13,667 matches
-
românească din Ungra apare în jurul anului 1860 în locul numit În cruce, având ca dascăl pe preotul Roșca. După 1880 s-a construit pentru școala o cladire nouă. Această a fost făcută în două etape. Învățătorul avea locuința și grajduri pentru vite în incinta școlii. Până la această dată nici preotul, nici dascălii nu aveau studii corespunzătoare pentru învățământ. După 1887 vine că învățător Ion Roșca, nepotul preotului Roșca, singurul din zona care avea Școală Normală. Datorită unor fraude comise în dauna elevilor
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
la fața locului chiar voievodul Transilvaniei, Istvan Bathori, împreună cu judecătorul Brașovului și, în fața tuturor locuitorilor din Tărlungeni și Prejmer, s-a hotărât ca să fie lăsată o parte din apa Tărlungului să se scurgă și pe hotarul satului Tărlungeni pentru adăparea vitelor și pentru mori, iar restul apei să rămâne în albia veche. Ca informații locale se știe că denumirea așezarii s-ar fi luat după așezarea populației cu casele la distanțe mari unele de altele pe un teritoriu mai lung, care
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
26 elevi. Dintre adulți știu ceti și scrie românește 106 (65 bărbați și 41 femei), iar românește și ungurește abia 10. Hotarul comunei este de 2513 jugăre, dintre cari 1643 sunt în mâna românilor. Prețul unui iugăr este 400 cor. Vite cornute sunt peste 400. Toți locuitorii se ocupă cu plugăritul. Alegători sunt 62, dintre cari 15 știu ceti și scrie romanește, iar 2 românește și ungurește." La recensământul din 1910, satul avea 1.057 locuitori, dintre care 1.001 greco-catolici
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
pășuni și 1202 iugăre de pădure. Oamenii aveau 2 atelaje cu un cal și 3 cu 2 cai, 11 atelaje cu 2 boi, 10 atelaje cu bivoli, 4 cu măgari și asini și 43 cu vaci; În gospodării erau 232 vite, 188 boi și juncani, 98 de bivoli, 70 de capre, 137 porci, 450 de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
sat în comuna Drăcșenei din județul Teleorman, Muntenia, România. Satul Dracașni a luat naștere din despădurirea unei mici părți din marea pădure a Deliormanului, de către Dragu și Ana (Dragu al Anei), care și-au pregătit terenul pentru arat și păscutul vitelor. Aceștia, atrași de frumusețile naturii, de pârâul Burdea, de apa bună de băut, cât și de fertilitatea solului, au săpat pe acest loc primul bordei, în jurul căruia s-au săpat, mai târziu, noi așezări omenești cu de denumirea de: Dragu-Ana
Drăcșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301798_a_303127]
-
C și -3 grade C iar cele mai ridicate în luna iulie cu valori medii între 16 grade C și 20 grade C. În alcătuirea unei gospodării tradiționale din Luminișu intra frecvent următoarele construcții : casă de locuit , sura cu grajdul vitelor , grajdul oilor , coșteiul pentru porumb, cotețele pentru porci și păsări, găbănașul și fântână . La acestea se adaugă mai recent și bucătăria de vară . Numărul construcțiilor din gospodărie este diferit în funcție de starea materială și socială a oamenilor . În trecut unde terenurile
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
necesarul din gospodărie. Acestea se datorau condițiilor pedoclimatice și de relief neprielnice cultivării cerealelor. Ei erau nevoiți să întrețină legături comerciale cu locuitorii comitatelor vecine, în special Bihor. Târgurile din Marghita erau cele mai frecventate, iar ei duceau aici îndeosebi vite, porci, fructe și vin în schimbul cerealelor. Analizând diverse aspecte ale formelor tradiționale de agricultură din Sălaj la nivelul anului 1820, Șișeștean (1999) constată următoarele: în Marin se practica un asolament bienal, fâneața era cosită o singură dată pe an, iar
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
moș, copil, prunc, brânză, zăr, viscol, mal, mazăre, zestre, etc. De la unele ramuri ale tracilor, localnicii din marginea de nord a Dunării, inclusiv cei din Năvodari, au moștenit „păstoritul”(creșterea oilor) și „pendularea”( adică vara locuiau în câmpie, unde creșteau vite, oi etc. și iarna acasă pe dealuri ). Acest obicei s-a menținut în Cioara și în satele învecinate, până în prima parte a secolului al XIX-lea după Hristos. De la populațiile migratoare, care au locuit vremelnic în jurul acestor locuri, au împrumutat
