13,547 matches
-
Trachurus spp.) Toate celelalte organisme marine B. Regiunea 6 Specii-țintă Gama de dimensiuni ale ochiurilor de năvod (mm) 45 - 50 ≥ 100 Procentul minim de specii-țintă 30% Nu Crevete (Penaeus subtilis, Penaeus brasiliensis, Xiphopenaeus kroyeri) Toate celelalte organisme marine ANEXA VI UNELTE REMORCATE: Regiunile 1 și 2 Ochi de năvod Specii 10 - 30 mm 50 - 70 mm 90 - 99 mm 100 - 119 mm 120 - 219 mm ≥ 220 mm Sardină (Sardina pilchardus) Anghilă (Anguilla anguilla) Șprot (Sprattus sprattus) Stavrid (Trachurus spp.) Hering (Clupea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
Sectoarele CIEM VIIe și VIId, cu începere de la 31 decembrie 1999, dimensiunea minimă va fi de 90 mm. (3) În Sectoarele CIEM VIIe și VIId, cu începere de la 31 decembrie 1999, dimensiunea minimă va fi de 110 mm. ANEXA VII UNELTE REMORCATE: Regiunea 3 Dimensiune ochi de năvod Specii < 40 mm 40 - 49 mm 50 - 59 mm 60 - 79 mm 80 - 99 mm ≥ 100 mm Sardină (Sardina pilchardus) Crevete (Palaemon spp.) Pește buzat curcubeu (Coris julis) Bops (Boops boops) x x
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
specifice vieții materiale în trei perioade: paleoliticul inferior, paleoliticul mijlociu și superior. ul este divizat în cinci faze: Protopaleolitic, ul inferior, Paleoliticul de mijloc, Paleoliticul superior și Epipaleolitic. Protopaleoliticul românesc (circa 1.000.000 - 700.000) este marcat de apariția uneltelor rupestre, așa-numitele "Pebble culture" ("Cultura de prund" din România). Aceste unelte i-au fost atribuite lui "Homo erectus", tipul hominid. Paleoliticul românesc inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul toporul
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
ul este divizat în cinci faze: Protopaleolitic, ul inferior, Paleoliticul de mijloc, Paleoliticul superior și Epipaleolitic. Protopaleoliticul românesc (circa 1.000.000 - 700.000) este marcat de apariția uneltelor rupestre, așa-numitele "Pebble culture" ("Cultura de prund" din România). Aceste unelte i-au fost atribuite lui "Homo erectus", tipul hominid. Paleoliticul românesc inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul toporul din piatră ("chopping tools"; at first, the "Abbevillian", later "Clactonian" type), and
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
este marcat de apariția uneltelor rupestre, așa-numitele "Pebble culture" ("Cultura de prund" din România). Aceste unelte i-au fost atribuite lui "Homo erectus", tipul hominid. Paleoliticul românesc inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul toporul din piatră ("chopping tools"; at first, the "Abbevillian", later "Clactonian" type), and the stone chip (at first, "Acheulean", later the "Levalloisian" type). Aceste unelte au fost atribuite lui "Pithecantropus erectus" speciilor hominid. De o importanță majoră
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
inferior (circa 700.000 - 120.000) este caracterizat prin apariția a două unelte rupestre distincte: bi-facialul toporul din piatră ("chopping tools"; at first, the "Abbevillian", later "Clactonian" type), and the stone chip (at first, "Acheulean", later the "Levalloisian" type). Aceste unelte au fost atribuite lui "Pithecantropus erectus" speciilor hominid. De o importanță majoră este descoperirea unui număr de vetre de foc. Aceasta este prima dovada a abilității hominidului de a stăpâni focul pe teritoriul ce astăzi se numește România. Paleoliticul de
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
foc. Aceasta este prima dovada a abilității hominidului de a stăpâni focul pe teritoriul ce astăzi se numește România. Paleoliticul de mijloc în România (circa 120.000 - 35.000) este caracterizat prin persistența culturii Mousterian. De-a lungul acestei perioade, uneltele din piatră au început să se diferențieze în funcție de funcționalitatea acestora și apare prima unealtă din os. Aceste produse au fost atribuite Neanderthalilor. În 2002, cel mai în vârstă om modern (Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost descoperit în
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
ce astăzi se numește România. Paleoliticul de mijloc în România (circa 120.000 - 35.000) este caracterizat prin persistența culturii Mousterian. De-a lungul acestei perioade, uneltele din piatră au început să se diferențieze în funcție de funcționalitatea acestora și apare prima unealtă din os. Aceste produse au fost atribuite Neanderthalilor. În 2002, cel mai în vârstă om modern (Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost descoperit în "Peștera cu Oase" de lângă Anina. Numit "Ion din Anina", rămășițele sale (maxilarul inferior) sunt
