19,153 matches
-
Aceste cartiere sunt astăzi, în unele cazuri, cartiere vechi, precum cel de pe strada Arnozan din Bordeaux, sau Saint-Germain în Paris. Dar la timpul lor au fost și ele construite de înalta societate, iar marile familii s-au instalat în acest habitat neocupat de nimeni altcineva înaintea lor. Formele arhitecturale, dotările urbane și comerciale, alura trecătorilor marchează din punct de vedere social aceste cartiere, făcând din ele unul din factorii cei mai importanți în socializarea adecvată a tinerilor, oferindu-le, în același
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Paris, dar concurența între familii și afaceri nu pare să fie peste tot punctul de plecare. Astfel, în Marsilia, este mai degrabă rezultatul unei unificări a diferitelor habitate burgheze. Acestea erau, într-adevăr, dispersate în funcție de localizarea activităților economice și comerciale, habitatul patronal fiind, la început, apropiat de sedii, ateliere, antrepozite sau magazine. Alunecarea spre sud corespunde unui proces agregativ lent, dar de neoprit, al familiilor burgheze din Marsilia. Asistăm la o îndepărtare de cartierele populare, care sunt de altfel apropiate de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
sau magazine. Alunecarea spre sud corespunde unui proces agregativ lent, dar de neoprit, al familiilor burgheze din Marsilia. Asistăm la o îndepărtare de cartierele populare, care sunt de altfel apropiate de instalațiile portuare. Ca și la Paris, burghezia își construiește habitatul pe pământuri virgine. La Marsilia, aceasta găsește terenuri libere în sud, beneficiind de acces liber spre mare, fără porțiunea de no man's land a instalațiilor portuare. [Zalio, 1999]. Ca și la Paris, unde înalta societate își are propriul triunghi
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
ISF reprezintă 65‰ din gospodăriile fiscale impozabile, acest procent scăzând la 19‰ pentru tot teritoriul Franței. Marile averi se repartizează după modelul membrilor marilor cercuri pariziene. Celelalte arondismente sunt aproape cu totul absente, la fel ca și celelalte comune suburbane. Habitatul burghez este unul concentrat, și niciun alt grup social nu mai este astfel închis într-un ghetou, aurit și voluntar, dar care subliniază puterea constrângerilor sociologice. Aceste familii, cu adevărat cele mai bogate din Franța, ar putea locui oriunde altundeva
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și bogat și periferia muncitorească. La sud de parcul Retiro sunt concentrate locuințele din chirpici și materiale de proastă calitate, ocupate de mult timp de categoriile sociale cele mai modeste, iar în ultimul timp de imigranții latino-americani și africani. Acest habitat popular își găsește prelungirea în cartierele marginașe din sud, cu marile ansambluri imobiliare construite în anii 1950. La nord de gara Atocha, planul Madridului ne arată o structură mult mai regulată, conturând o tablă de șah aproape perfectă. În acest
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
aerului iodat [Pinçon, Pinçon-Charlot, 2006]. Pentru viața lor cotidiană, dar și pentru timpul liber la țară, la mare sau la munte, familiile din înalta societate preferă, în general, să urbanizeze ele o bucată de pământ virgin, decât să preia un habitat deja locuit. Dar există și contraexemple, precum cel de la Portes-en-Ré. Les Portes-en-Ré Les Portes-en-Ré este o insulă în insulă. Situată în marginea insulei Ré, această comună este înconjurată de mare și de mlaștini sărate. Turiștii obișnuiți ajung rareori până în acest
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
care dețin un animal trebuie: să-i asigure hrană și apă; să-i asigure posibilitate de mișcare; să ia măsurile necesare pentru a nu lăsa animalele să devină libere; să-i asigure îngrijire medicală; 24 6 OCTOMBRIE - ZIUA MONDIALĂ A HABITATULUI Oamenii de știință au demonstrat că între om și o plantele ce-l înconjoară există o legătură ce poate fi măsurată cu aparate de precizie. Astfel, când omul trata planta cu bunăvoință, cu dragoste, aceasta emitea anumite semnale ondulatorii ce
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
că...vom păstra Pământul curat și frumos în fiecare . Cu drag, O fetiță 24 APRILIE - ZIUA MONDIALĂ A ANIMALELOR DE LABORATOR Este interzisă folosirea în scop științific sau experimental a animalelor sălbatice. Convenția Europeană privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa interzice comerțul cu specii sălbatice de faună sau floră și obligă la conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice. Astfel Legea 471/2002 impune ca în unitățile științifice experimentale să se folosească numai animale de crescătorie. Această activitate
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
