12,895 matches
-
târziu, libertatea cultelor (creștine) era deplină. Reușind În sfârșit să „dezinstaureze” Biserica Catolică și să introducă o minimă distincție Între aceasta și regim când Franco Încă mai trăia, Vaticanul a atenuat pentru Biserica spaniolă consecințele colaborării sale Îndelungate cu „vechea stăpânire”. Această rupture culturelle, cum i s-a zis În Belgia și nu numai, Între religie și politică, precum și Între Biserica Catolică și trecutul său recent e definitorie pentru spiritul „șaizecist”. Reformismul Vaticanului avea, bineînțeles, limitele lui: pentru mulți dintre participanți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
e un paradox. La urma urmei, dacă cetățenii Uniunii Sovietice erau lipsiți de apărare În fața dictaturii poststaliniste, atunci locuitorii Ungariei sau Cehoslovaciei erau de două ori neputincioși: nu numai că trăiau sub un regim represiv, dar propriii lor conducători răspundeau stăpânirii din capitala URSS. Principiile Imperiului Sovietic fuseseră ilustrate prompt la Budapesta În noiembrie 1956. Mai mult, În Cehoslovacia și România, victimele proceselor-spectacol de după război se aflau Încă În Închisori după mai bine de un deceniu. și totuși, Europa de Est era altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
maghiar) și dificultățile apărute În Slovacia. Ceho-Slovacia (cum i s-a spus inițial) a fost dintotdeauna un stat problematic și dezechilibrat. Minoritatea solvacă din sudul și estul țării era mai săracă și mai rurală decât cehii din nord-vest. Eliberați de sub stăpânirea maghiară În 1918, slovacii erau rudele sărace În Cehoslovacia multietnică dintre cele două războaie mondiale, iar Praga nu-i trata Întotdeauna bine. Astfel, mulți politicieni slovaci au Întâmpinat cu bucurie scindarea țării În 1939 și apariția, sub oblăduirea naziștilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Croația, În nord, erau predominant catolice și făcuseră parte din Imperiul Austro-Ungar (În care a fost inclusă și Bosnia, dar mai puțin timp). Partea de sud a țării (Serbia, Macedonia, Muntenegru și Bosnia) s-a aflat timp de secole sub stăpânirea turcilor otomani, de unde numărul mare de musulmani pe lângă sârbii majoritar ortodocși. Dar aceste diferențe istorice (deși autentice și accentuate de al doilea război mondial) s-au atenuat În deceniile următoare. Transformarea economică a pus În contact, În orașe ca Vukovar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la Westminster. Rezultatul (o Adunare Galeză cu considerabilă valoare simbolică, dar foarte puțină putere reală) părea să satisfacă pe deplin aspirațiile principatului, atâtea câte existau, spre o identitate națională separată. La urma urmei, țara Galilor intrase În componența și sub stăpânirea Angliei În 1536, În timpul domniei lui Henric al VIII-lea (el Însuși vlăstar al unei dinastii galeze), iar dacă recenta renaștere a interesului pentru limba și istoria regiunii era autentică, ea nu trebuie confundată cu o recuperare integrală a conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru Europa alteritatea absolută (după ce acest rol le revenise timp de jumătate de mileniu arabilor). Timp de veacuri, Europa a Început unde se termina Imperiul Otoman (de aici depresia lui Cioran când Își amintea cât timp a fost România sub stăpânire turcească); Europa creștină era „salvată” periodic din ghearele islamismului: la porțile Vienei, ale Budapestei, În bătălia de la Lepanto din 1571. Când Turcia a intrat În declin la jumătatea secolului al XVIII-lea, „chestiunea orientală” (cum putea fi controlat declinul Imperiului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
puteri invincibile: credința și rugăciunea. Să nu le părăsim! De 2000 de ani supraviețuim în ciuda tuturor răutăților celor care ne invidiază și ne cotropesc. Credința, lupta și rugăciunea ne-au ținut în istorie și nu am primit slugărnicia față de nicio stăpânire. Mișcarea Legionară s-a născut pe pământ românesc și din zbuciumul sufletului românesc, ca o necesitate de supraviețuire în istorie. Credința, ruga, pătimirea și jertfa au fost primatul luptei legionarului. Mișcarea Legionară e o școală a desăvârșirii, iar pe plan
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mănăstiri și cimitire (nu crematorii). Dar nu tot ce acuză și cere străinul e drept și nu orice răutate sau conspirație bine înveșmântată poate fi tolerată, mai ales atunci când e vorba de suveranitate, care exprimă dreptul de proprietate și de stăpânire. Prin infiltrarea de capital străin, cumpărarea de pământuri, fărâmarea industriei proprii, acapararea mijloacelor de producție am devenit colonie - la discreția invadatorului. Forțe oculte împing România spre pierire. CUTEAZĂ, CREDE ȘI LUPTĂ! Nu crede în străini, ci în puterile propiului tău
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
