12,767 matches
-
revistă simbolistă „Valuri” din Iași, cu poezia Dorm florile, semnată B. Fundoianu. Va publica versuri în „Revista noastră”, „Vieața nouă”, „Opinia”. În 1918 îi apare volumul de proză poetică Tăgăduința lui Petru, cuprinzând și o percutantă prefață despre simbolism, carte remarcabilă poate mai puțin prin viziunea filosofico-religioasă, cât prin gamele de limbă vorbită, în care tânărul scriitor excelează. Mutându-se în 1919 la București, continuă colaborarea la presa literară a vremii sub pseudonimul Alex. Villara (sub care scrie o poezie înfocată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
să vorbească, se face soare, universul devine consistent, viu, e creat prin povestirea-visare. În altă parte un personaj exclamă: „Bă, dacă nu v-aș visa eu, pe voi și cu satu acesta cu sfinți, nici măcar n-ați fi, prăpădiților !”. Prin remarcabilul său debut, P., prozator puțin prolific, se anunță a fi din stirpea lui Ștefan Bănulescu. SCRIERI: Vremelnicie pierdută, București, 2001. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, În așteptarea unui debut, L, 1996, 34; Răzvan Voncu, Secvențe literare contemporane, II, București, 2001, 77-78
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
și doamnele... (1937) și reluate în volumul Stele și luceferi (1969). Convorbirile excelează prin ingeniozitatea și subtilitatea întrebărilor, prin modul de a conduce discuția către răspunsuri interesante, cu multe date inedite, definitorii pentru destinul uman și artistic al personalităților intervievate. Remarcabilă este atmosfera de bună comunicare stabilită cu cei mai mulți parteneri de dialog și venerația manifestată față de marile figuri ale culturii. Relevante sunt îndeosebi sobrietatea și cumpănirea cu care S. definește opera ilustrului său părinte, evitând elogiile exagerate, mai ales pentru că era
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
1982), Premiul Asociației Umoriștilor Români (1994), Premiul UNITER (1996). Repetabila scenă a balconului a fost desemnată cea mai bună piesă românească a anului 1995. Ca dramaturg, S. publică cele dintâi texte la revista „Teatrul”, în 1966. Exerciții de teatru scurt, remarcabile prin verva și fluența dialogului, acestea vor fi adunate în volumul Dispariția (1967). Li se adaugă, cu începere din 1970, seria pieselor de sorginte livrescă, rame ale dilemelor de odinioară și de azi, scrieri care aveau să îi confere un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
convingătoare, prin zugrăvirea unor momente caracteristice e sugerat procesul de creștere a lui Ion Gabor, unul din oamenii născuți din frământările noilor vremuri, frate bun cu Lazăr Cernescu (...). Pentru zugrăvirea caracterului eroului principal, poetul a ales povestirea biografică (...). O realizare remarcabilă a poemului este înfățișarea concisă, în scene puține dar convingătoare a reprezentanților claselor exploatatoare. Pe cititor îl va urmări încă multă vreme după lectura poemului figura dezgustătoare și rece a «domnului» conte: Peste câmpuri în caleașcă trece Domnul conte ruginit
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
oprimați care-și rup lanțurile. Spectacolul prezentat pe scena Teatrului Național - Studio, din București, reușind să pună în lumină ideile mari ale piesei, constituie pentru masele de spectatori o adevărată lecție politică, un minunat prilej de a vedea într-o remarcabilă formă artistică un document general valabil de istorie contemporană. Văzând acest spectacol, masele de spectatori își vor da seama o dată mai mult de importanța excepțională a repetatelor îndemnuri la vigilență pe care Partidul Muncitoresc Român le adresează oamenilor muncii din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
toate sforile trădării, ale complotului ce se urzește împotriva tinerei democrații (...). În interpretarea Cristinei Padera, Dina Cocea - după unele șovăieli (...) reușește să-și clarifice pe deplin atitudinea în ultimele două acte, personajul crescând din punct de vedere artistic până la o remarcabilă culme în final. Cristina Padera simte cum poporul îi taie pe rând firele de păianjen veninos, ea intră într-o panică din ce în ce mai accentuată, care este punctată cu momente de conștiință a eșecului definitiv în urzeala ce o conduce. Henry Mac
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1952 41. S. Damian. - Împotriva falsei umanizări a eroilor în literatură. În: Contemporanul, nr.32 (305), 8 aug. 42. Mihai Gafița. - Cunoașterea vieții - chezășia zugrăvirii ei veridice. În: Viața românească, nr.8-9, aug.-sept., 1952 43. N. Tertulian. - O nuvelă remarcabilă. În: Contemporanul, nr.41 (314). 10 oct. 44. Petru Dumitriu. - Mai multă lumină. Idem, nr.42 (315), 17 oct. 45. Petru Dumitriu. - Un an rodnic. Ibidem. nr.52 (325), 24 dec. 46. Despre chipul activistului de partid în „Cetatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
