: schema carenței afective, abandon, inhibiție emoțională, coping de contraatac - Absența comportamentului de leadership la locul de muncă Relație cu schemele: carență afectivă, coping de evitare Situație care activează schemele - O întâlnire sentimentală - Exprimarea sau primirea unei critici (anticipată sau reală) - Transmiterea emoțiilor proprii - Susținerea poziției personale

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
primirea unei critici (anticipată sau reală) - Transmiterea emoțiilor proprii - Susținerea poziției personale în fața altei persoane - Constatarea absenței manifestărilor de recunoștință în domeniul profesional Severitatea schemelor, a coping-urilor - Carență afectivă dominantă - Abandon și imperfecțiune asociate carenței, scheme secundare - Exigență crescută, inhibiție emoțională condiționate de carență - Coping-uri principale: evitare și contraatac Factori biologici potențiali Neant Origini developmentale - Valorizare preferențială a muncii, a performanței, critici sistematice, supraprotecție sau abandon. Neglijarea emoțiilor infantile. - Mai multe situații în care tatăl său l-a uitat la școală

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
sale (maximalizate). Pacientul apare în final ca o persoană care depinde de privirea celorlalți, atitudinile sale de fanfaron (supracompensare) cu o tendință de a-l zdrobi pe celălalt camuflând în realitate o teamă de a fi dominat (supracompensare), un self-control emoțional redus pentru care stau mărturie propriile sale abuzuri legate de alcool, o carență educativă care provine din exemplele proaste oferite de proprii săi părinți... Terapeutul împreună cu pacientul efectuează o analiză funcțională speculativă a tatălui, care permite restructurarea viziunii pe care

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
El amână reproșul pe care trebuie să-l facă unui funcționar, „șterge cu buretele” chiar dacă își dă seama de consecințe, se agață de atitudinea sa gen „atitudine James Bond” în ceea ce privește femeile... Cazul său ilustrează limitele unei intervenții cognitive fără intervenție emoțională și comportamentală la un pacient ale cărui scheme sunt rigidizate. Travaliu experiențial Travaliul este continuat, deci, la nivelul experiențial, expunând pacientul, în imaginație, schemei sale și amplificând încrederea acestuia, antrenându-l să o combată. Amintirile Travaliul terapeutic se efectuează asupra

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-și exprime trebuințele. Situația actuală Strategia este folosită, de asemenea, în legătură cu persoanele a căror atitudine actuală întărește schema. Situațiile dificile sunt reproduse și se lucrează din nou asupra lor în cadrul jocurilor de rol, pacientul trebuind să se concentreze asupra reacțiilor emoționale pentru a le amplifica, eventual. De exemplu, Xavier având aceeași atitudine față de superiorii săi ierarhici cât și față de tatăl său, personaj cheie în apariția schemei principale, unele jocuri de rol îi permit să se confrunte cu situații dificile în care

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
apar figurile autoritare și să insiste asupra afirmării drepturilor sale, a opiniilor sale, a nevoii de feedback... Strategiile experiențiale mobilizează mai multe afecte decât celelalte metode. In acest stadiu, Xavier spune că este mai puțin depășit din punct de vedere emoțional și că are mai mult curaj. Travaliu comportamental Sunt elaborate în continuare sarcini care au, drept obiectiv, abandonul progresiv al strategiilor de coping neadaptate, expunerea la schemă și restructurarea cognitivă a acestuia din urmă. Situațiile asupra cărora se intervine pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
să nu-și mai depășească „mandatul”. - Să formuleze o critică justificată în legătură cu tatăl său și să insiste ca acesta să facă și aprecieri pozitive. Relația terapeutică In ceea ce privește relația terapeutică, terapeutul a urmărit să refacă relația parentală în funcție de trebuințele emoționale de bază nesatisfăcute. S-a lucrat asupra carenței afective și asupra temerii sale de a fi apreciat în mod negativ, sau de a nu avea curaj, cât și asupra inhibiției emoționale care determină pacientul să raționalizeze în mod exagerat. Terapeutul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]