căzut în necazuri sau neputință. Dar legea ajutorului cuprinde și colectivitatea, precum în calamitățile naturale - foc, inundații, cutremure și altele - la fel și în calamitățile istorice, vezi pierderea Bucovinei de Nord, a Basarabiei, Transilvaniei și Cadrilaterului, frații noștri rămași în stăpânire străină, amenințați în propria lor identitate biologică și naturală. Să nu uităm! Avem milioane de români care au nevoie de dragostea noastră, de ajutor, avem nevoie de solidaritate, care să zguduie și conștiința asupritorului, precum și a altor popoare asupritoare ale
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dincolo de hotarul lumesc, deasupra, spre luminile stelare și veșnice ale cerului. Părintele Nil Dorobanțu a fost un mare monah și faptele sale, file de istorie, rămân ascunse sub oborocul vremurilor păgâne pe care le trăim încă și care au pus stăpânire și pe cei obligați să facă lumină, să facă cunoscute patimile și vrednicia faptelor credincioșilor și a slujitorilor Bisericii lui Hristos. Prin tăcerea lor, Părintele Nil Dorobanțu rămâne condamnat a nu-și putea rosti cuvintele mărețelor sale fapte prin gura
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Corneliu Zelea Codreanu a luat legământul lui Ion Moța și celorlalți. Acest legământ a constat din cinci întrebări și răspunsuri, anume: 1. Înțelegi că pentru dreptatea patriei primejduite să înfrângi toate dorințele și interesele personale? Răspunsul: Da! 2. Recunoscând că stăpânirea jidanilor asupra noastră ne aduce pieirea sufletească și națională, te legi frate cu noi și să lupți pentru apărarea, curățirea și dezrobirea pământului strămoșesc? Răspuns: Da! 3. În această luptă te vei supune Legiunii Arhanghelului Mihail? Răspuns: Da! 4. Vei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mânca, singura lor aspirație, ca și animalul, clefăie, rumegă și mugesc. Oligarhia și anarhia comunistă a fost înlocuită cu cea parlamentară și a rămas mai presus de lege. Nici o confruntare cu alte păreri. Nici un interes pentru frații noștri lăsați în stăpânire străină, care zi de zi își pierd continuitatea cu patria mamă. Vezi ungurii, inclusiv cei de la Budapesta, care pentru toate sărbătorile lor șiau mutat sediul în România, hăulind și voind descompunerea Statului Român Național. Parlamentul a fost transformat într-o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe care o vom da conceptului în discuție, iar acceptarea unei definiții depinde de modul de a selecta faptele și de rezultatele așteptate ca urmare a definiției date. Ca instrumente de lucru (conceptuale), definițiile se selectează prin puterea lor de „stăpânire” a ansamblului universului faptic. Trei condiții corelate se cer avute în vedere în acceptarea criteriilor care stau la baza definițiilor: a) Puterea de atracție a criteriului - o definiție trebuie să asigure ca toate elementele care fac parte din sfera conceptului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
doar de a preda cunoștințe organizaționale pentru sisteme noi de operații, într-o strategie de investiții care consideră dezvoltarea personalului, ca egală ca importanță cu introducerea de noi tehnologii (...). Necesitatea pregătirii profesionale trebuie, desigur, să meargă dincolo de medierea abilităților necesare stăpânirii unui spectru larg de sarcini de muncă; ea trebuie, de asemenea, să cuprindă competența de a modela procesele de muncă însele; în final, nu numai priceperea profesională, ci, de asemenea, cunoștințele metodologice și competența socială sunt urgent necesare”<footnote Brödner
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sensuri: pentru interlocutor, observator, semnalele aparenței vestimentare denotă gradul de integritate socială, stilul de viață, profesia, apartenența la un grup social; pentru purtător, vestimentația este un modulator psihic: culoarea, confortul, prestanța, croiala, accesoriile pot alunga starea de stinghereală și induce stăpânirea de sine, semn că se simte bine În pielea sa; Însumează propria identitate manifestată prin responsabilitate, distincția socială, reclamarea unui loc meritoriu În cadrul colectivității; informațiile despre sine astfel transmise sunt: stăpânirea de sine, lejeritatea sau constrângerea, rigoarea sau fantezia, supunerea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
croiala, accesoriile pot alunga starea de stinghereală și induce stăpânirea de sine, semn că se simte bine În pielea sa; Însumează propria identitate manifestată prin responsabilitate, distincția socială, reclamarea unui loc meritoriu În cadrul colectivității; informațiile despre sine astfel transmise sunt: stăpânirea de sine, lejeritatea sau constrângerea, rigoarea sau fantezia, supunerea sau rebeliunea, dorința de a se expune sau discreția. Am constatat diferențe În privința comportamentului de consumator Între adolescenții de gen feminin și adolescenții de gen masculin: adolescentele manifestă o mai mare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
