12,874 matches
-
jucau pe acolo prin fermă: "Măi băieți, haideți și dați și voi la bandă că vă plătesc!" "Cum ne plătiți? Ce trebuie să facem?" "Facem șirele astea" " Dar noi nu știm să clădim" " Nu, că acolo am oamenii care se pricep, dar voi puteți da la bandă baloții de paie". N-au crezut, dar le-am făcut state de plată, totul absolut legal, și i-am trimis la mare. Ăștia de la Institut au auzit ce fac eu și nu discutau despre
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
al afacerilor străine, domnul Titu Maiorescu, vreme de 2 luni de zile la București și acolo am făcut între alte cunoștințe și pe cea a culegătorului tipograf Petre Ispirescu. Cei care cunosc modestele încercări ale mele cu privire la limba poporală română, pricep de ce puneam un preț atât de mare, să mă împrietenesc cu bărbatul acesta, meșter iscusit în ce privește limba adevărată a poporului din Muntenia. Știam că la Iași trăia atunci Ion Creangă, pe care și cu tot dreptul, îl socoteam de un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dimpotrivă, a rămas apetisantă, cu sex appeal, afrodisiacă, este încă o femeie circeică. Iason, însă, gândește politic și, după consumarea unei perioade marcate de libido, se retrage din trupelnicie, mizând pe o construcție regală ce o exclude pe Medeea. Medeea pricepe jocul politic al lui Iason, dar nu îi iartă trădarea corporală. Fiindcă Medeea este o senzuală, o adictă care a făcut din corporalitate pasiunea vieții ei: nu pentru orice fel de corp bărbătesc, ci doar pentru acela al lui Iason
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
în această lectură este nepătrunsa înțelepciune și dragoste a lui Dumnezeu, căci El a lăsat pe evrei și pe păgâni să cadă în necredință, pentru ca tot El apoi, să se miluiască de toți și pe toți să-i facă să priceapă că ei nu se vor putea mântui prin meritele lor, ci numai prin harul Său"724. Această Epistolă, cât și tălmăcirea ei, aveau menirea de a arăta adevăratul sens al celor spuse de apostolul Paul (esența spuselor lui), adică incapacitatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prima, a fost aceea conform căreia nu toți cei care se abonau la aceste reviste le și citeau; apoi, mulți abonați au invocat numeroase motive pentru a renunța la aceste reviste: "la noi în casă nu știe nimeni carte, nu pricep nimic din ce scrie, n-am niciun folos din citire, nu sunt parale, e prea scumpă, eu împrumut de la alții, eu sunt abonat la o revistă, n-am vreme de citit, am să mă mai gândesc"798. Raportul dintre ponderea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
abordeze subiecte religioase, trebuiau să aibă la fel de multe cunoștințe ca atunci când vorbeau despre matematică sau medicină. Dacă nu cunoșteau în profunzime o temă, ar fi fost mai bine să se abțină de la scris și să caute pe cineva care se pricepea, deoarece trebuia evitată exprimarea echivocă, dăunătoare sănătății spirituale (G . Chiaudano, op. cit., p. 2). 78 Iar la întrebarea dacă nu era "exagerat și nedrept să se spună că un ziarist a emis judecăți contrare Bisericii doar pentru că a preluat ideile unor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la fărădelegi" (20.390-394)91*. În această răsturnare de situație, invitatul se va dovedi a fi de fapt gazda și stăpânul casei, iar invitații cerșetorului niște uzurpatori; lira care acompaniază festinul, se va transforma în instrument al morții: "după cum meșterul priceput la cântec și la liră întinde lesne pe un căluș coarda din mațul de oaie, așa și Ulise struni arcul și trase coarda cu dreapta, de scoase un sunet ca un ciripit de rândunică" (21.406-411)92*. Nu are rost
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu dăm nimic de bănuit dușmanului." Iată astfel definită o strategie valabilă în aceeași măsură în estetică cât și în erotică. Este nimerit să ne amintim și despre efectul fiziologic provocat de către efectul de surpriză. Diderot, autor dramatic care se pricepe la paradoxurile actorului, scrie un mic articol pe această temă în Enciclopedie. Surpriză s.f. (Gram.): mișcare admirativă a sufletului prilejuită de un fenomen straniu. Nu știu dacă există multă diversitate în modul în care organele noastre pot fi emoționate. Totul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se păru curată în micimea ei; el mă primi foarte binevoitor. Scoase dintr-un dulap o carafă cu cireșe în rachiu, mâncarăm fiecare câte două și ne pregătirăm de culcare". Atunci descoperă cu oroare capcana abatelui: "Mă prefăcui a nu pricepe ce voia de la mine; dar arătându-mă foarte stingherit în mângâierile lui și foarte hotărât să nu-l las să meargă mai departe, mă purtai în așa fel, că a trebuit să se potolească"288. Dar mai este și dorința
