14,689 matches
-
Trebuie precizat că el se va re‑ simți și în artă. 2 Cf. p. f. Carrassat, i. marCadé, Mișcări artistice în pictură, 10. 3 Ibidem. 4 Cf. E. GomBriCh, o.c., 60‑61. 5 E. ferenț, Noua făptură în Cristos. Trăirea harului creator, Sapientia, Iași 2001, 299. ConCluzie 151 La sfârșitul războiului S.U.A. cumulează supremația militară, avansul teh‑ nologic și științific, bogăția economică. New York‑ul se află înaintea Parisului ca pol artistic cosmopolit: numeroși artiști europeni de avangardă dintre care mulți
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Le sacré et le profane, Paris 1965, trad. rom. Sacrul și profanul, tr. R. Chira, Ed. Humanitas, București 1992. evDoKimov P., Arta icoanei. O teologie a frumuseții, Ed. Meridiane, Bucu‑ rești 1993. BiBlioGrafie 155 ferenț e., Noua făptură în Cristos. Trăirea harului creator, Sapientia, Iași 2001. fiori B., Iconografia bizantină, Roma 1969. Gadamer h. G., Actualitatea frumosului, Ed. Polirom, Iași 2000. Gariff d., Cei mai influenți pictori din lume și artiștii pe care i‑au inspi‑ rat, Ed. Rao, București 2008
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
primar, intitulată “Abilități practice prin tehnica origami”. Cartea reliefează convingător valoarea educațională a tehnicii străvechi origami, valențele sale interdisciplinare, posibilitatea personalizării actului educațional prin practicarea ei, finalitățile practicării acestei tehnici de către copii, evidente în formele de comportament, în atitudinile și trăirile lor afective. Concomitent cu pledoaria pentru abordarea, din rațiuni pedagogice, a tehnicii origami ca disciplină opțională în ciclul primar, cartea conține și o incursiune în metodologia proiectării, conducerii și organizării lecției de abilități practice prin această tehnică și oferă instrumentele
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
transcendența spre o nouă dimensiune estetică, care, în mod implicit, aduce cu sine o nouă viziune asupra lumii. Refuzând atitudinea patetică și sentimentală a egocentrismului afirmat de estetica romantică, Claude Debussy își va orienta creația spre un lirism izvorât din trăiri profund interiorizate, exprimat cu discreție față de intimitatea afectivă și conducând, astfel, spre o esențială depersonalizare a emoției umane. De altfel, idealul său muzical îl regăsim într-una dintre corespondențele avute cu Ernest Guiraud, Debussy dezvăluind revelația muzicii sale acolo unde
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
corespondențelor” baudelairiene. Potrivit acesteia, simbioza artelor ar fi rezultatul firesc al legăturilor vitale ce se stabilesc între toate lucrurile existente, iar idealul comun al reprezentărilor artistice l-ar constitui dorința de a accede într-o lume transcendentală, superioară prin puritatea trăirii. Printr-o atitudine înrudită cu arta poeților simboliști (Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stéphane Mallarmé), ce cultivau culoarea sonoră a cuvintelor mai presus de sensul acestora, urmărind cu 12 prioritate muzicalitatea versului, Debussy va recurge la sugestie, ca mijloc esențial în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Adept al concepțiilor estetice fundamentate pe adevăr și firesc, ca valori supreme ale fenomenului artistic, Debussy își canalizează demersurile creative în scopul aflării adevărului pur instinctiv. Aflat într-o permanentă căutare a „muzicii pure”, o muzică a simplității ce corectează trăirea umană, Debussy tinde spre misterul identificării sale cu muzica Universului. Credința aproape mistică în capacitățile expresive ale muzicii nu conduc actul creativ al compozitorului francez spre o simplă descriere a frumuseții reale a acesteia, ci spre revelarea „lumii de dincolo
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Et la lune descend sur le temple qui fut (Și luna coboară deasupra templului care fu) De o atracție profund mistică, Et la lune descend sur le temple qui fut pare să intenționeze o adevărată inițiere a auditorului în sfera trăirilor inedite resimțite prin intermediul experiențelor metafizice. De altfel, această supoziție în ceea ce privește propunerea conceptuală își află susținerea în date de natură biografică, care vin să confirme mai puțin cunoscutele practici ezoterice, experimentate de compozitor de-a lungul vieții. Astfel, biografiile debussyiste menționează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a cărei exprimare încifrată într-un alexandrin perfect - un vers de 12 silabe - indică vădita intenție a compozitorului de a conduce la ermetizarea semnificațiilor conținute. Viziunea conceptuală propune stimularea în exclusivitate a acelor zone extrasenzoriale ale psihicului, eventuala „conștientizare” a trăirilor conducând în mod irevocabil la destrămarea misterului. Privind din această perspectivă, Et la lune descend sur le temple qui fut ne apare ca o veritabilă „adaptare” sonoră a idealului estetic promovat de Mallarmé, potrivit căruia obiectivul artei nu ar trebui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ne poartă dincolo de metaforă, într-o experiență eminamente senzitivă, în care toate simțurile par contopite într-o stare confuză. Prin opțiunea pentru denominația extrasă din versurile sonetului Corespondențe al poetului francez, Debussy mărturisește afinitatea față de lumea acestuia, dând curs unor trăiri complexe, adiacente modelului său literar (declararea provenienței titlului și implicit a mesajului estetic - „...Les sons et les parfums tournent dans l’air du soir” Ch. Baudelaire - reprezintă un caz unic al creației debussyiste în care compozitorul își face cunoscută sursa