inteligența pur cerebrală, de acele capacități pur cognitive cuantificabile prin coeficientul de inteligență - IQ (Mayer, J.D., Salovey, P., 1990, p. 185-211). Daniel Goleman realizează un model Îmbogățit al inteligenței emoționale care conține următoarele competențe emoționale și sociale: conștiința de sine, stăpânirea de sine sau echilibru interior, motivația, empatia și sociabilitatea. Goleman (2001, p. 51) afirmă despre inteligența emoțională că “este capacitatea de a fi În stare să se motiveze și să se persevereze În fața frustrărilor; de a-și stăpâni impulsurile și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
oferă mai Întâi imaginea terestră a unei lumi stând sub semnul unui travaliu cotidian. Nimic eminescian În toate acestea, dar Heliade vede turmele „Încărcate cu materie telurică”. Curând Însă toată mișcarea și toate ,,zgomotele” s-alină, lumea terestră intră sub stăpânirea universală: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmântul ei cel negru, de stele semănat, Destins coprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează câte-aievea deșteaptă n-a visat.” Motivele poetice evocate În tabloul Înserării sunt În mare parte inedite. Planul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
resimțit, integrat În propria făptură, fiind și el una din componentele acestuia. Spațiul nici nu există dincolo de trăirile poetului. Locul precizat de adverbul „aci” desemnează „casa amintirii”, structura În genitiv-dativ trimițând spre o casă devenită posesiune sufletească, proprietate aflată În stăpânirea memoriei. Cel de-al doilea element al structurii lirice, Îl constituie „vremurile"; el conține sugestia fulgurației, a trecerii surprinse În clipa ei de grație, eternizate Însă În amintire. Dacă locul, cu lanurile sale de secară, cu șirul eminescian de plopi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
doi, Otilia, dezamăgită, Îi lasă un bilet de adio, Își ia puținul bagaj pe care Îl mai avea, și pleacă definitiv cu Pascalopol la Paris, de data aceasta În calitate de parteneră În plan erotic: „Cine a fost În stare de atâta stăpânire, e capabil să Învingă și o dragoste nepotrivită pentru marele lui viitor. Otilia” Acesta este sfârșitul definitiv al relației Felix - Otilia, dar și sfârșitul romanului, chiar dacă autorul adaugă un epilog, pentru a oferi cititorului urmările deznodământului faptelor și Întâmplărilor petrecute
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu aleargă după Îmbogățire, ca vecinul său, Tudor Bălosu. Indiferența lui Moromete față de avere duce la un conflict În sânul familiei; băieții mai mari văd altfel lucrurile. Personajul este amenințat din toate părțile de lipsa banilor, că banul a pus stăpânire pe omul satului și l-a transformat pe fostul țăran de altă dată, cu economie Închisă, Într-un producător de marfă. Moromete consideră că banul este un atac brutal la adresa producătorului agricol mediu. Pentru acest țăran sucit ar fi mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-n salcâmul din fața casei". Vorbeste mult, logosul este expresia supraviețuirii, „și-am lăsat vorbă În amintirea mea” ca „universul Întreg să fie dat lumii de pomană”. Monologul interior are puternice accente filozofice, exprimă multe și variate idei existențiale; ele pun stăpânire pe gândurile eroului: „de ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul vieții?"- ori cugetări cu nuanțe sentențioase „de ce oamenii Își pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc după moarte?”. Iona dorește să fie liber, „fac ce vreau, vorbesc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fac și În legătură cu figuranții coriști sau În rolurile de-a doua sau de a treia mână. Îndepărtarea acestor „cusururi” ar fi benefică. Cât privește pe actori, după o serie Întreagă de observații pertinente, Caragiale Încheie: „Legea artistului trebuie să fie stăpânirea asupra pasiunilor pe care le Înfățișează.” 5. Concluzii a. Opera dramatică, proza și publicistica lui Caragiale alcătuiesc un tot unitar; ele servesc și continuă să serveasă teatrul românesc Într-o epocă a evoluției lui, când se simțea nevoia primenirii și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1995, p. 14), prin contestarea împrumutului extern ori, în cel mai bun caz, prin admiterea introducerii selective, cu discernământ, a formelor (instituțiilor și principiilor) străine; în același timp, adepții acestei reprezentări consideră legitimă dezvoltarea organică a societății, înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxie etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și Virgil Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
De exemplu, Centrul Informativ "B", atașat Armatei a 4-a române și aflat sub conducerea locotenent-colonelului Alexandru Ionescu (Alion), a elaborat la 11 iulie 1941 un document intitulat sugestiv "Plan pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean aflat încă sub stăpânirea sovietică" ce prevedea organizarea unor echipe ce urmau să devanseze trupele române și a căror misiune consta în "a creia o atmosferă defavorabilă elementelor judaice, în așa fel, încât populația singură să caute a le înlătura prin mijloacele ce vor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]