12,674 matches
-
Gradul de școli era direct proporțională cu mărimea domeniilor cu care era înzestrat. Mai exista încă un tip de medrese, numită "Sahil elli", unde învățau fiii suveranilor și marilor demnitari. În seminariile superioare studenții se perfecționau în domenii precum: drept, teologie și literatură. La seminariile înființate în timpul domniei sultanului Mehmet al II-lea se predau limba arabă, persană, interpretarea Coranului, viața și învățăturile profetului, dreptul coranic musulman, sintaxa, logica, gramatica, matematica, cosmografia, geometria. În timpul sultanului Soliman Magnificul s-au înființat seminarii
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
formare de cadre în domeniile amintite mai sus. Construcția clădirilor necesare a început în anul 1550 și s-a terminat șase ani mai târziu. Acestea se aflau în proximitatea Moscheii Suleymaniye din Istanbul. Două facultăți din acestea erau Facultatea de teologie ( "Darulhadis" ) și Facultatea de medicină ( "Darultabiye"). Celelalte patru facultăți fuseseră proiectate pe matematică. Ca importanță, teologia se clasa în fața celorlalte domenii, iar un profesor care activa în cadrul ei primea zilnic 100 aspri, sumă superioară salariilor acordate profesorilor celorlalte seminarii. După
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
și s-a terminat șase ani mai târziu. Acestea se aflau în proximitatea Moscheii Suleymaniye din Istanbul. Două facultăți din acestea erau Facultatea de teologie ( "Darulhadis" ) și Facultatea de medicină ( "Darultabiye"). Celelalte patru facultăți fuseseră proiectate pe matematică. Ca importanță, teologia se clasa în fața celorlalte domenii, iar un profesor care activa în cadrul ei primea zilnic 100 aspri, sumă superioară salariilor acordate profesorilor celorlalte seminarii. După terminarea cursurilor elementare, școlarii urmau cursurile seminariilor de curs inferior ( "Tetime" ). Numai după absolvirea acestor cursuri
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
care activa în cadrul ei primea zilnic 100 aspri, sumă superioară salariilor acordate profesorilor celorlalte seminarii. După terminarea cursurilor elementare, școlarii urmau cursurile seminariilor de curs inferior ( "Tetime" ). Numai după absolvirea acestor cursuri puteau să se înscrie la facultățile de drept, teologie și literatură. În cazul în care absolventul acestor semniarii dorea să se înscrie la cursurile facultăților de matematică sau medicină, acesta era obligat să frecventeze cursurile unui alt seminar cu profil specific, numit "Musla-i Suleymaniye", unde deprindea cunoștințele necesare pentru
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
Hanifa în operele lor. Din aceste lucrări se poate desprinde ideea că gândirea lui Abu Hanifa se baza într-o măsură considerabilă pe opiniile sale personale (ra`y) concluziile sale au fost derivate prin rațiuni de ordin legal (qiyas). În teologia sa, Abu Hanifa și-a arătat grija pentru menținerea unității și armoniei comunității musulmane; în timpul său aveau loc numeroase conflicte în comunitate, Abu Hanifa căutând o cale de mijloc între părțile conflictuale. Această înclinație a fost rezultatul influenței Murji`a
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
și Sultanul, prinții, senatorii, deputații, ofițerii, persoanele oficiale și soldații vor fi făcuți să le poarte produsele, femeile se vor îmbracă cum vor, dar nu extravagant și vor fi libere de impuneri sau interferente în această problemă din partea doctorilor în teologie și drept divin, poliției sau plebei; ele vor avea libertatea să-și aleagă soții și practica pețirii va fi abolita, mânăstirile și lăcașele de cult vor fi închise, și banii lor adăugați bugetului educației, toate școlile teologice musulmane vor fi
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
conțin atât proză cât și poezie, în trei limbi: urdu, arabă și persană. Scrierile sale, în care utiliza Coranul pentru a elabora diverse idei, contin expunerea și explicarea învățăturilor islamice, de cele mai multe ori reinterpretate. Printre subiectele sale se numără problemele teologiei islamice și misticismul. Inițial cărțile sale au fost publicate individual, însă după decesul său scrierile sale au fost strânse sub conducerea lui Mirza Nasir Ahmad, al treilea calif al lui Ghulam Ahmad, compilate într-un corpus de 23 de volume
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
a supravegheat interzicerea oricărei cărți religioase scrisă de non-zahiriți, iar când fiul lui Abu Yaqub, Abu Yusef a ajuns la conducere, acesta i-a ordonat lui Ibn Maḍăʾ să se ocupe personal de incendierea tuturor cărților de acest fel. În ceea ce privește teologia islamică, almohazii erau ash'ariți, combinația dintre doctrinele lor zahirite și ash'arite dând naștere unui amestec complicat de jurisprudență literară și dogme ezoterice. Arta în stilul almohad era în esență una orientală, deși majoritatea muncitorilor erau din Andaluzia. Locurile
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