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic“. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în colectiv. Conform unor descoperiri recente, strămoșii omului au început să folosească uneltele în urmă cu 3,4 milioane de ani. Acestea erau utilizate pentru a scoate carnea de pe oase și pentru a le sparge, ca să se ajungă la măduvă. Cu ajutorul uneltelor se diversifică modul în care omul primitiv interacționează cu natura, permițându
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
colectiv. Conform unor descoperiri recente, strămoșii omului au început să folosească uneltele în urmă cu 3,4 milioane de ani. Acestea erau utilizate pentru a scoate carnea de pe oase și pentru a le sparge, ca să se ajungă la măduvă. Cu ajutorul uneltelor se diversifică modul în care omul primitiv interacționează cu natura, permițându-i să consume noi alimente și să exploreze noi teritorii. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani de râu cu
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
de pe oase și pentru a le sparge, ca să se ajungă la măduvă. Cu ajutorul uneltelor se diversifică modul în care omul primitiv interacționează cu natura, permițându-i să consume noi alimente și să exploreze noi teritorii. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani de râu cu o muchie tăioasă pentru cioplit, tăiat și răzuit atribuite „culturii de prund” (sud-vestul Europei până în sud-vestul Asiei și Sudul Africii). Primele unelte din piatră au fost create
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
le sparge, ca să se ajungă la măduvă. Cu ajutorul uneltelor se diversifică modul în care omul primitiv interacționează cu natura, permițându-i să consume noi alimente și să exploreze noi teritorii. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani de râu cu o muchie tăioasă pentru cioplit, tăiat și răzuit atribuite „culturii de prund” (sud-vestul Europei până în sud-vestul Asiei și Sudul Africii). Primele unelte din piatră au fost create prin cioplire cu alte pietre
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani de râu cu o muchie tăioasă pentru cioplit, tăiat și răzuit atribuite „culturii de prund” (sud-vestul Europei până în sud-vestul Asiei și Sudul Africii). Primele unelte din piatră au fost create prin cioplire cu alte pietre sau bețe, astfel încât luau diverse forme. Un prim exemplu îl constituie „toporașul de mână” în forma sâmburelui de migdală, lucrat prin lovituri date pe ambele fețe (Africa de Nord, zona centrală și
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
provenit din incendiile de câmpie sau din fulgere, până când a învățat cum să îl aprindă cu ajutorul silexului (cremenea) și cum să îl stăpânească. Primii hominizi au fost vegetarieni și culegeau plante și fructe sau dezgropau rădăcini și tuberculi cu ajutorul unor unelte de săpat. Includerea cărnii în alimentație (în urmă cu 2,6 milioane de ani), odată cu trecerea la vânătoare, a marcat un progres remarcabil al inteligenței sociale. Omul trecea de la o dietă bazată pe verdețuri la una bogată în proteine. Vânătoarea
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
abia în neolitic. Către sfârșitul paleoliticului este îmblânzit câinele, care, ulterior, avea să fie folosit la vânătoare. Domesticirea animalelor a jucat un rol cheie în evoluția speciei umane. Activitatea omului de a crește animale a grăbit procesele de creare a uneltelor și de dezvoltare a limbajului. Pentru paleoliticul inferior, dovezile arheologice care pot aduce elemente în această problemă sunt sărace. Desigur, o societate bazată economic pe cules, pescuit și vânătoare cu ajutorul unor arme și unelte primitive, în strânsă legătură cu o
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
a grăbit procesele de creare a uneltelor și de dezvoltare a limbajului. Pentru paleoliticul inferior, dovezile arheologice care pot aduce elemente în această problemă sunt sărace. Desigur, o societate bazată economic pe cules, pescuit și vânătoare cu ajutorul unor arme și unelte primitive, în strânsă legătură cu o muncă puțin productivă, avea un caracter egalitar, bazat pe solidaritatea grupurilor sociale. În paleoliticul superior, femeia obține în cadrul societății o poziție deosebită (dovadă: descoperirea unor figurine antropomorfe și a unor înmormântări cu ocru roșu
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
cei morți: depuneri rituale, dar concomitent se practicau și unele sacrificii rituale umane. Au fost descoperite schelete poziționate în anumite poziții, de exemplu, întinse pe spate sau ghemuite și acoperite cu lespezi de piatră. Alături de cel înmormântat se depuneau ofrande: unelte din piatră, dinți de ren sau de cerb, coarne de capră de munte. Corpul era presărat cu ocru roșu. Nu este clar dacă se dorea protejarea celor decedați sau a celor vii de spiritele acestora, dar, în orice caz, se