suntem departe de o imagine completă a modului în care a fost receptată în vremea sa nuvela Desfășurarea. Căci, iată: Contemporanul, după cum știm, a scris în decembrie 1952, la scurtă vreme de la apariția prozei lui Marin Preda, despre „o nuvelă remarcabilă”; de la Cluj, pe la începutul anului acesta vine vestea: „o nouă etapă în dezvoltarea nuvelisticii noastre”. Nu este chiar așa, scrie prin iunie Mihai Gafița, după cum vom afla îndată. Apoi, începând cu numărul din octombrie, Viața românească deschide o rubrică, Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de seamă la eliberarea definitivă a prozei noastre noi din țarcul dibuirilor și al încercărilor neizbutite în ce privește zugrăvirea vieții satului de azi (...). Cea mai recent apărută din lucrările amintite, nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, constituie unul dintre cele mai remarcabile evenimente literare din ultima vreme, confirmat ca atare de primirea deosebit de favorabilă pe care o fac cititorii (...). Întâmplările pe care ni le povestește Marin Preda se petrec pe la sfârșitul verii anului 1951, în satul Udupu din Bărăgan. După o expresie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cazuri», «ființe elementare cu trăsături bestiale, oameni instinctuali, nefirești, morbizi, nereali» etc., sau dând dovadă de indulgență, «creații adânc atacate de morbul naturalismului». Trecându-se apoi la analiza nuvelei Desfășurarea, s-a remarcat, pe bună dreptate, că este o nuvelă «remarcabilă», o «imagine complexă a realității» etc. Dar nu se poate explica cu adevărat succesul repurtat de scriitor, saltul înregistrat în creația sa dacă nu se studiază totodată acele elemente realiste care existau deja de la început și care au continuat să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Marin Preda demonstrează capacitatea sa de a crea povestiri mari și romane. Spre deosebire de unii scriitori ca Ion Istrati, care se orientează îndeosebi spre conflicte mici - ca întindere - din viață, Marin Preda înfățișează conflicte complexe, cu ramificații bogate (...). Folosind aceste remarcabile mijloace artistice (...), Marin Preda va izbuti să creeze strălucite fresce literare ale luptei pline de dramatism și pasiune a poporului nostru”. PROZA: CONCLUZII Peisajul editorial al prozei anului 1953 este foarte bogat și variat. Bogat ca număr de romane, nuvele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scurt publicat de E. Frunză în revista Uniunii Scriitorilor, poetul clujean descoperă în noua modă a „versificației scurte” o serie de lipsuri, prozaism, locuri comune, sărăcie de idei, șabloane și clișee, producând „în ciuda dimensiunilor lor modeste o plictiseală cu totul remarcabilă”. Pentru ca cititorul să se convingă dacă aceste afirmații și altele își au acoperire, vom reproduce în note53 o parte din ciclul liric incriminat. „A fost la noi o perioadă - începe A.E. Baconsky 54 - de intensă creație în domeniul poemului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
s-au scris unele poezii frumoase pe care cititorii le-au întâlnit adeseori în paginile revistelor, însăși faptul pare destul de ciudat - mulți poeți au reușit să demonstreze că poeziile scurte, în ciuda dimensiunilor lor modeste, pot prilejui o plictiseală cu totul remarcabilă. Ori în această privință este totuși foarte greu să-l contrazici pe Voltaire care spune că: Toate genurile de poezie sunt bune în afară de cel plictisitor». Și atunci poetul s-ar putea întreba pe drept cuvânt, care este soluția? Cum e
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tine-i Joi. Ia mine-i Vineri, Ai părul nins, am părul rar. (Mihai Beniuc, Ciclul de dragoste, în Viața românească nr.8. 1953). Versurile de mai sus - dintr-un ciclu de-o elevație, discreție și ținută artistică într-adevăr remarcabile - te îndeamnă să te gândești, între altele, și la faptul că anumite motive firești ar fi putut să-i determine pe atâția alți poeți, care-s departe de vârsta de argint, să-și revendice pe acest tărâm prioritatea. În tot
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ei! Muncitorilor! A voastră e ziua măreață. Din străbunul Armindeni Răsare azi pretutindeni O nouă viață! Într-adevăr construcția socialistă solicită tinerețea perpetuă a sufletului, pe care poetul e dator s-o cânte cum dealtfel o și face. (...) Meritul ideologic remarcabil al lui M. Beniuc cel de azi este de a nu se fi lăsat ispitit de idilism și vulgarism edulcorat și de a fi păstrat sfârcul de bici cu care pleznește și acum nemilos ca Iorgu Iorgovan «șarpele» încă primejdios