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Pe locurile prielnice vieții zilnice, unde astăzi se află localitățile: Năvodari (fostă comuna Cioara), Vânători, încă înainte de primul mileniu, au trăit oameni. Acești oameni pentru a-și asigura traiul zilnic, s-au ocupat cu creșterea vitelor, pescuit, agricultură. Unele localități din această parte a locului, au apărut mai recent. Astfel, orașul Turnu Măgurele a fost întemeiat în anul 1836, după tratatul de la Adrianopol, comuna Traian, care se află la apus de Seaca, s-a născut mai
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
A.P., s-a aplicat "campania de lămurire de grad superior" adică: amenințări, amenzi, bătăi, hăituieli, înscenări de procese, etc. Istovit, flămând, neputincios, neajutorat... a cedat!... a semnat cererea "benevol-obligatoriu" de intrare în C.A.P. Când a privit curtea goală fără vite, fără car și boi, fără plug și grapă, când s-a văzut gol în curtea goală, fără pământ în câmp, cu trupul firav, tremurând de durere, a întors privirea către Cel de Sus și a rostit: 'Doamne iartă-i pe
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
NICULITEL-resedinta de comună. După împărțirea administrativ teritorială din anul 1968, comuna nu mai are și alte sate componente; până la acea dată figurând, numai în evidente, Badila și Sarica, locatitati care de altfel dispăruseră din 1948, în zonele respective plantandu-se vită de vie și numai o parte din clădirile existente atunci au mai rămas și până în ziua de azi. Suprafață administrativă a comunei este de 9367,0 ha după cum urmează: -arabil...2227 ha -vii...1453 ha -pășuni... 890 ha -livezi...7
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
stăpânirii otomane pe care au obținut-o și au început construirea bisericii cu hramul ,Nașterea Maicii Domnului. În acel timp un turc ienicer, anume Kirim, după ce a terminat serviciul militar a rămas în comuna Pardina. El se ocupa cu creșterea vitelor și pescuitul, pentru că avea două gârle în baltă pe care le exploata. El a primit ordin de la administrația turcă să dea curs pentru construcția bisericii. Pe acea vreme locuitorii nu aveau mijloace de transportat materialul pentru construcția bisericii. Atât de
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
comuna Orgoiești iar din 1950 comuna Lipovăț . Vecinii satului Căpușneni sunt Locuitorii satului, au lucrat pe moșia schitului ca, clăcași până la 14 august 1864 când, s-a desființat claca și au fost împropietăriți. Împropietărirea s-a făcut în funcție de numărul de vite astfel; 4 boi și o vacă - cinci fălci patruzeci de prăjini (cca. 8,3 ha), 2 boi și o vacă - patru fălci (cca. 6 ha), o vacă - două falci și patruzeci prăjini (cca. 3,8 ha). În cultivarea pământului, se
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
5 păsări. Păsările și porcii se cresc în gospodărie iar bovinele și ovinele sunt păscute cu ”rândul” sau contra cost de ciobănii și respectiv văcarii satului. Fiecare familie are de regulă în curte sau pe câmp o mică suprafață de vită de vie , vinul fiind folosit de cele mai multe ori pentru consumul propriu. Unii au abandonat agricultură trăind din pensie sau ajutoare sociale , merg la munci sezoniere , au plecat în străinătate Alții lucrează pământul cu ce au în proprietate adică calul și
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
n.n., de monahul Teodosie și de sora sa Eudochia mănăstirii Voroneț. ...Comuna posedă 959 hect. pământ arabil, 155 hect. fânațuri, 45 hect. grădini, 450 hect. islaz, 3 ari vii, 209 hect. pădure, 11 ari heleștee. Se găsesc 135 cai, 886 vite cornute, 731 oi, 709 porci, 116 stupi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăgoiești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,4%). Pentru 2
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
tip montan În anii 1790 - 1791, pe teritoriul actual al comunei, s-a stabilit împreună cu o familie numeroasă oierul Iftimie Negrea, originar din comuna Crucea . Gospodăria și-a întemeiat-o în centrul actual al satului, pe cursul Călimănelului, iar sălașul vitelor îl avea în actualul sat Coverca. Fiind priceput în tratarea și vindecarea unor afecțiuni umane și veterinare prin metode tradiționale naturiste,acesta a fost poreclit “Panac”, de unde își trage numele satul Panaci.
