14,079 matches
-
să se bucure de darul pe care tocmai li-l făcuse iarna, Emanuel și Ioana au plecat fericiți spre derdeluș, luându-l cu ei și pe Lăbuș. Pe drum s-au întâlnit și cu alți copii. Toți erau dornici să zboare cu săniuțele prin troienele de zăpadă. - Aș vrea să mă dau eu prima! a spus Ioana. - Ai vrea tu, dar nu se acceptă. Eu sunt mai mare și eu decid. Primul sunt eu! a spus băiatu, fără ca măcar să-și privească
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Lasă, nu-i nimic. Ai uitat când ți-am spart mingea? Si eu te-am supărat atunci. Mai bine hai să nu mai pierdem timpul. Acuși trebuie să plecăm acasă. Au urcat împreună dealul și-au pornit apoi, la vale, zburând pe săniuță. În jurul lor zburda vesel Lăbuș și , privindu-l, nu știai dacă era un cățel alb și pufos sau un bulgăre însuflețit de zăpadă. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * De ce iubesc toți copiii săniușul așa de mult? * De ce a considerat
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
ea. Din această cauză nu a putut zbura când te-ai apropiat de dânsa. Au luat vrăbiuța în casă, i-au curățat și i-au pansat aripioara. Ciprian a pus-o în colivia ce-i rămăsese de la Coco, papagalul care zburase cu câteva zile în urmă, când uitase ușița deschisă. După două săptămâni, rana s-a vindecat și vrăbiuța veselă a început să zboare prin cameră. Ciprian o lăsa liberă. Era veselă și aducea veselie tuturor. Au botezat-o Ciripitoarea. Băiatul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
i-au pansat aripioara. Ciprian a pus-o în colivia ce-i rămăsese de la Coco, papagalul care zburase cu câteva zile în urmă, când uitase ușița deschisă. După două săptămâni, rana s-a vindecat și vrăbiuța veselă a început să zboare prin cameră. Ciprian o lăsa liberă. Era veselă și aducea veselie tuturor. Au botezat-o Ciripitoarea. Băiatul și pasărea s-au împrietenit.Când Ciprian își făcea temele, vrăbiuța i se așeza pe umăr și ciripea într-un fel anume.Erau
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Ciprian a înteles pericolul în care era noua lui prietenă. - E timpul să ne despărțim, Ciripitoareo!i-a spus el vrăbiuței, după ce a constatat că e complet vindecată. Cu părere de rău, a deschis fereastra și a lăsat-o să zboare. Simțindu-se liberă, vrăbiuța a ciripit în semn de mulțumire, apoi și-a luat zborul spre înaltul cerului. - Mi-ar fi plăcut s-o pot păstra! și-a spus, în gînd, băiatul. Știu însă că așa e mai bine. Locul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
periculos. Te poți întâlni oricând cu vreun dușman. - Ce te privește pe tine, moțato? Crezi că eu mă tem de cineva? Poate nu știi că sunt campion la fugă. Nici un dușman nu mă poate ajunge. Jignită și supărată, pupăza a zburat spre cuibul ei. După un timp, soarele, obosit de drumul lui de peste zi, s-a pornit spre asfințit. Umbrele înserării au început să se pituleze printre tufișurile pădurii. Iepurașul a simțit o teamă necunoscută pătrunzându-i în suflet. A
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
într-o singură propoziție, cuvintele:într-un, sa, s-a. Ce-ar fi dacă... Ce-ar fi dacă aș fi albină ?” se gândește Claudia stând culcată în iarba înaltă de pe fâneața din spatele grădinii. În jurul ei, sute și sute de albine zboară neobosite din floare în floare, bâzâind vesele. Căldura soarelui și mireasma florilor o învăluie, cufundând-o într-o lume de visare. “ Ar fi minunat”, își continuă gândul fetița.” Toată ziua aș sta printre flori, m-aș legăna pe aripi suave
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
acest joc minunat. - Zbor, e adevărat. Jucăuș , nu ai dreptate, îi răspunde albina. Eu nu mă joc acum. - Cum nu te joci împreună cu prietenele tale, albinuțele? Vă urmăresc de ceva timp și-am observat că nu stați o clipă locului. Zburați din floare în floare, vă ascundeți printre petalele înmiresmate, vă bucurați, bâzâind fără încetare. Zborul și bâzâitul nostru nu-i nici pe departe o joacă. Acum noi muncim. Nu ne ascundem printre petalele florilor, ci căutăm și culegem polenul lor