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zi cu zi) de reportajul «senzațional» burghez. (...) Tov. Mihail Novicov, secretar al U.S. din R.P.R. a completat spusele referentului prin exemple noi din literatura rusă și sovietică. În literatura română contemporană, reportajul literar are un reprezentant eminent în Geo Bogza, remarcabil în special prin volumele sale Țara de piatră și Cartea Oltului (...). În literatura noastră nouă, reportajul literar se află în plină înflorire. Scriitori ca Geo Bogza, Petru Dumitriu, V. Nămolaru, Ion Istrati, Gh. Cristea, Mihu Dragomir, M. Rohan, Ieronim Șerbu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a unor scriitori ca Lucia Demetrius, Laurențiu Fulga, Maria Banuș. Atâtea lucrări, ale unor scriitori foarte numeroși, fiecare cu felul său personal de a descrie viața - și să nu uităm interesul pe care-l prezintă aici specificul național, în opera remarcabilă a unor scriitori ca Nagy Istvan, Asztalos Istvan, Horvath Imre și alții - dau o imagine complexă și colorată a vieții patriei noastre, îndeosebi în ultimii zece ani; din examinarea ei reies învățămintele prețioase pentru dezvoltarea ulterioară a literaturii noastre - și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
slab. De exemplu, pînă în anii '80, Statele Unite dețineau un record uimitor în sprijinirea dictaturilor militare din America Latină; în 1954 au avut un rol esențial în lovitura militară care a răsturnat guvernul nou ales în Guatemala. Cu toate acestea, realitatea remarcabilă este că democrațiile reprezentative moderne nu duc războaie una împotriva alteia. Motivele nu sînt în totalitate clare. Probabil că nivelurile înalte ale comerțului internațional dintre democrațiile moderne le predispune mai degrabă la relații de prietenie decît la război.8 Însă
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Cartă a drepturilor omului anume specificată? Deși constituțiile democrațiilor vechi nu includ neapărat în mod distinct o cartă a drepturilor omului, în prezent aceasta constituie cerința standard. Din motive istorice și datorită lipsei unei constituții scrise, Marea Britanie reprezintă o excepție remarcabilă (unde această concepție are, totuși, un sprijin însemnat). Drepturi sociale și economice? Deși Constituția SUA și cele rămase neschimbate din secolul al XIX-lea, în țările cu democrație veche, nu spun explicit prea mult cu privire la drepturile sociale și economice 3
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
legislației. Pe lîngă asta, chiar și în țările unde acesta există, limita pînă la care curțile încearcă să-și exercite această autoritate variază de la ponderea cea mai ridicată în cazul Statelor Unite, unde Curtea Supremă de Justiție deține uneori o autoritate remarcabilă, pînă la situația țărilor în care autoritatea judecătorească se conformează în mare măsură deciziilor luate de parlament. Canada oferă o variantă interesantă. Deoarece este un sistem federal, Canada are o curte supremă de justiție învestită cu puterea de a declara
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
identitatea și să-și realizeze principalele scopuri culturale. În anumite situații o soluție ar putea fi sistemul federal, în cadrul căruia unitățile teritoriale state, provincii, cantoane sînt suficient de autonome încît să satisfacă grupuri diferite. Un element esențial al societății multiculturale remarcabil de armonioase creată de elvețieni este faptul că au un sistem federal. Majoritatea cantoanelor sînt destul de omogene din punct de vedere cultural; de exemplu un canton poate avea vorbitori de limbă franceză catolici iar altul vorbitori de limbă germană și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Roelet) publică și proză umoristică, iar Spartali traduce din P. Zaccone, V. Hugo și Nathaniel Hawthorne (Semnul din naștere). N. Bălcescu, D. Bolintineanu, I. D. Negulici și C. Bolliac erau pios comemorați în articole ce depășesc nivelul obișnuit al gazetăriei cotidiene. Remarcabil este și faptul că, la 21 decembrie 1883, articolul Un poet, îi este dedicat lui Mihai Eminescu, cu prilejul apariției volumului îngrijit de Titu Maiorescu. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286594_a_287923]
-
fără posibilități să-și continue studiile și a avut mereu casa deschisă pentru rudele apropiate, dar și pentru mulți soroceni. A decedat la 24 noiembrie 1993 și a fost înmormântat la Cimitirul Ghencea din București. BOGHIAN, VLADIMIR (1918-2000) INGINER CONSTRUCTOR Remarcabil dascăl al școlii de construcții ieșene, prof.dr.ing. Vladimir Boghian a desfășurat o valoroasă activitate didactică și științifică. Născut la 26 septembrie 1918 în comuna Năvârneț, județul Bălți, Republica Moldova, a urmat școala primară în localitatea natală, după care a frecventat cursurile
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Zootehnie a predat cursul de Anatomie, Histologie și Embriologie (1968-1969), iar începând din 1969 și până la retragerea din activitate (1990) a predat cursul de „Fiziologia animalelor domestice”. În anul 1974 devine profesor universitar, dovedind reale calități profesionale, un talent didactic remarcabil și aptitudini de coordonator al activității de cercetare științifică. Și-a susținut teza de doctorat cu titlul Contribuțiuni la studiul fiziologiei dezvoltării embrionare la pești, sub îndrumarea acad.pro.dr.doc. Petre Jitariu, fiind atestat doctor în științe biologice, în noiembrie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]