12,662 matches
-
Petru Rareș a fost dezvelit în anul 1977 pe locul unde înainte fusese amplasată Statuia lui Ștefan cel Mare, lucrare realizată de sculptorul Vladimir Florea, înaltă de 4 metri, ridicată pe un soclu masiv, placat cu marmură și decorat cu stema Moldovei și cu două basoreliefuri turnate în bronz. Statuia, deși constituia un simbol al orașului Suceava, a fost mutată în curtea Colegiului Militar Liceal „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, din ordinul prim-secretarului PCR Emil Bodnăraș. Mai recent a
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
pereții laterali ai soclului, în registrul inferior, sunt amplasate două altoreliefuri din bronz de mari dimensiuni. Un altorelief prezintă o secvență de bătălie, iar celălalt o scenă de la Curtea Domnească. Pe peretele frontal, în jumătatea superioară, soclul este decorat cu stema Moldovei, realizată de asemenea din bronz. Pe soclul statuii au fost amplasate cuvintele președintelui Nicolae Ceaușescu, cu litere de bronz: "„Scut de apărare al gliei străbune, Ștefan cel Mare, erou legendar a cărui luptă și activitate închinată libertății patriei și
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
o în care lui Barnum i se propunea să-l ia în America nu pe Jumbo, ci pe anticlericalul Charles Bradlaugh, fondatorul Societății naționale laice, reprezentat în caricatură ca un porc sălbatic. Revista "London Fun" a propus ca leul de pe stema Regatului Unit să fie înlocuit cu un elefant, iar motto-ul țării să fie schimbat din "Dieu et mon droit" („Dumnezeu și dreptul meu”) în "Dieu et mon Jumbo!" („Dumnezeu și al meu Jumbo!”). Obținând sprijinul unor persoane influente din
Jumbo () [Corola-website/Science/328951_a_330280]
-
Jugend, în 1896. A conceput, de asemenea, coperte de carte pentru editorii Cotta, Diederichs, Scherl și Seemann, precum și sigla editurii S. Fischer Verlag. Ca angajat al Kunstwebschule Scherrebek, el a creat țesătura ornamentală de perete "Fünf Schwäne" (în ), „una din stemele Jugendstilului”, foarte cunoscută și adesea parodiată. În 1897 a predat pictură ornamentală la Unterrichtsanstalt des Königlichen Kunstgewerbemuseums, în Berlin. În 1899, Otto Eckmann a proiectat sigla revistei Die Woche. Din 1900 în 1902, Eckmann a lucrat ca grafician pentru Allgemeine
Otto Eckmann () [Corola-website/Science/328982_a_330311]
-
are tavanul casetat, iar din plafon atârnă două candelabre realizate din fier forjat. În trecut, pe fiecare candelabru erau 130 de lumânări, care asigurau iluminarea sălii. În decorațiunea sălii predomină motivele neo-renascentiste, iar balustradele și tocurile ușilor conțin sculpturi ale stemei cu corbul huniazilor. Foarte mult timp, în această sală a fost expusă pictura lui Pataki Lajos, înfățișându-l pe Iancu de Hunedoara, defilând cu armata spre Belgrad. Pictura a fost restaurată în anul 2009, la Szombathely (Ungaria). În timp ce pictura se
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
s-a păstrat. Peretele fațadei principale asigură ieșirea prin uși triple spre balconul aflat deasupra intrării. De aici se deschide o priveliște minunată spre cetate, spre piața din fața prefecturii, iar de aproape, pe fațada clădirii, se pot admira elemente decorative: stema familiei Corvin și decorațiunile în stil baroc, precum și cele manieriste. De aici se observă adânciturile făcute special pentru statui, care, conform proiectului original, trebuia să adăpostească sfinți și regi maghiari, dar, datorită bugetului mic, nu au fost niciodată create. În
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
lungul marginii inferioare a medaliei, se poate citi .</br> Pe reversul medaliei, se vede o sferă cu un peisaj montan ideal cu două cetăți, cu ziduri pe fiecare parte, o mare cu valuri și un cer înstelat. Deasupra, putem vedea stema familiei D’Avalos, între doi trandafiri, dedesupt citim, motto-ul . De-a lungul marginii vedem semnătura autorului, în limba latină: (în română, „Operă a pictorului Pisan[ell]o”). Peisajul prezent pe reversul medaliei ne reamintește de descrierea Scutului lui Achile
Medalia lui Inigo d'Avalos () [Corola-website/Science/325446_a_326775]
-
Piero della Francesca. A dispus construirea "Templului Malatesta", un mausoleu care conține mormintele membrilor familiei sale. În cea de-a doua capelă a "Templului" se află mormântul celei de-a treia și ultimei soții, Isotta degli Atti; aici este reprezentată stema familiei Malatesta: "Trandafirul" (iubirea față de literatură și de arte), și "Elefantul" (ferocitatea). Judecata istoricilor este contrastată. Se recunoaște că Sigismondo se complăcea în „viol, adulter și incest”. Abuzurile sale sexuale s-au întins chiar și asupra copiilor săi, unii dintre
