13,022 matches
-
poezia păreau să fi avut iscusința de a pune în armonie infinitul și finitul, izvodind cântec și cunoaștere ce deschidea porți necunoscute și nicicând încercate. Se preumbla prin grădină când Starețul porunci să fie chemat cu obișnuita furie a leului; pricepu că ceva nu e-n regulă, căci mesagerul era fra' Leonzio, aducător doar de vești rele: Fra' Tommaso, superiorii au hotărât să te menească altei mânăstiri; le e teamă că aici te-am răsfățat, îngăduindu-ți prea multe libertăți. Starețul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care-i explicația? Dar nu-ți dai seama, natura e guvernată de providența divină. Dumnezeu este cel ce guvernează fără să se amestece în lucrurile pe care le oblăduiește. Drepturile naturii trebuie considerate drepturi ale lui Dumnezeu. Nu izbutesc să pricep ce spui,Tommaso, ca și cum ai da peste cap orice logică, ca și cum ai lua în derâdere totul. Aproape întotdeauna, în cel mai bun caz, i se răspundea în acest fel, așa că se încăpățână să-și explice mai clar convingerile, punându-le
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lui Tommaso, capacitatea lui de lucru și de elaborare, dar se mulțumea cu a-i fi prieten credincios; și oamenii normali care trăiesc în preajma unor inteligențe fără limite au și ei meritele lor, fie și simplul fapt de a le pricepe stările sufletești și crizele. Dionisio se temea, cu toate că era protejat de unchiul său, de încă un transfer al prietenului său: în orice loc Tommaso aducea cu sine un fel de perturbare, dar mai ales sentimentul unei măreții care îi strivea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu De rerum natura în mână, se făcea gol în jurul lui ca în jurul unui ciumat, cu spaima întipărită pe față, cu teama de a se compromite; acum Biserica însăși îl copleșea cu onoare pe filosoful din Cosenza. Nu izbutea să priceapă și pace; nu era vorba pur și simplu de o contradicție, căci veniseră la el stareți și confrați spre a-i reproșa că era un eretic precum Telesio, iar acum se plecau în fața aceluiași Telesio.Trimiseseră delegații, trebuia să sosească
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
trebuia citită prin ea însăși și, de altfel, primele semnale înrudite cu aceste argumente le găsim în fragmente din Parmenide, din Empedocle, din Eraclit 25. Ascultă, Ponzio, ai citit și tu De rerum natura și poți să mă ajuți să pricep și să descurc devălmășia de gânduri ce-mi bâtuie capul. La funeraliile lui Telesio vor fi prezenți Arhiepiscopul și Delegatul Romei. Prin urmare, scrierile lui sunt doar în aparență o revoluție? Acum faci pe naivul, nu înțeleg dacă în glumă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
locuri unde puiesc șerpii și unde, așa cred, stăpâne sunt tăcerea și sărăcia. Mi-au ieșit în cale, ca să fiu cinstit, câțiva bărbați scheletici, niște arătări de copii, câte-o mamă plină de unsoare. Dacă-i întrebam ceva, nu prea pricepeau ce zic, dar de cele mai multe ori asistam la aceeași scenă: ridicau ochii la cer, în semn de disperare și de durere, cu mâna îmi arătau un punct în zare ca și cum ar fi vrut să-mi zică: "suntem ai nimănui". M-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Tufo fusese cel care pusese întrebarea, iar Tommaso a fost bucuros căci îi îngăduia să revină asupra unor idei răsărite în cugetul lui atunci când, stând de vorbă cu acei bieți oameni, le simțise revolta. Uneori da, uneori nu.Dar de îndată ce pricep că cel cu care stau de vorbă nu e un jandarm al spaniolilor, ies din letargie, se uită-mprejur, ascultă vântul și oftează: "Oricât ar fi ei de mari, în spatele norilor există soarele". "Mușcă, mușcă mereu, dar când ajungi la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
E prea mare sărăcia, prea mare duritatea șleahtelor spaniole care prădează și seamănă spaimă când întâmplător străbat acele ținuturi uitate. Băieții suferă mai tare decât adulții și chiar se tem de glasurile lor. Iscodesc de departe sosirea unui străin, le pricep intențiile, se pitesc în poziții strategice ca să poată vedea și, mâncând roșcove, își tot închipuie tot felul de atacuri și prădăciuni sau puțin probabilele lor fapte de eroism. "O să vină străinii să vă pască turmele": fără să cunoască Biblia, presimt
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