ecosistem, în scopul protejării organismelor vii și a diferiților factori abiotici; Defrișare= înlăturarea completă a pădurilor pe o anumită suprafață, pentru ca terenul să poată fi folosit în alte scopuri (agricultură, pășunat, construcții); Densitate ecologică= densitatea unei populații raportată numai la habitatul său; Depoluare= acțiune întreprinsă în vederea reducerii gradului de poluare dintr-o zonă oarecare; Diagnoză= identificare a unui individ (specie), a unui fenomen pe baza cunoașterii unor însușiri caracteristice; Dioramă= reprezentare spațială a unei porțiuni de peisaj cu animale împăiate, plante
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
loc dezvoltarea embrionului, de la celula ou până la nașterea puiului; Grupare vegetală= termen generic prin care se desemnează diferite unități floristice definite statistic pornind de la porțiuni concrete ale stratului vegetal, alese și ierarhizate în subasociații, asociații, alianțe, ordine și clase; H Habitat= parte din biotop ocupată de un individ sau de o populație, care oferă acestora toate condițiile de dezvoltare și de prosperitate; Heleșteu= ecosistem ecvatic antropogen, destinat pisciculturii sistematice, cu adâncime de regulă mică (0,7m0,8m); Hibernare=stare de activitate
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
știm prea bine că în marea majoritate a societăților europene au existat cel puțin perioade istorice masive în care centralismul era absolut apăsător, prigoană curată. S. A.: Sigur că în Statele Unite, la întinderea continentală și la diversitatea demografică și la împrăștierea habitatului uman, e foarte greu să introduci sisteme eficiente de control centralizat. Și există și tradițiile individualiste, idealul statului minimal și așa mai departe. Totuși, la un moment dat, cred că se pune problema pe care în Europa trebuie să o
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ale mentalităților. Este evident faptul că orice locuitor responsabil al planetei trebuie să reflecteze serios la impactul pe care acțiunile sale îl au asupra Pământului. De aceea, sunt de părere că mai ales adolescenții, direct interesați de viitorul „curat“ al habitatului, ar trebui să găsească soluții prompte și eficiente la problema atât de presantă a conservării mediului. În al doilea rând, implicarea activă a majorității tinerilor este reclamată imperativ de prognozele sumbre. În urma calculelor făcute de experții în domeniu, în maximum
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
jucători non-statali (mișcări, miliții, rețele, triburi etc.), în care se luptă pentru putere, pentru teritorii, regiuni strategice, și în care părțile se omoară pe capete. Avem și un război bacteriologic (vezi, mai nou, Ebola) și unul climateric, ce ne distruge habitatul. Ar mai fi multe altele. În plus, putem vorbi despre tabere angajate în luptă, care apar tot mai mult la lumină, însă și despre un (dez)echilibru al forțelor, care a făcut să se vorbească mult despre războaiele asimetrice. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Concomitent, competența medicală se extinde în toate domeniile vieții pentru a le ameliora calitatea. În vreme ce un număr crescând de activități și de sfere ale existenței capătă o coloratură sanitară, bunurile de consum integrează tot mai mult dimensiunea sănătate: alimente, turism, habitat, cosmetice; tematica sănătății a devenit un argument decisiv în vânzare. Faza III se anunță a fi vremea medicalizării vieții și a consumului. Spirala comportamentelor preventive, inflația cererilor de îngrijiri, creșterea neîncetată a cheltuielilor pentru sănătate - tot atâtea fenomene care arată
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de valoare de masă și de mod de viață generalizat. Acest ciclu marchează o cotitură: el coincide cu democratizarea și tehnicizarea crescândă a confortului într-o societate care-și propune ca scop să reglementeze și să normalizeze instalațiile tehnice ale habitatului în vederea definirii unui „minim de confort” promis tuturor: suprafață locuibilă, încălzire centrală, sală de baie, WC-uri interioare 9. Rezervate până acum elitei sociale, elementele de bază ale confortului se generalizează la sfârșitul anilor 1970, în pas cu creșterea fondului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a patrimoniului. Toate aceste fenomene semnalează nu numai apariția de noi teritorii ale confortului, ci și de noi priorități mai puțin tehnocratice care, ținând cont de calitatea experienței de viață a utilizatorilor, permit o abordare mai senzitivă a bunăstării, a habitatului și a obiectelor. Rezumăm această evoluție cu o expresie: ea face furori începând cu anii 1970. Este vorba de calitatea vieții considerată ca o nouă frontieră a confortului, un nou obiectiv central al fazei III. De la această dată, „confortul minim
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
locuința personală \: confortul în confort" Un anumit număr de transformări observabile în mediul urban ilustrează noua orientare a confortului. În timp ce turnurile și fronturile de blocuri sunt demolate în numele unui spațiu urban „cu chip uman”, se inițiază lucrări de reabilitare a habitatului, precum și proiecte de revitalizare a centrelor civice. Spațiile publice sunt „eliberate” de automobile și redate trecătorilor, blocurile de locuințe și malurile râurilor sunt recalificate. Se amenajează linii de tramvai și piste pentru biciclete în vederea descongestionării și depoluării centrelor. Cartierele istorice