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cel mai bun caz indiferente, dar în orice caz fatale celui care imploră. În ambele cazuri, un personaj în exil, dezrădăcinat, pradă rătăcirii, va căuta, într-un spațiu ostil, să răstoarne, fără succes relația hospes/hostis recurgând ca un actor priceput la numeroase stratageme, minciuni și seducții. Nu este ușor să devii oaspete într-o țară nouă. "Lumea nouă" este un cuvânt magic care deschide porțile visului și pe cele ale unui imaginar al reînceputului, ale unui spațiu minunat al unei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
democrație aproape în mod sigur optează pentru securitate, chiar dacă aceasta este asigurată sub girul unui regim autoritar; pe de altă parte, dacă s-ar pronunța în favoarea democrației, în primul rând, ar trebui să o cunoscă, să o înțeleagă, să-i priceapă principiile și mecanismul de functionare; realitatea zilelor noastre demonstrează că nu există în Orientul Mijlociu nicio țară democratică (în sensul autentic al termenului). Fostul Președinte al Paralamentului European, Jerzy Buzek, făcând unele declarații referitoare la evenimentele majore ale momentului aprecia că
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
serviciului secret învață, după broșuri sofisticate, cum să construiască latrine (p. 187), șoferii instituției își fac de cap pe drumurile publice, tamponând până și un autoturism sovietic (p. 194), tractoriștii de pe ogoare se bat între ei și nu prea se pricep cum să repare utilajele, altercațiile izbucnind și din cauză că unul „uitase afară o cană cu lapte din care a băut un câine” (p. 164). Se făceau eforturi pentru ca toți angajații să-și completeze studiile, dar „plămada” nu era tocmai bună. Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
noi și țipau: «comuniștii de la Iași care au tras În armată!» și aruncau cu bulgări”31. Cu o singură excepție (vezi infra), singurii care au venit În ajutorul supraviețuitorilor din „trenul morții” au fost evreii din localitate, care Încă nu pricepuseră sensul marei lichidări de la Iași. Încă nu știau ce s-a Întâmplat acolo (comunicatul guvernului despre rebeliunea iudeo-comunistă a apărut În presă abia la 2 iulie), dar n-au crezut zvonul despre o rebeliune evreiască. La sinagogă, supraviețuitorii au fost
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
înapoi! După care s-au volatilizat. Totul durase nu mai mult de trei minute, incluzând apariția și dispariția grupului. Ne uitam năuciți unul la altul, eu și romantica mea soție care își dorise să vadă apusul de pe Copacabana, încercând să pricepem ceea ce tocmai ni se întâmplase. Nici de data aceasta n-am avut însă timp: au apărut instantaneu doi tineri care au început să ne compătimească. Fuseseră martori, dar, vedeți voi, oameni buni, nimeni nu se bagă pentru nimeni aici, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
a dat Boogie, de Radu Muntean, în secțiunea „Quinzaine des Réalisateurs“. La proiecția pentru presă, sala a fost plină, s-a rămas și pe dinafară, iar de ieșit nu s-a prea ieșit. De râs, am râs noi, românii, care pricepeam poantele. Care poante sunt „lost in translation“. Filmul e bun, ideea e foarte mișto, actorii sunt vii și senzația e că pe ecran e o poveste autentică. Boogie nu mi s-a părut însă mai bun decât Hârtia va fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
a spus ceva care m-a frapat: anume - a spus că nu doar scriitorul, autorul unei cărți trebuie să fie foarte bun (eventual chiar genial), ci și cititorul cărții trebuie să fie foarte bun, eventual genial, ca să fie apt să priceapă respectiva carte. Mi-a plăcut această expectanță a autorului de la cititorul său: cititorului i se pretinde astfel să fie inteligent (chiar superinteligent), sensibil și talentat în practicarea lecturii. Cititorul nu poate fi lăsat să fie pur și simplu, ci se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Atenție la cursă! Curăță-ți dinții zimțați, șterge praful colorat, desfă-ți rucsacul venerat. Namaste*, can I have some honeyyyyyyyy?! În nări aer cald, în ochi fum întortochiat, pe față un coș de mărimea third eye*. Descuie visul, închide Atlasul, pricepe extazul, dă-mi înapoi macazul și-ntinde obrazul. Răbdare. Mâine începe legarea-dezlegarea, pândirea-găsirea, prăjirea-nemurirea, oul-găina, râsul-idioțenia. Început de excursie de european integral: mizerie, puzderie, migrene, egzeme, lepră, igienă, hienă, indigenă. Calcă pe marmură, șterge numele, ia floarea, schimbă-ți culoarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
