13,085 matches
-
77.313.886 0 = Producția exercițiului 68.586.990 77.313.886 Cheltuieli de exploatare plătibile 65.321.575 70.050.103 = EBE (exercițiul brut din exploatare) 3.265.415 7.263.783 Procesul de investire Amortizarea activelor imobiliare și varietatea provizioanelor privind imobilizările 410.844 515.990 = Rezultat din exploatare 2.854.571 6.747.793 Procesul de finanțare și influența operațiilor excepționale și a fiscalității Cheltuieli financiare nete de venituri financiare 621.350 4.619.092 = Rezultat curent 2
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
unele manuale editate, majoritatea autorilor evitând de-a dreptul menționarea marxism-leninismului. Nevoia presantă a unei alternative teoretice la marxism a fost satisfăcută, În multe cazuri, mai ales În primii ani ai tranziției, printr-un sincretism teoretic care dovedea mai degrabă varietatea surselor de documentare decât o opțiune teoretică personală sau asumată. Sedimentarea unei viziuni teoretice personale a fost facilitată de două Împrejurări care au afectat categorii diferite de sociologi. În primul rând, este vorba despre acumulările teoretice nemarxiste, Înfăptuite până În 1989
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe de altă parte, familii Între care schimburile sunt foarte reduse. În opinia sociologului francez, majoritatea familiilor trăiesc situații intermediare Între cele două extreme. Această diversitate reflectă, În același timp, atât stadiile diferite de evoluție ale ciclului familial, cât și varietatea culturilor familiale. Dar, oricare ar fi nivelul de solidaritate, există dificultăți mai mult sau mai puțin importante și care nu lipsesc nici din familiile solidare. În aceste familii, se resimte acest aspect mai ales asupra femeilor cărora le revine sarcina
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În sufletul omenesc, individual sau colectiv. Faptele care se repetă pot totdeauna fi strânse În formulele mai mult sau mai puțin precise legilor. Dl Ribot dă din această pricină ca țintă psihologiei „de a readuce, În măsura putincioasă, la 1egi varietatea confuză a faptelor, fără a pretinde o rigoare pe care subiectul nu o poate Îngădui” (pp. 229-230). Dar, fiindcă pentru dl Ribot, ca și pentru toți cugetătorii, „o știință nu devine exactă decât În proporția În care ea se folosește
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În spațiul public și, mai ales, În aparițiile televizate. Scopul general al comunicării este de a stabili Înțelegerea Între participanții la procesul comunicării. Pornind de la instanțele personale de mediere și mijloacele tehnice de transmitere a unui mesaj, Pross (1972) diferențiază varietatea comunicării umane Între media „primare”, „secundare” și „terțiare”. Cercetătorul german Încadrează instanțele de comunicare nonverbale În media primare. Acestea reprezintă „contacte umane elementare” (Burkart, Știința comunicării, Viena, Köln, Weimar, Böhlau, 2002, 34), producția, transportul și receptarea mesajului fiind realizate numai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
noastră beneficiază În cel mai Înalt grad de asemenea lucrări care deschid noi direcții de cercetare, (re)consideră poziții teoretice de ieri și de azi și, mai ales, dezvoltă practica etnografică a antropologiei culturale printre români. Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Își propune să clarifice contextul originar al apariției ,,Cimitirului vesel” de la Săpânța, declarat ,,muzeu” Încă din anii ’70. Autoarea constată ,,aspectul sever și artificial” al cimitirului vesel (aliniat), față de vechiul cimitir din sat, care, deși caracterizat printr-o ,,spontaneitate și varietate a sistematizărilor sepulcrale”, este neglijat de turiști. Potrivit lui Lörinczi, examinarea crucilor pictate din cimitirul vesel indică Începuturile lucrării lor În anii ’50, și nu În anii ’30, așa cum pretindea Stan Ion Pătraș, Întemeitorul acestei tradiții. După un excurs comparativ asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apoi unii care s-au ridicat și peste aceștia. Alții i-au întrecut și pe aceia. Și iarăși alții se întind și peste aceștia, pe drumul de sus. Și peste tot Dumnezeu primește pe fiecare în cetatea lui proprie, după varietatea felurită a voii lui, împlinind pe toți după vrednicia lor și dând celor mai mulți răsplățile bunătăților, dar măsurându-le și celor mai mici”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia XV, în PSB, vol. 29, p. 325-326) „... va
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cât de neînțeleasă și de negrăit este slava lui Dumnezeu; (este plină) de o lumină de negrăit, de taine veșnice și de bunuri nenumărate. După cum în lumea cea văzută nimeni nu poate să cunoască (toate) plantele de pe pământ, semințele și varietatea florilor; să măsoare și să știe toată bogăția pământului; după cum nici un om nu poate cunoaște (toate) vietățile care trăiesc în mare, numărul lor, speciile și deosebirea dintre ele, nici volumul și întinderea apelor; după cum este peste putință să cunoască cineva