Sigismondo Pandolfo Malatesta () [Corola-website/Science/325913_a_327242]
-
lui Nicolae Matache, avându-l ca solist violonist pe , a interpretat cu prilejul unei recepții în fața președintelui Félix Faure al Republicii Franceze, o lucrare nouă a compozitorului: „Marșul franco-rus”. În iunie, Ochialbi primește medalia de merit și un ac cu stema și drapelele francez și rus de la cele două guverne. În august 1897 scrie piesa pentru pian „Moscova”. Aceasta este interpretată pentru prima dată în 1898 de către pianista Elena Sălceanu, la Ateneul Român. În același an, George Ochialbi își alcătuiește o
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]
-
câte o cască militară de protecție. Circular, în jurul celor trei efigii grupate, este gravat textul și anii 1601, 1918, 1944. Aversul piesei a fost gravat de Haralambie Ionescu. Pe revers, în centrul piesei, a fost gravată acvila încoronată aflată pe stema României, iar sub gâtul acvilei, în arc de cerc, denumirea statului emitent, . De jur împrejurul acvilei, în sens trigonometric, pornind de la ora 12, sunt gravate stemele celor 11 județe revenite, după eliberare, la statul român: Trei Scaune, Năsăud, Odorhei, Cluj, Satu Mare, Bihor
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
gravat de Haralambie Ionescu. Pe revers, în centrul piesei, a fost gravată acvila încoronată aflată pe stema României, iar sub gâtul acvilei, în arc de cerc, denumirea statului emitent, . De jur împrejurul acvilei, în sens trigonometric, pornind de la ora 12, sunt gravate stemele celor 11 județe revenite, după eliberare, la statul român: Trei Scaune, Năsăud, Odorhei, Cluj, Satu Mare, Bihor, Maramureș, Mureș, Ciuc și Someș. Reversul piesei a fost gravat de Ioana Bassarab Starostescu și Ștefan Iordan. Tăietura / muchia medaliei este netedă și are
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
al tătarilor din Crimeea, care nu se mai recunoștea vasal al hanului Said Ahmed din Sarai. Hadji Giray I a fost fondatorul casei dinastice Ghirai și probabil pe la 1449 s-a proclamat „Ulugh Han”..Lui i se atribuie și introducerea stemei statului:„taraq tamğa" sau Tridentul (sau Pieptenul) Ghirailor, care figura pe pecetea sa oficială și care este o derivație a balanței de pe steagul Hoardei de Aur. Prima sa capitală a fost centrul tradițional crimeean Eski Kârâm (Starâi Krim, Crimeea Veche
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
semnăturile delegaților. Pe Copertă era tipărit textul "Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste" în patru limbi: rusă, franceză, engleză și germană. Tot în patru limbi era tipărit și textul "Tratatului pentru formarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste". Tot în acest document se află Stema originală a URSS. Declarația era o reflectare a relațiilor internaționale contemporane și conținea o expunere de motive. Această declarație statua că lume ar fi fost împărțită în două tabere distincte: a „exploatatorilor” capitaliști, colonialiști, șovini, promotori ai discriminării și inegalității
Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/326461_a_327790]
-
Ludovic, écu-ul de aur cu scaun al lui Filip al VI-lea și al lui Ioan cel Bun, după care, un blazon cu trei crini pe écu-ul lui Filip al VI-lea, în 1385, apoi scuturile împărțite în patru cu stema Franței și al Dauphiné, de la Ludovic al XI-lea până la Ludovic al XIV-lea. Începând din 1610, Henric al IV-lea (rege al Franței și al Navarrei), monedele écu bătute în Béarn și în Navarra purtau un scut împărțit în
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
al Dauphiné, de la Ludovic al XI-lea până la Ludovic al XIV-lea. Începând din 1610, Henric al IV-lea (rege al Franței și al Navarrei), monedele écu bătute în Béarn și în Navarra purtau un scut împărțit în patru cu stemele Franței și Béarn-Navarrei sau Navarrei singură, în Dauphiné, „Delfinul”, în Bretania, hermina. În epoca lui Ludovic al XIV-lea, seria de écu de argint „de Flandre”, bătuți la Lille, după anexarea acestuia de Ludovic al XIV-lea, cu un scut
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
și Béarn-Navarrei sau Navarrei singură, în Dauphiné, „Delfinul”, în Bretania, hermina. În epoca lui Ludovic al XIV-lea, seria de écu de argint „de Flandre”, bătuți la Lille, după anexarea acestuia de Ludovic al XIV-lea, cu un scut având stemele Franței și Burgundiei. În secolul al XVIII-lea, scutul devine rotund sau oval, ornat cu ramuri de palmier, de lauri. Inițial, scutul Franței avea, în partea de sus, o coroană, uneori un coif în secolul al XV-lea, cu diferite