consătenilor ei, cărora le-a dedicat și un studiu complex, lucrare metodico-științifică, publicată într-un volum. La fiecare ediție a Practicilor de Sântandrei, m-au copleșit amintirile copilăriei mele, tot dintr-un sat dintre dealuri, dar de pe lângă Răducăneni, când nu pricepeam nimic, copil fiind, de ce bunica mea ungea tocul ușilor și ferestrelor cu usturoi, în noaptea de Sântandrei. Apoi, ritualurile de care încă se mai povestea pe la porțile satului, în apropierea acestei zile și mai ales nopți și nu în ultimul
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
și de mireasă, de fetițe și de băieți sau de mo șnegi și babe sunt așezate pe familie; mamă, tată, copii. Cine le organizează în acest mod? Nimeni alta decât doamna profesor Maria Borș, pe care am descoperit-o foarte pricepută în arta populară românească. Recunosc că fără dumneaei n-ar arăta atât de frumos această parte componentă a expoziției. Are atâta dragoste și răbdare să le aleagă, să le potrivească! Mi se pare că le mângâie atunci când le așază, încât
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
unei activități bancare, a devenit foarte importantă. O regiune nou intrată în comerțul comun își forma moneda sa pe piață 53. În acest fel activitatea trapeziștilor a devenit complexă, ei trebuiau acum să cunoască cursul tuturor monedelor și să se priceapă în a deosebi calitatea fiecărei monede în raport cu toate celelalte.,, În asemenea condiții plata și obținerea banilor constituiau o operație destul de complicată. În acest fel trapeziștii devin din simplii zarafi, mai întâi niște intermediari și apoi adevărați bancheri care primeau gajuri
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în țară ne dăm seama că planul inițial al multinaționalei nu era unul greșit. Între timp lucrurile au mai evoluat și sau mai complicat... A doua întrebare mi-a fost adresată de un interlocutor zilele trecute. Omul credea că mă pricep la economie și a crezut că îmi adresează o întrebare ușoară. L-am dezamăgit. Am stat puțin pe gânduri și i-am spus că nu știu... Cum să explici folosind nu știința, ci chiar bunul simț elementar că o firmă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
le auzim zilnic și care spun că această criză s-a terminat ieri sau se va termina mâine nu sunt de crezut. Viața politică si economică internațională este atât de complexă, supusă atâtor variabile în mișcare încât cei care se pricep cu adevărat știu că nu se pot da si nu se dau termene. Tocmai de aceea trebuie să fim pregătiți pentru evoluții pe care alta dată nu le puteam imagina. Revendicarea de genul suveranitate contra datorii poate fi numai începutul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
așa ceva, e o experiență cu totul aparte. Cum îi aduci pe cetățenii tăi acasă fără să existe un modus operandi, fără să existe o pregătire logistică? Ambasada României din Liban era formată din trei oameni. Am început cum ne-am priceput, iar în momentul în care s-a văzut că am gândit bine întreaga acțiune, au apărut și „părinții”: mulți „autori” fericiți. Când a venit și ultimul acasă, am răsuflat ușurat. A fost o perioadă în care trei sferturi din corespondența
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mai curând certitudine decât incertitudine în politica externă, emoție și sensibilități exagerate. Deci, când spun aceasta, vă rog să întelegeți că, pe de o parte, nu retorica în sine construiește politica externă, ci, în primul rând, felul în care ne pricepem să dezbatem subiecte de interes comun cu cealaltă parte; acolo se face politica externă. Și, în al doilea rând, faptul că este nevoie, tocmai pentru ca retorica să nu fie predominant negativă, este nevoie de angajament politic de substanță pe relația
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
așa, din afară, poate ei sunt niște... Mihai-Răzvan Ungureanu: Păi, nici unul dintre ei nu are vârsta pensionării. Liviu Mihaiu: Nu dinozauri ca vârstă biologică mă refer, ci ca activitate de dinainte de ’89. Dar mă rog, probabil că... Poate oamenii se pricep la spațiile arabe, cum bine ați spus, pentru că se știe că foarte mulți dintre securiști se pricepeau foarte bine la spațiile arabe, ba chiar ne-au și ajutat, din câte am înțeles, la recuperarea ziariștilor din acea nefericită răpire din
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]