provoacă rău după rău, noi le purificăm pe aceste femei. Întors la Napoli, Tommaso încercă să povestească în felul său, doamnelor invitate la Palatul familiei Tufo, scena respectivă, dar se simți îngrețoșat și nedumerit, confuz și înfricoșat. Poate că nu pricepuse bine simbologia și nici ceea ce urmăreau cu adevărat. Sau poate că era vorba de niște exaltați, care nu voiau absolut nimic, exorcizau răul cum credeau ei mai nimerit. Inchiziția, dacă ar fi aflat de acel loc tainic, ar fi avut
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
avea de povestit aceste insecte, se gândea Tommaso, păreau mai inteligente decât uscatul acela de episcop care se încăpățânează să-mi zică Gorgias 28. Oare ce-o fi știind el despre Gorgias și dialectică? În ce fel poate să se priceapă la legi și procese un om care a trăit din rugăciuni și posturi ca unul ascuns într-o găoace de ou? Biserica ar trebui în întregime reformată, cu oameni mânjiți oleacă de viața de zi cu zi. Depășise gardurile de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
au dovedit politicoși și au avut grijă să-i facă popasul cât mai comod. Neîncrederea lui dispăru și reflexele de a se apăra s-au domolit. Într-o dimineață însă își dădu seama că din desagă îi dispăruseră manuscrise. A priceput capcana și nu s-a mai codit s-o ia la fugă spre Padova unde, datorită perfectei cunoașteri a limbii castiliene, se dădu drept spaniol și se înscrise la facultatea de medicină. Studiul medicinii nu era pentru Tommaso doar o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a avea contact cu oameni ai Bisericii. Slăbiciunile și vinovățiile mele apar de unde nu te-aștepți; o minte și o mână invizibilă mă urmăresc, mă pun în fața unor noi dificultăți, fără să le anuleze pe cele vechi. Aș vrea să pricep și eu motivul unei asemenea înverșunări, și să știu de ce, orișiunde aș merge, dau mereu peste cineva gata să mă înfunde și să mă strivească. Tommaso pronunțase aceste cuvinte cu resemnare, ca și cum ar fi fost vorba de o cugetare; se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
la Arena se oprea dinaintea ocolurilor de vite, a grajdurilor și a teascurilor de ulei, pe ogoare, în cârciumi, în fața bisericilor. Lua pulsul revoltei celor săraci lipiți pământului, strecura câte o vorbă, îi poftea să se adune laolaltă pentru a pricepe mai bine propria lor stare. Unii păreau gata de orice, nu mai izbuteau să facă față nevoilor și poverilor. Când seara revenea din acele sătucuri, își întorcea privirile: erau acolo, cățărate pe crestele dealurilor, cu fața spre mare. Uneori i
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o piatră mare frecându-și necontenit fruntea cu mâna. Sunt suflete-mpietrite, în ce fel ar putea fi mișcate din loc? A doua zi însă o lua iar la picior. Mulți îl așteptau și-l întrebau, încercau să afle, să priceapă câte ceva, parcă începea să se profileze un proiect ambițios. Ocazia prielnică veni pe neașteptate din partea unui bogat proprietar ce-i ura de moarte pe spanioli; drept care își puse la dispoziție locuința pentru adunări și se strădui să-l facă pe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
am păstrat-o. Dacă ar fi fost adresată altcuiva, i-aș fi înmânat-o. Știți cine era Giordano Bruno? Tommaso mi-a spus că era un călugăr, ca și el. Iar el îl admira? La chestii de-astea nu mă pricep, mie dacă mi se pune în față un banc cu scule, cuțite, ciocan și cuie, sfoară și smoală, mă descurc, nu mă bag unde nu-mi fierbe oala, nu merg nici la cârciumă în sat, fiindcă n-am timp și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
compătimi. Individul era acolo, așteptă să-l vadă cum își dă duhul sau cum arde pe rug. Dar la ce bun atâta zel? Sentimentul datoriei? Cu atâta neomenească cruzime? Nu, trebuia să fie vorba de altceva, dar nu reușea să priceapă, să intuiască. Ideile i se învălmășeau, era nevoie de exercițiul ce-l salvase întotdeauna: să numere până la două sute șaptezeci și șase de două ori și apoi o dată până la șaptezeci și șase și tot așa de o sută de ori. Începu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ce sunt în stare să nimerească mesajele lui Dumnezeu și pe mesagerii săi. Tu îmi limpezești lucrurile, știi să vorbești. De aceea ție îți povestesc totul. Ești atât de bun și nu te îndoiești de mine. Carlo, mintea noastră poate pricepe multe taine, mai ales când inima noastră e curată. Știi de ce ți s-a arătat șarpele? Fiindcă ai inima curată, ești un înger. Oh, Tommaso, Tommaso! Și numai fiindcă ai văzut un șarpe pe altar te-a adus aici să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe hârtie, începea pe nepusă masă să ragă ca un leu ațâțat, tulburând toată lumea și punându-i la încercare pe temniceri. Încetează, călugăr necredincios, te porți ca un sălbătic. Dacă eu sunt parte a Infinitului, nu pot fi un sălbatic, pricepi, biata piază rea, sclav și nenorocit ca și mine? Gura, blestematule. Ciorile fac mai puțină zarvă decât glasul tău și ar fi binevenit acum să croncăne în toiul nopții. Mereu același, ca și cum aici ai fi întemnițat doar tu. Mai sunt