Isparta, Facultatea de Pedagogie din Bursur, etc. În anul 1993, universitatea avea în componența sa peste 10 astfel de instituții, cu însumând peste 20 de specializări academice. Tot în anul 1993 s-au deschis numeroase facultăți de științe umane (economie, teologie, sociologie, filosofie), iar în ultimul trimestru s-a dat spre folosință vechiul spital din Çünür care, grație universității, a fost modernizat și în prezent prestează servicii medicale. În anul 1994, s-au înființat alte facultăți, în special în domeniul artelor
Süleyman Demirel () [Corola-website/Science/331495_a_332824]
-
Facultatea de Filosofie a fost creată în 1856 și a reprezentat punctul de plecare al fondării Universității din Iași de la 1 octombrie 1860, alături de Facultățile de Teologie și de Drept. Printre personalitățile marcante care au predat la Facultatea de Filosofie s-au numărat: Titu Maiorescu, Vasile Conta, Simion Bărnuțiu, Dimitrie Gusti, Ștefan Zeletin, Ion Petrovici, Mihai Ralea, Petre Andrei, Alexandru Claudian, Ștefan Bărsănescu, Vasile Pavelcu, Petre Botezatu
Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice (UAIC) () [Corola-website/Science/331521_a_332850]
-
Iași. Facultatea de Filosofie editează anual "Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza"", cu două secțiuni: cea de Filosofie și cea de Sociologie - Politologie. Începând cu anul 1999, apare și revista-cadru a Facultății, "Hermeneia", editată în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă și Facultatea de Litere. În ultimii ani, în cadrul Facultății de Filosofie, au apărut patru noi reviste științifice: "Argumentum", "Cultura", "Caiete sociologice", "Revista de cercetare și intervenție socială". Printre instituțiile europene partenere sunt Centrul Internațional de Cercetare și Studii Interdisciplinare
Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice (UAIC) () [Corola-website/Science/331521_a_332850]
-
Davidoglu și Aurel Baranga. Provenea dintr-o familie de muncitori. A urmat școala primară la Roman și Bacău, apoi și-a continuat studiile la seminarul „Veniamin Costache” din Iași. A obținut licența în drept la Iași și pe cea în teologie la București, apoi și-a susținut doctoratul în drept și teologie la București. A fost mobilizat în timpul Primului Război Mondial, activând ca sergent sanitar într-un spital orășenesc din Nikolaev-Rusia (1917-1918). Este hirotonit diacon, iar mai apoi lucrează ca profesor și avocat
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
urmat școala primară la Roman și Bacău, apoi și-a continuat studiile la seminarul „Veniamin Costache” din Iași. A obținut licența în drept la Iași și pe cea în teologie la București, apoi și-a susținut doctoratul în drept și teologie la București. A fost mobilizat în timpul Primului Război Mondial, activând ca sergent sanitar într-un spital orășenesc din Nikolaev-Rusia (1917-1918). Este hirotonit diacon, iar mai apoi lucrează ca profesor și avocat în Bacău. A obținut o bursă de studii în domeniul bibliotecilor
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
-lea de Olanda, conte de Olanda și rege al Germaniei. În 9 octombrie 1246, Adelaida a fost căsătorită cu contele Ioan I, conte de Hainaut. Ca și mama sa, ea a fost un adevărat patron al lăcașurilor religioase. Înclinația către teologie s-a reflectat în aceea că trei dintre fiii ei au devenit epicopi, iar fiica sa a ajuns abatesă. De asemenea, Adelaida a insistat pentru acordarea unei educații bilingve pentru copiii ei. Între 1258 și 1263, Adelaida a activat ca
Adelaida de Olanda () [Corola-website/Science/328482_a_329811]
-
generozitatea lui, dorința lui de a ajuta pe alții, erau însoțite de o puternică și vie credință în Dumnezeu, intensificate de exemplu și educația primite în familie. A studiat filosofia și dreptul canonic la Universitatea din Lérida (1571-1576), și de teologie la Universitatea din Valencia (1578-1579) și din Alcalá de Henares. Într-un prim moment, nu a primit aprobarea tatălui, deoarece, murind fratele mai mare al lui José, tatăl său a crezut că acesta se va ocupa de averea familiei. El
José de Calasanz () [Corola-website/Science/336453_a_337782]
-
să răspunde provocărilor venite din partea științelor umaniste moderne (în limba germană Naturwissenschaft), Syr Sayyd Ahmad Khan preocupandu-se intens cu noile discipline științifice. În acest sens, el a căutat să elibereze islamul de misticismul extrem, accentuând importantă elementelor științifice în cadrul teologiei islamice. Aceste încercări i-au adus desigur foarte multe critici din partea mișcărilor musulmane ortodoxe, fiind catalogat că "naturalist." Printre cele mai importante activități academice ale sale se numără și comentariul Bibliei, prima încercare de comentariu biblic din cadrul spațiului musulman. Scopul
Syed Ahmad Khan () [Corola-website/Science/336473_a_337802]
-
accesul studenților musulmani la un sistem de învătământ modern, traducerea celor mai importante cărți din urdu în engleză și invers, accesul femeilor în cadrul învățământului universitar, dar și facilitarea unui studiu în Europa pentru studenții indieni. Se înscrie în linia gândirii teologiei liberale și prezintă religia că o “experiență” și „interiorizare“. De asemena, pentru el, adearata religie nu putea să contrazică știință, cele două, știința și religia fiind complementare. S-a preocupat foarte mult de întâlnirea coranului cu știința modernă, fiind convins