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Dar, între timp, lucrurile s-au schimbat: confortul hipermodern nu are preț decât atâta vreme cât vehiculează valori sensibile și tactile, o bunăstare holistică, senzitivă și estetică. După tehnicizarea rece a confortului, hedonizarea, subiectivizarea și polisenzualizarea lui. Succesul de care se bucură habitatul vegetal, plantele verzi, grădinile, balcoanele și ferestrele ornate cu flori ilustrează și ele această evoluție. În treizeci de ani, numărul grădinilor s-a dublat în Franța. Grădina individuală nu mai are funcția de a hrăni familiile modeste: vorbim acum de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
timp acasă - în medie cincisprezece ore pe zi pentru persoanele active, douăzeci de ore pentru „inactivi” -, ei fac la domiciliu mai multe lucruri ca altădată, investesc mai mult timp, dragoste și bani pentru dotarea și înfrumusețarea lui. Interesul pentru autoamenajarea habitatului este vizibil și prin avântul activităților și al pieței bricolajului, dezvoltarea comerțului cu bibelouri, succesul magazinelor consacrate decorării interioarelor. Noile raporturi față de mobilier exprimă aceeași tendință. Până prin anii 1980, familiile cumpărau mobilă destinată să doteze locuința pentru toată viața. Tendința
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
definirea mediului rural, dar îl vom considera drept arie de locuire și activitate în condiții naturale, în spațiu deschis, spre deosebire de spațiul construit, specific urban. Nu vom aduce în discuție nici rigurozitatea criteriilor de diferențiere a celor două tipuri pure de habitat uman, este evident însă faptul că avem de-a face cu multiple interferențe și treceri graduale de la centrul urban, prin excelență multifuncțional, la satul propriu-zis, legat de cultivarea pământului, respectiv de valorificarea unor resurse ale solului și/sau subsolului. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
discipline ale ambientului. Făptura iluministă a Economiei nu se simte confortabil cu mediul ambiant, nu doar pentru că natura nu s-ar supune pretențiilor ei de a multiplica prin creștere accelerată, de azi pe mâine, consecința randamentală, dar și pentru că este habitatul omului. Cucerirea (citește distrugerea!) naturii rămâne pasiunea de alianță a Economiei cu perspectiva iluministă asupra științei. În calitate de putere inepuizabilă, știința nu se suportă decât pe ea însăși în lumea ei de mecanisme. Adevărată greață epistemică a Economiei, refuzul înnoirii perspectivelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Warner, de pildă, instala în casa Heddei Gabler o imensă oglindă, care-i permitea acesteia să dețină o veritabilă poziție de control. Oglinzile seduc prin ambivalența lor: pe de o parte, ele aparțin decorațiunii interioare, participă la o logică a habitatului; pe de altă parte, facilitează exercitarea supravegherii. Oglinzile au, simultan, valoarea unui indiciu realist și pe aceea a unui instrument de supraveghere polițienească. În Gaițele - piesă montată la Reșița de Aureliu Manea -, regizorul, am amintit-o deja, acoperea cu oglinzi
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
lor, să nu mai fie atât de superficiali. Să caute adâncimi chiar și acolo unde totul pare să fie doar de suprafață! Liliana Negrilă 3.2.4 Camuflarea în lumea viului CAMUFLAREA ÎN LUMEA VIULUI Mariana Fotescu ARGUMENT În fiecare habitat în care există prădători, are loc un război tacit. Armele sunt variate: culori și forme pentru lumea animală, strategii sofisticate în lumea oamenilor. Dar strategia folosită de toți vânații și de toți vânătorii este camuflarea. Societatea modernă, de consum, în
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de supraviețuire, abordăm temporar camuflarea sau ne obișnuim atât de mult cu ea, încât devine duplicitate sau chiar a doua noastră natură. În ce măsură această camuflare are o acoperire, o justificare morală? A doua oră: Tema: Societatea de consum este un habitat care ne obligă să purtăm măști? Dezbatere Ora este destinată pregătirii dezbaterii (conform uzanțelor știute pentru dezbaterea de tipul Popper). Resurse didactice: dicționar al limbii române, internet, fișe de lucru pentru cazul afirmator și pentru cazul negator, foaie de arbitraj
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
se va familiariza cu timpul specific acordat fiecărui vorbitor și timpii de odihnă dintre discursuri. Secvența 2: 20 min. * Se inițiază câteva întrebări, pentru a facilita realizarea cazurilor. Se discută frontal. Aceste întrebări pot fi: Este societatea de consum un habitat asemănător cu cel în care există relația pradă-prădător? În ce situații omul devine cameleon? Găsiți asemănări sau deosebiri între omul cameleon și cameleon. Care sunt consecințele pe care această societate cu confruntări violente și cu o concurență acerbă le are
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]