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pământului; după cum nici un om nu poate cunoaște (toate) vietățile care trăiesc în mare, numărul lor, speciile și deosebirea dintre ele, nici volumul și întinderea apelor; după cum este peste putință să cunoască cineva numărul păsărilor (care zboară) în aer, speciile cu varietățile lor; sau după cum este imposibil să cunoască cineva mărimea cerului, locul și drumul stelelor, tot așa este imposibil a spune și a cunoaște bogăția − fără margini și de necuprins cu mintea − a creștinilor. Și dacă aceste creaturi sunt atât de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se va afla întru strălucire și se va veseli și se va îngrășa de bunătățile de la Dumnezeu ...74”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șaptesprezecea, în PSB, vol. 38, p. 590) 74 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Varietatea în fericire și în strălucire va fi potrivită cu numărul celor ce vor ajunge la viața viitoare întru fericire, lângă Hristos, a Cărui lumină iubitoare îi va umplea pe măsura apropierii duhovnicești de El, sporită în viața pământească. Dar cei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sunt în aceeași specie ca oameni, și după număr, cum sunt Tullius și Cicero, două nume din aceeași familie. De aceea se spune ceva deosebit fie după gen, fie după specie, fie după număr. Dar după număr deosebirea o face varietatea celor întâmplătoare, căci trei oameni se deosebesc nu prin gen sau specie, ci prin cele întâmplătoare ale lor”. (Boethius, Articole teologice, I, 1, în PSB, vol. 72, p. 17) „Omul cinstit, la fel cinstește pe Fiul, cum cinstește pe Tatăl
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
punct de vedere simbolic, spiritual. Dumnezeu rămîne pe piață cu libertatea lui. E adevărat că, în regim obișnuit, ne raportăm la modelul pieței potrivit alegerii. Ceea ce ne atrage este tocmai diversitatea produselor, în raport cu care se măsoară libertatea noastră. Cu cît varietatea lor este mai largă, cu atît pare că avem mai multă posibilitate de opțiune. Dar, exercitîndu-ne această libertate, nu resimțim oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întregului oraș, cu toate religiile lui, a plutit, în acele zile, duhul împăcării. Universalul din om sau sufletul adevărat în spațiile culturale vechi exista o conștiință vie, activă privind nivelul sau nivelurile superioare, supraindividuale ale omului. Stă dovadă, între altele, varietatea temelor care se leagă de ele. Sămînța sau scînteia divină din om, despre care se vorbește de la antici la Eckhart, pneuma pentru Origen și tradiția patristică, termen care traduce biblica ruah, în sfîrșit neshama 1 pentru cabaliști desemnează ceea ce în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
destin, propriile trăsături spirituale, psihice, corporale. Ființele umane nu i se înfățișau lui Origen ca dominate de diversitate pe nivelurile lor individuale și din ce în ce mai similare pe nivelurile lor înalte. Pe măsură ce era parcursă ascendent, verticala ființelor nu înregistra o trecere de la varietate la omogenitate. De-a lungul întregii verticale, ființa își păstra diferența proprie, originalitatea, adînca singularitate. Dar, în condiția lor originară, fiecare dintre aceste organisme unice, perfect ajustate în componentele lor, contemplau aceeași înțelepciune divină, aspirau să se contopească cu același
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
transforme în instanță autoritară de adevăr formulat dogmatic. Origen nu propune teoria ființelor universale drept capitol de dogmă, ci doar ca o conjectură dar cît de expresivă! pentru a da seamă de diferența dintre diversitatea de tip individual general și varietatea persoanelor universale. Casa și cortul Celor două orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția universalului Origen le-a mai redat într-un pasaj celebru deosebirea, întruchipînd-o în distincția emblematică dintre sedentar și itinerant. Preluată de la Philon și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și alți autori, el se referă la musulmanul comun care nu se consideră pe sine o ființă teleghidată de voința divină, care admite, prin urmare, că descinderea Coranului în lume, înțelegerea și aplicarea lui trebuie să implice rațiunea umană, interpretarea, varietatea soluțiilor adaptate unor condiții socioculturale și istorice diverse. Pentru musulmanul comun, Coranul nu reprezintă o carte de rețete, care să se ocupe de toate situațiile particulare imaginabile particularitate care i-ar face praf tocmai caracterul transcendent. El analizează modelele religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