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]
-
din mica nobilime, tatăl - Alighiero di Bellincione - se ocupa cu negustoria. Mama - Gabriella degli Abati - i-a murit în copilărie, iar tatăl atunci când Dante avea 17 ani. Cel mai semnificativ eveniment al tinereții, după cum singur spune în opera sa "„La Vita Nuova”", este întâlnirea în 1274 cu Beatrice (nobila florentină Bice di Folco Portinari), pe care o vede în numai trei ocazii, fără să fi avut oportunitatea de a-i vorbi vreodată. Îndrăgostit de ea până la adorație, Beatrice devine simbolul angelic
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
Folco Portinari), pe care o vede în numai trei ocazii, fără să fi avut oportunitatea de a-i vorbi vreodată. Îndrăgostit de ea până la adorație, Beatrice devine simbolul angelic al grației divine, pe care o va cânta exaltat în "„La Vita Nuova”" și mai târziu în "„Divina Commedia”". Se cunoaște puțin despre educația primită, dar creațiile sale scot în evidență o erudiție deosebită pentru timpurile sale. A fost profund impresionat de filozofia și retorica lui Brunetto Latini, care apare ca figură
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
Gemma Di Manetto Donati, aparținând unei ramuri secundare a unei mari familii nobiliare, de la care va avea patru copii, Jacopo, Pietro, Giovanni și Antonia. În 1292, doi ani după moartea Beatricei în urma unor complicații puerperale, Dante începe să scrie "„La Vita Nuova”". În același timp, se angajează în viața politică turbulentă din acel timp, imaginând în persoana împăratului „Sfântului Imperiu Roman” mitul unei posibile unități politice. Totuși, în 1293, în urma unui decret prin care nobilii erau excluși de la orice activitate politică
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
animator al noului stil literar, "„Dolce Stil Novo”". Spiritualitatea lui Dante este impregnată de misticismul caracteristic epocii istorice, după care providența este determinantă pentru evenimentele din viața oamenilor, pe calea ce duce la mântuire. Prima operă importantă a lui Dante, "„Vita Nuova”" („Viața nouă”), a fost scrisă între 1292 și 1293, la scurt timp după moartea Beatricei. Sensul titlului trebuie căutat în "reînnoirea vitală" a poetului după întâlnirea cu ființa iubită. Volumul conține 31 sonete și „canzoni” reunite prin intermediul a 42
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
În această operă este ilustrată marea iubire ideală a lui Dante pentru Beatrice, amintirea primei întâlniri, previziunea morții sale și propria sa relevație spirituală susținută de intensitatea sentimentelor. Dante atribuie experienței afective o funcție simbolică de cunoaștere, în afara celei alegorice. "„Vita Nuova”" este una din cele mai valoroase realizări literare europene din punct de vedere al versificației. În această culegere de versuri sunt reunite poezii din tinerețe, o grupare de "„rime pietrose”" dedicate unei femei cu numele „Pietra”, datorită lipsei sale
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
al domeniului pe care trăiau. Creșterea animalelor a fost dintotdeauna o ocupație de bază a locuitorilor din Mănăstireni. După cum iși amintesc localnicii mai în vârstă, gospodăriile familiale nu aveau, în general mai mult de doua vaci cu lapte. Sătenii creșteau vite pentru tracțiune, cai, oi uneori capre, tineret bovin petru vânzare în târg și pentru tăriere, precum și porci, păsări, albine ș.a. În perioada comunistă era interzisă tăierea vițeilor. Furajele pentru animale erau adunate cu grijă, chiar și din locurile greu accesibile
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
În perioada comunistă era interzisă tăierea vițeilor. Furajele pentru animale erau adunate cu grijă, chiar și din locurile greu accesibile. Nici un răzor nu rămânea necosit. Terenul pentru fânațe era curățat și îngrășat cu gunoi de grajd în fiecare primăvară. Vara vitele se pășunau în comun pe pășunea comunală, ca și în prezent. Comerțul ambulant are o veche tradiție și a fost practicat cu succes de majoritatea sătenilor. Mănașturenii și-au adaptat oferta de mărfuri în funcție de cerere. Încă de la sfârșitul secolului al
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
ore, apa a ajuns la 2 metri, albia văii s-a mutat prin mijlocul satului, toate podurile peste vale au fost rupte, 120 de case au fost ruinate sau mânate de apă, au murit 7 locuitori și peste 250 de vite s-au înecat. Doar 19 familii au rămas nepăgubite. Episcopul Nicolae Ivan (1921-1936) a organizat o colectă pentru cei afectați din Luna de Sus, contribuind el însuși cu o importantă sumă. Prin dictatul de la Viena, granița dintre Ungaria și România
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
existența grădinilor în care cu siguranță se cultivau zarzavaturi.Din 1592 avem cunoștință despre viile de pe teritoriul Lonii, la deal. În perioada interbelică au apărut multe gospodării țărănești bogate, care dețineau suprafețe mari de teren și un mare număr de vite și care se bucurau de prestigiu în viața socială a satului. Întovărășirea agricolă "Victoria" s-a realizat în Luna de Sus în anul 1957. Terenurile din dreapta șoselei Cluj-Oradea au fost cedate de în folosința Fermei Didactice Mănăștur (Stațiunea Didactică Experimentală
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]