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Și dacă vor veni pe lume copii, cui vor aparține? Tuturor. E de-ajuns să nu te-nchizi în propriul eu, nu e greu deloc să socializezi cu ceilalți, să împărtășești orice alt lucru, idee, bucurie. Ca să zic, nu mă pricep, dar îmi place, ți-am zis, îmi place. Înseamnă că te-ai identificat, fie și parțial, cu spiritul Solarienilor. Mai curând sau mai târziu, vei găsi calea primenirii, vei fi în stare să iei parte la asta din toată inima
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
că mi-ai iertat păcatele cele de voie și fără de voie și abia acum când treci dincolo de aparențe poți înțelege că era vorba de adevăruri trimise din cer spre mângâierea oamenilor de-aici și a le oferi favoarea de a pricepe începutul vieții noi ce se veștește înlăuntru a tot ceea ce se poate privi sau intui 49. XVII La începutul anului 1629, sfârșind de ispășit toate pedepsele date de Regatul spaniol și de Biserică, iată-l pe Tommaso complet liber de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
era de neglijat, citise vreme îndelungată voința aștrilor și cercetase comportamentele: și de altfel Ficino nu era un literat oarecare, gata să se dedice unui text oarecare. Continuă să citească și să se oprească la fiecare expresie pentru a-i pricepe pe deplin noimele. Era sigur, astrele, susținuse asta dintotdeauna, aveau o înrâurire directă asupra oamenilor, era vorba de a estima proporțiile și mecanismele relației. Se afundă în lectură până ce simți că amintirea acelui ciudat căpitan bețiv devenea tot mai stăruitoare
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de balustrada unui pod, chiar în fața Catedralei Nôtre Dame: "Cine știe cum e acum Catolica mea...". Trecea multă lume și se uita la el, surâdea auzindu-l vorbind de unul singur și murmura câte-o frază pe care Tommaso abia de o pricepea: "Acești parizieni vorbesc prea repede, la Stilo, în schimb, noi târșâim frazele ca și cum am fi vrut să ne rezemăm pe silabe". Revedea zilele copilăriei și pe cele din temniță, imaginile se încrucișau și se suprapuneau, dar fiecare își păstra identitatea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și familială sporesc substanțial succesul individului în domeniu. Știind mai mult despre mariaj și viața de familie, tânărul studios își poate îmbunătăți așadar propria viață. Cunoștințele avansate despre aceste realități îi sunt utile însă și indirect, în sensul că se pricepe mai bine la lucruri foarte importante social, la care mulți, trăind în mijlocul lor, pretind că se pricep, dar pot acționa și gândi de fapt sub influența prejudecăților. Afișând - desigur neostentativ și jignitor pentru cei din jur - argumente științifice solide cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tânărul studios își poate îmbunătăți așadar propria viață. Cunoștințele avansate despre aceste realități îi sunt utile însă și indirect, în sensul că se pricepe mai bine la lucruri foarte importante social, la care mulți, trăind în mijlocul lor, pretind că se pricep, dar pot acționa și gândi de fapt sub influența prejudecăților. Afișând - desigur neostentativ și jignitor pentru cei din jur - argumente științifice solide cu privire la subiecte atât de discutate și disputate, cum sunt căsătoria, dragostea, familia, divorțul, prestigiul social al celui ce
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Se numără printre acestea schimbul intens de produse pe drumurile comerciale numeroase ce străbăteau Carpații sau legau Moldova, Țara Românească și Transilvania de litoralul Mării Negre și de Dunăre, dublat de un schimb de cunoștințe tehnice, prin trecerea munților de către meșteri pricepuți din Transilvania sau trimiterea de tineri pentru a deprinde meșteșugurile în spațiul intracarpatic. A mai jucat un rol și păstoritul transhumant, dreptul românesc comun celor două state extracarpatice, chiar unele coduri juridice dintr-o țară erau accidental folosite în celălalt
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]