către cel al pluralismului. Condiția de cetățean care, în democrația clasică, omogeniza indivizii, dîndu-le demnitatea egală a politicului, a devenit acum soclul pe care se sprijină individul pentru a-și pune în operă singularitatea. De la polul transcendenței politice care domina varietatea socială, acul democrației a trecut, la sfîrșitul secolului XX, către individ, cu mulțimea și demnitatea, amplu recunoscute, ale trăsăturilor lui particulare. Drepturile omului/individului, protejarea minorităților, multiculturalismul formează astăzi temele majore ale democrațiilor occidentale. Unitatea, legătura sau coerența societății au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spațiul public ca opțiune personală, ca publicizare a unui privat. îndărătul sobrietății lor științifice, analizele filozofului francez lasă să se ghicească o undă de melancolie pricinuită de anemierea unității cetățenești, republicane. în schimb, autorii care lucrează pe terenul anglo-saxon, unde varietatea culturală, etnică, religioasă face de mult parte din logica peisajului public, mizează mult mai ofensiv pe diversitate. în termenii lui Giovanni Sartori, însuși principiul democrațiilor liberale afirmă că diferențele, și nu uniformitatea constituie resursele statelor 4. Se percepe astăzi în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în democrația americană actuală. Ea i-ar conduce pe actorii politici sau sociali, participanți la o înfruntare/dezbatere, către un punct de vedere mai amplu, împlinitor pentru fiecare, oferind în același timp o disciplină de depășire a individualismului fără negarea varietății. Considerînd că a gîndi diferențele ca reciproc îmbogățitoare mobilizează angajamentul comunitar, Taylor se revendică de la un model inspirat de Herder și de Humboldt, dar invocă drept reper ultim o înțelegere teologică a vieții omenești : esența condiției umane constă în comuniune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
specialiștii privilegiază acum imaginea modernității drept criză și a religiei ca flexibilitate. Se referă la capacitatea religiilor de a reacționa creator la delocalizări, de a da sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării ; pun o lumină puternică pe varietatea religioasă, pe care nimeni nu o poate ignora astăzi. în ce privește religia, spune Geertz, ceea ce e modern în modernitate este diversitatea credințelor, diversitatea de credință și de angajament religios. Nu numai că recunoaștem diversitatea de facto culturală, etnică, religioasă a lumilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dacă nu cumva esențial. Antropologii își îndreaptă atenția spre procedeele, din trecut sau de astăzi, folosite de Biserici pentru a tolera/admite/ integra în ortodoxia oficială diferența, opinia îndrăzneață pînă la limita ereziei, nonconformismele. Nu pe omogenitate, ci pe concurența, varietatea, policromia din peisajele credinței, fie ele vechi sau noi, cade acum accentul în studiile religioase. într-un frumos text introductiv la cartea despre Origen a lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică înfățișa primele secole creștine ca o epocă de libertate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rezultă că democrația pluralistă poate oferi suport simbolic pentru experiența Unității unice, suprem obiective a divinului ca neapartenentă lumii noastre, cu neputință de inclus în ea, în ruptură de nivel față de noi ; dar dă totodată suport simbolic pentru a gîndi varietatea de unificări specifice, fiecare dintre ele, unei perspective ca reflectînd, toate, aceeași îndepărtată Unitate. Prin parțialitatea lor, perspectivele își semnifică deosebirea de nivel față de Unitate, apartenența la regimul multiplicității. în capacitatea lor de a unifica realul, perspectivele personale oglindesc ceva
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îi stă în față ; stabilitatea pe acest traseu este ca o aripă . Deși atît de paradoxală, gîndirea apofatică nu e deloc descărnată, nu se rezumă la jocuri speculative ale unei minți încîntate să-și folosească abilitățile. Realul cel mai concret, varietatea spectaculoasă, ambiguă, contradictorie a lumii îi dau materie și suport. în eseul Moise de a contempla lumina divină (Ieșirea, 33, 18) : fii prudent, îi spune Dumnezeu lui Moise, și păzește-ți sufletul să nu privească [prea] intens lumina ca nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
decît la mijlocul secolului al XIX-lea, ne aflăm în fața diversității religioase, trebuie să îi facem față. Asistăm la înfruntări exclusiviste sau inclusiviste între religii, dar și la încercări de a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]