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
a fost elaborat în 2006, în baza proiectului de stemă de către Comisia Națională de Heraldică din Republica Moldova. Inițial au fost propuse patru proiecte de drapel pentru abrobare Consiliului Municipal Bălți . Proiectul A reprezentă o pânza dreptunghiulară (1x 2) fasciată în douăsprezece brâie, albe și negre, alternându-se, și având în
Drapelul Bălțiului () [Corola-website/Science/323602_a_324931]
-
principele Sigismund Rákóczy recunoaște originea nobilă a familiilor Cupșa Bota și Costan Bota; le acordă din nou titlu nobiliar lor și caselor lor și îi scutește de plată tuturor îndatoririlor publice. Pe actul de nobilitate era imprimat că blazon o stemă pe cerul azuriu și un pușcaș în goană. Între actele administrative păstrate în biografia comitatului Solnoc se specifică că la 30 martie 1644, Cupșa Bota a primit împrumut trei iobagi de la Gheorghe Toldalagi pe aceștia András Alvinci (Andras Alvinți) i-
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
în limba română: ""FRANCISCO.I. AUGUSTO. A.D. III. SEPTEMBR. MDCCCXVII HUNC XYSTUM DEAMBULATIONE COLUSTRANTI SACRUM ESSE IUSERUNT PIETATIS MONUMENTUM CIVES CIBINIENSES MDCCCXVIII"". Placa de marmură cu inscripția votivă este flancată de două fascii romane. Sub ea este reprezentată în basorelief stema orașului Sibiu, de culoare aurie. Pe platforma rotundă din fața monumentului era amenajată o fântână arteziană, care era înconjurată inițial de un gard de fier forjat. Pe latura dinspre bulevard a platformei se află un bloc de piatră modelat în stil
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
a fost reprezentată de două simboluri heraldice. Prima stemă, adoptată în secolul al XIX-lea, este de fapt stema județului Bălți și nu a orașului. Prima stemă a urbei este aprobată abia în 1930. În perioada sovietică Bălțiul a fost lipsit de un simbol heraldic, existând însă un proiect
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
a fost reprezentată de două simboluri heraldice. Prima stemă, adoptată în secolul al XIX-lea, este de fapt stema județului Bălți și nu a orașului. Prima stemă a urbei este aprobată abia în 1930. În perioada sovietică Bălțiul a fost lipsit de un simbol heraldic, existând însă un proiect nerealizat. După căderea comunismului stema a devenit un subiect de
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
a fost reprezentată de două simboluri heraldice. Prima stemă, adoptată în secolul al XIX-lea, este de fapt stema județului Bălți și nu a orașului. Prima stemă a urbei este aprobată abia în 1930. În perioada sovietică Bălțiul a fost lipsit de un simbol heraldic, existând însă un proiect nerealizat. După căderea comunismului stema a devenit un subiect de dispută. Până la urmă, a fost elaborată o stemă
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
XIX-lea, este de fapt stema județului Bălți și nu a orașului. Prima stemă a urbei este aprobată abia în 1930. În perioada sovietică Bălțiul a fost lipsit de un simbol heraldic, existând însă un proiect nerealizat. După căderea comunismului stema a devenit un subiect de dispută. Până la urmă, a fost elaborată o stemă de compromis, adoptată de Consiliul Municipal Bălți și Comisia Națională de Heraldică în 2006 . Primul simbol utilizat a fost stema ținutului basarabean Iași (din 1884 - redenumit în
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
stemă a urbei este aprobată abia în 1930. În perioada sovietică Bălțiul a fost lipsit de un simbol heraldic, existând însă un proiect nerealizat. După căderea comunismului stema a devenit un subiect de dispută. Până la urmă, a fost elaborată o stemă de compromis, adoptată de Consiliul Municipal Bălți și Comisia Națională de Heraldică în 2006 . Primul simbol utilizat a fost stema ținutului basarabean Iași (din 1884 - redenumit în ținutul Bălți), cu capitala la Bălți, aprobată de împăratul rus Nicolae I la
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
însă un proiect nerealizat. După căderea comunismului stema a devenit un subiect de dispută. Până la urmă, a fost elaborată o stemă de compromis, adoptată de Consiliul Municipal Bălți și Comisia Națională de Heraldică în 2006 . Primul simbol utilizat a fost stema ținutului basarabean Iași (din 1884 - redenumit în ținutul Bălți), cu capitala la Bălți, aprobată de împăratul rus Nicolae I la 2 aprilie 1826. Stema reprezenta un scut dreptunghiular, ascuțit în partea de jos (scut francez), încadrat într-un chenar, pe
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]