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lungul mișcării realiste (al cărei principiu fundamental promova simpla descriere a lucrurilor). Preludiul Les sons et les parfums tournent dans l’air du soir atinge pentru o clipă zona intimă a punctului de incidență dintre conștient și subconștient, sugerând o trăire profund interioară ce te îndeamnă să lași în urmă toate simțurile clar definite, pentru a te abandona unei stări de toropeală, de fuziune a senzațiilor. De altfel, semnificația versului Sunetele și parfumurile plutesc în aerul înserării face aluzie la o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din combinațiile ulterioare ale seriei melodice inițiale . La nivelul ansamblului se remarcă abundența evidentă a indicațiilor agogice (21 de indicații de tempo pe parcursul a 54 de măsuri), corespondențe intime ale unor subtile stări senzitive ce se doresc resimțite la nivelul trăirilor psihice ale auditorului. O analiză atentă îndreptată asupra evoluției în sine a aspectului agogic va evidenția deopotrivă existența unei curbe de intensitate în conceperea acestuia. Astfel, dacă în prima secțiune (A1 = măsurile 1 - 27) termenii de expresie sunt adesea însoțiți
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
conduce spre o risipire a senzațiilor și o dispersare în tăcere a concentrării sinestezice, sugerate prin diluarea finalului întrun efect prelungit de ecou (pp), asociat reținerii progresive a tempoului. Atmosfera intimă a unei stări interioare ce atinge irealul prin subtilitatea trăirilor invocate, aparținând prin excelență lumii senzitive a subconștientului, apelează la o cvasi-permanentă evoluție în dinamica redusă de p și pp (cu solicitarea folosirii permanente a pedalei de surdină), ale cărei sonorități voalate, lipsite de contur facilitează interpretarea adecvată a intenției
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de ), plasarea disonanței armonice creată prin suprapunerea acordului major și mărit în momentul de climax al acesteia, precum și interpretarea cu un atac martellato. Evitând alunecarea spre un patetism romantic, Debussy va reechilibra atmosfera prin invocarea unei stări aflate la antipodul trăirilor interioare, înăbușind astfel forța pasiunii într-un episod parodic, un act de bufonerie desprins parcă din lumea spectacolului cu menestreli. Nuanța ironică va fi surprinsă cu o remarcabilă plasticitate prin combinația rezonanțelor de cvintă perfectă și mărită (sau intervalul enarmonic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
univers poetic. Printr-un joc subtil încifrat de inconfundabilul spirit debussyst, se urmărește în fapt amplificarea „misterului nerostit” al muzicii și tulburarea interiorului nostru până la dobândirea supremului acces în lumea enigmatică a ezotericului. Astfel, muzica pare să ne îndepărteze de trăirile derizorii ale unor simple emoții pământene, ridicându-ne în sferele celeste ale comunicării superioare ce se adresează cu prioritate zonelor profund senzitive ale subconștientului. Natura atmosferei astfel create trasează o evidentă afinitate cu acea trăire sinestezică a preludiului baudelairian ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pare să ne îndepărteze de trăirile derizorii ale unor simple emoții pământene, ridicându-ne în sferele celeste ale comunicării superioare ce se adresează cu prioritate zonelor profund senzitive ale subconștientului. Natura atmosferei astfel create trasează o evidentă afinitate cu acea trăire sinestezică a preludiului baudelairian ce ne amorțea simțurile într-o plăcută abandonare. Scena luminii selenare îndreptate spre o țintă învăluită în mister aduce cu sine corespondențele sonore ale unei pasive solitudini, iradiată uneori de o tandrețe reținută sau o senzualitate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsuri, efectul pedalei de rezonanță se va activa în mod anticipativ (pe parcursul pauzei introductive) în scopul de a evita o accentuare inoportună a acordului de debut, fapt ce ar contrazice concepția unei viziuni sonore născute din tăcere, din inefabilul unor trăiri prin excelență senzitive. Pentru ultimii trei timpi ai aceleiași măsuri, pedala se va schimba corespunzător înlănțuirii armonice, menținând ulterior pedala armonică de sol major cu septimă mică și treapta a IV-a urcată pe întreg parcursul măsurii următoare. Circumstanța acestui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
idealul muzicii sale. Evitând construcțiile elaborate după forme impuse și aflându-și inspirația într-o rigoare căutată în fantezie, Debussy se va plasa mai presus de orice ecou al culturii și artei contemporane creației sale, pe traiectoria unei simplități de trăire canalizată spre scopul revelator al muzicii, acela de a crea plăcere.