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
în gropi săpate special pentru acest scop. Se presăra, de obicei, ocru pe trupurile morților și mai ales pe cranii, care, apoi, erau așezate în compartimente delimitate cu pietre. În morminte se pun podoabe valoroase, lucrate cu multă meticulozitate sau unelte nefolosite de piatră. Au fost, de asemenea, descoperiți dinți perforați, purtați probabil ca pandantive. Mormintele se aflau, de obicei, în centrul zonei de locuințe sau lângă o vatră. Craniul a beneficiat de o atenție deosebită, creierul fiind frecvent extras prin
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
României, de la primele urme ale prezenței umane și până la instalarea regimului comunist. Cele mai semnificative piese ale colecției de arheologie sunt etalate în primele șapte săli. Majoritatea provin din cercetările arheologice efectuate de specialiștii și colaboratorii instituției pe parcursul ultimului secol. Unelte cioplite din silex si opal, descoperite pe valea superioară a Crișului Alb (Iosășel-Gurahonț) și pe terasele dealurilor care mărginesc cursul inferior al Mureșului (Conop, Zăbrani, Cladova) reprezintă cele mai vechi urme ale prezenței umane în zona noastră. Ele datează de
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
000 de ani. Mult mai numeroase sunt descoperirile din epoca neolitică (mileniile V - IV î.d.Hr.). Ele provin de pe întreg teritoriul județului de astăzi și ilustrează atât progresele tehnice cât și creșterea demografică înregistrate în zona noastră. Sunt expuse unelte din piatră șlefuită, os, corn precum și vase din lut ars, descoperite la Pecica, Sânpetru German si Sântana. Remarcabil este un fragment de vas, ornamentat cu o figurină feminină - "“Venus de la Sânpetru German”" (a doua jumătate a mileniului IV î.d.
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
Sânpetru German”" (a doua jumătate a mileniului IV î.d.Hr.). Cel mai important sit de epoca bronzului (mileniile III - II î.d.Hr.) din vestul României, Pecica-“"Sântul Mare”", este reprezentat printr-o diversitate de piese: vase din lut, unelte și arme din piatră, os, corn și bronz (inclusiv forme de turnare), obiecte de podoabă, accesorii vestimentare și jucării. Deasemenea, sunt expuse și piesele recuperate din depozitul de bronzuri descoperit cu ocazia excavării fundației pentru hotelul “Astoria” din Arad precum și
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
așezării fortificate de la Sântana (cea mai mare din sud-estul Europei, acoperind o suprafață de 78 ha), o spadă de fier precum și o urnă funerară, descoperită pe teritoriul municipiului Arad. La acestea se adaugă piese comune de inventar gospodăresc: vase, râșnițe, unelte etc. Sala dedicată celei de a doua jumătăți a mileniului I î.d.Hr. (a doua vârstă a fierului - Latène) grupează cele mai relevante descoperiri aparținătoare civilizațiilor dacică și celtică. Sunt expuse ceramică, unelte, arme și accesorii vestimentare provenind din
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
comune de inventar gospodăresc: vase, râșnițe, unelte etc. Sala dedicată celei de a doua jumătăți a mileniului I î.d.Hr. (a doua vârstă a fierului - Latène) grupează cele mai relevante descoperiri aparținătoare civilizațiilor dacică și celtică. Sunt expuse ceramică, unelte, arme și accesorii vestimentare provenind din necropola celtică din Aradul Nou (mijlocul secolului IV î.d.Hr.), inclusiv inventarul unui mormânt de druid, precum și diverse piese din așezările și fortificațiile dacice de pe valea Mureșului inferior și a Crișului Alb (Varadia
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
fi, în cele din urmă, cucerite de către trupele habsburgice (1687). În prima sală sunt prezentate ocupațiile locuitorilor zonei noastre printr-o serie de piese originale, documente, stampe și machete: un plug de lemn, o monoxilă descoperită în mâlul Crișului Alb, unelte de pescuit (plasă, trident, oștie), căni de breaslă din cositor și faianța, diplome și sigilii de breaslă, macheta unei mori pe apă etc. În continuare, sunt evocate principalele evenimente politice ale perioadei cu ajutorul a numeroase hărți murale, stampe, documente, machete
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
în Marele Rift African în estul Africii, unul din cele mai celebre astfel de situri este Olduvai Gorge în Tanzania de astăzi. Aici au fost descoperite fosile ale primilor It hominizidatate în urmă cu aproximativ 4 milioane de ani. Primele unelte produse aici sunt datate în urmă cu aproximativ 2 milioane de ani produse de Homo habilis. Un milion de ani mai tarziu apar uinelte mai complexe produse de Homo erectus. Studiul arheologiei în regiune a fost început de o serie
Arheologie africană () [Corola-website/Science/302992_a_304321]