Syed Ahmad Khan () [Corola-website/Science/336473_a_337802]
-
Oradea - d. 30 iunie 1963, Oradea, România) a fost un pastor reformat, scriitor, poet și traducător maghiar din Transilvania. A urmat studii la Gimnaziul Premonstratensian din Oradea și apoi la Liceul Gojdu, după care a fost student la Facultatea de Teologie Reformată din Cluj, ale cărei studii le-a absolvit în anul 1930. În perioada studenției a fost președinte al cercului literar Bethlen Gábor din Oradea, colaborând la revista "Ifjú Erdély". După absolvirea studiilor teologice a lucrat ca pastor reformat în
Ferenc Boros (pastor) () [Corola-website/Science/336493_a_337822]
-
lui Bujold, "Blestemul Chalionului" (2001) și "Paladinul sufletelor" (2003), într-o țară menționată doar în treacăt în acestea. În timp ce volumele anterioare prezentau un cadru a cărui tehnologie și societate o imitau pe cea din Evul Mediu european târziu și o teologie care curpindea cinci zeități, acest roman vorbește despre acumulări intenționate de spirite animale și umane, mult mai apropiate de ritualurile păgâne ale unei perioade mai timpurii. Intenția inițială a autoarei a fost ca seria să aibă câte un volum dedicat
Vânătoarea sfântă () [Corola-website/Science/330456_a_331785]
-
neutră, sau mai rău, de-a dreptul colaborarea Bisericii Ortodoxe cu regimurile dictatoriale de inspirație bolșevică care încălcau drepturile omului, nu poate fi înțeleasă decât luând în seamă ce s-a întâmplat pe alte meridiane, de exemplu revoluția adusă de “teologia liberării” în America Latină, unde preoți ai aceleiași Biserici Catolice s-au opus, adesea cu riscul de a plăti cu viețile lor, abuzurilor dictaturilor militare de dreapta care-și impuneau agenda conservatoare marcată de injustiție socială. Asta e cu atât mai
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
nici în țările ortodoxe aflate sub regimuri comuniste, și nici în țările ortodoxe care s-au aflat sub regimuri militare (de dreapta). Explicația pentru această atitudine dezinteresată vis à vis de abuzurile contra drepturilor omului, ține cel puțin și de teologia Bisericii Ortodoxe care e prea centrată pe transcendent și în consecință prea puțin interesată de ce se întâmplă în această lume cu indivizii, preocuparea ei principală fiind... ea însăși și propovăduirea rețetei mântuirii. Această teologie ortodoxă bazată pe o viziune despre
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
omului, ține cel puțin și de teologia Bisericii Ortodoxe care e prea centrată pe transcendent și în consecință prea puțin interesată de ce se întâmplă în această lume cu indivizii, preocuparea ei principală fiind... ea însăși și propovăduirea rețetei mântuirii. Această teologie ortodoxă bazată pe o viziune despre om prerenascentistă și preiluministă, respinge raționalitatea și individualitatea persoanei umane, punând în poziție centrală misticismul și atitudinea contemplativă, fapt care o face cu greu aptă să stea la baza unei doctrine a drepturilor umane
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
religioasă, subliniază faptul că această atitudine refractară se datorează cel puțin în parte fragilității acestor biserici după multe decenii de comunism și a lipsei lor de experiență în competiție pe o piața spirituală liberă. Același autor observă și faptul că teologia ortodoxă, așa cum e cazul și cu teologia celelorlalte mari biserici creștine, pune accentul pe libertatea și responsabilitatea individuală și egalitate, fapt care în mod logic sugerează o afinitate a acestei tradiții cu principiile elementare democratice. Accentul pus de tradiția ortodoxă
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
se datorează cel puțin în parte fragilității acestor biserici după multe decenii de comunism și a lipsei lor de experiență în competiție pe o piața spirituală liberă. Același autor observă și faptul că teologia ortodoxă, așa cum e cazul și cu teologia celelorlalte mari biserici creștine, pune accentul pe libertatea și responsabilitatea individuală și egalitate, fapt care în mod logic sugerează o afinitate a acestei tradiții cu principiile elementare democratice. Accentul pus de tradiția ortodoxă pe armonie, este și el de natură
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
țin de cumpăna dintre iubire și cunoaștere. Expresia afectivă integrează mai ușor atitudinea religioasă, care este puncul de plecare al oricărei spiritualități islamice; limbajul dragostei permite enunțarea adevărurilor esoterice de cel mai înalt nivel, fără a intra în conflict cu teologia dogmatică. Sinceritatea este considerată o stație obligatorie pe calea sufită, Nursi considerând că determină indivizi să nu asocieze, în mod inconștient, alte entități divinității, eliminând, totodată elimină ipocrizia și artificialul. Cu acest prilej Nursi evidențiază importanța sufletului ("nafs"), acea parte
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]