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Michelangelo, frumusețea are întâietate în fața de‑ clamației tragice. Pe când alți artiști, precum Agnolo Bronzino 29, Enguerrand Quarton 30, au folosit o postură simbolică, Michelangelo a insuflat operelor sale tensiunea chipului și a suferinței; acestea la Michelangelo pornesc din interior, din trăirea sufletească. De fapt propriile comentarii ale lui Miche‑ langelo cât privește Pietà demonstrează felul în care sufletul său mistic este dependent de frumusețea cu care își înzestrează lucrările. Cât privește contrastul dintre tinerețea Fecioarei și maturitatea lui Cristos, el spu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Trebuie precizat că el se va re‑ simți și în artă. 2 Cf. p. f. Carrassat, i. marCadé, Mișcări artistice în pictură, 10. 3 Ibidem. 4 Cf. E. GomBriCh, o.c., 60‑61. 5 E. ferenț, Noua făptură în Cristos. Trăirea harului creator, Sapientia, Iași 2001, 299. ConCluzie 151 La sfârșitul războiului S.U.A. cumulează supremația militară, avansul teh‑ nologic și științific, bogăția economică. New York‑ul se află înaintea Parisului ca pol artistic cosmopolit: numeroși artiști europeni de avangardă dintre care mulți
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Le sacré et le profane, Paris 1965, trad. rom. Sacrul și profanul, tr. R. Chira, Ed. Humanitas, București 1992. evDoKimov P., Arta icoanei. O teologie a frumuseții, Ed. Meridiane, Bucu‑ rești 1993. BiBlioGrafie 155 ferenț e., Noua făptură în Cristos. Trăirea harului creator, Sapientia, Iași 2001. fiori B., Iconografia bizantină, Roma 1969. Gadamer h. G., Actualitatea frumosului, Ed. Polirom, Iași 2000. Gariff d., Cei mai influenți pictori din lume și artiștii pe care i‑au inspi‑ rat, Ed. Rao, București 2008
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
părintele sever, parintele agresiv, părintele democratic și părintele protector . Pentru a afla mai multe despre stilurile parentale am încercat să le prezint astfel : Părintele indiferent Părintele indiferent neglijează copilul, nu este preocupat de realizările lui și nici nu manifestă frecvent trăiri emoționale pozitive pentru el. Mai mult chiar, în unele ca zuri duse la extrem, lasă de înțeles că acesta este ,,în plus”, reprezintă o povară de care s ar putea lipsi oricând. Filosofia de viață pe care o sugerează este
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
mai flexibili. Este nevoie ca tratamentele să fie îndreptate spre aceste modele de interacțiune. În ce fel modelele de atașament ale copilului, aflat în diferite stadii de dezvoltare afectează dezvoltarea atașamentului față de alte persoane, care îi acordă îngrijirile? Care sunt trăirile unui copil cu atașament anxios față de mama sa atunci când este îndepărtat de acea sta? Provocările de dezvoltate normală ale copilului la vârste diferite afectează interacțiunea cu părinții și atașamentul în moduri diferite. În consecință, reacțiile părinților ar putea contribui la
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
Imaturul nu poate conserva cantitativ. Comportamentul dezaptativ al imaturilor școlari este o consecință a unei labilități afective cu tendință spre emotivitate radicală din care cauză sunt adesea blocați afectiv. Printre ei se semnalează frecvent copii cu anxietate și lipsiți de trăirea propriului lor succes, în cadrul activităților obligatorii un copil nu poate fi considerat apt pentru școală daca nu are dezvoltată o anumită capacitate de muncă, adică să poată să devină conștient de necesitatea de a efectua unele sarcini care nu intră
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
printr-o detașare de eveniment, „Dar pe pagina din urmă, în trăsuri greoaie, seci, te am văzut născut în paie”, relatându-se în fapt o introspecție. Pentru a dobândi înțelegerea, în ipostaza unei acțiuni trecute, eul liric găsește o ultimă trăire prin înseși gândirile sale „însă sufletul cel vergin te gândea în nopți senine,te vedea râzând”. Interogațiile retorice din strofa a VII-a denotă o speranță pusă în credința umbrită de incertitudine, care fundamentează o limită la nivelul existenței, ce
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de-al Doilea Război Mondial în special oferă cheia înțelegerii calității și direcției literaturii. Formele tradiționale literare erau adeseori părăsite, iar cele noi urmau în succesiune rapidă, reflectând încercarea febrilă a scriitorilor de a găsi modalități prin care să exprime trăiri, stări, situații fără precedent în viziunea lor. Al Doilea Război Mondial a fost un conflict armat generalizat, la mijlocul secolului al XX-lea, care a mistuit cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare și mai ucigător război
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]