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
manifestă a forțelor transcendente în scenariul Sfârșitului lumii, îl poate constitui expresia repetitivă Vai!, expresie reluată de câteva ori de-a lungul textului Apocalipsei. Un prim exemplu se regăsește în versetul: "Și am văzut și am auzit un vultur, care zbura spre înaltul cerului și striga cu glas mare: Vai, vai, vai celor ce locuiesc pe pământ, din pricina celorlalte glasuri ale trâmbiței celor trei îngeri, care sunt gata să trâmbițeze!" (Apocalipsa 8.13) Așadar, la mijlocul progresiei nenorocirilor deschise prin sunet de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
înalți și groși în ciolane, Cu părul îmburzit, barbe șperlite, Haine avea lungi, scurte și învîrstate, Unii fără mâneci, alții rupte în spate. În loc de steag purtau ei o cioară De argint, cu penele rășchirate, Într-acel chip încît gândeai că zboară Pleznind din aripi cu aur suflate. Muzică făceau cu drâmboaie, Zdrîngănind clopoței de cioae... Marșul suna în cornuri mugătoare, Toți lolăindu-se în gura mare. Țiganii blestemă, se milogesc, se jură, se îndeamnă, se vaietă, chiuie, se sfădesc, și astfel plictisitoarele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Vezi, mamă, ce mă doare! și pieptul mi se bate, Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc; Un foc se-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate, Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi zvîcnește!... și zboară de la mine! Îmi cere... nu-ș' ce-mi cere! și nu știu ce i-aș da: Și cald și rece, uite, că-mi furnică prin vine; În brațe n-am nimica și parcă am ceva. Evenimentul supranatural este salutat printr-o grea și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
are cap de taur Și Mihnea tremură; Și gheare de strigoi, Iar naiba, ce fântâna Și coada de balaur, O soarbe într-o clipă Și geme cu turbare Și tot de sete țipă, Când baba tristă pare; La dreapta lui zbură. Iar coada-i stă vulvoi. Iar nagodele-urîte Ca un mistreț la cap, Cu lungi și strâmbe rîte, De flăcări infernale, Călări toți pe cavale Cu perii vulvoiați; Cu care de pe stâncă Și mii de mii de spaimeRîm marea cea adâncă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu destulă policromie, la vederea cocorilor, marile regiuni toride: Ele vin din fundul lumii, de prin clime înfocate, De la India brahmină, unde fiarele-ncruntate, Pardoși, tigri, șerpi gigantici stau în junglă tupilați, Pândind noaptea elefanții cu lungi trompe înarmați. Fericite călătoare! zburând iute pe sub ceruri, Au văzut în răpegiune ale Africei misteruri: Lacul Ciad și munții Lunii cu Pustiu-ngrozitor, Nilul alb cărui se-nchină un cumplit negru popor. Călătoare scumpe mie!... Au lăsat în a lor cale Asia cu-a sale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de fior. El caută "poezia ce muge ca furtuna", biciuind pe tirani, iar neliniștea blazată a lui Childe Harold se preface la el într-o ardoare valahă de explorație pe munte, bălți, bărăganuri: Dar sufletul meu vecinic spre negre țărmuri zboară, El vrea mișcări, sensații de-acele ce doboară Și-n lupte ne târăște cu-a soartei vijelii, Întocmai ca vulturul ce nu vrea câmpul verde, Câmpia înflorită... o lasă, și se pierde Prin nori, prin munți de gheață, prin bălți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Pe o cruce negricioasă Buha jalnic se văita, Și-n pădurea fremătoasă Echo trist îi răspundea. "Mînă iute cu-nfocare, Mergi ca vântul, și mai tare", Surugiului strigam. Căci pe-ăst timp de îngrozire, Ca fantasmă, nălucire Spre iubita mea zburam. În compunerile epice se salvează versurile cu priveliști carpatine și intemperii (munți sălbatici, cuiburi de vultur, castele în cețuri, vijelii groaznice, trosnituri de arbori, clătinări de stînci). De memorat lupta zmeiască între Conrad și Oscar, la lumina torțelor și a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
va căsători cu un altul, leșină. Pentru această erotică, scriitorul creează un decor antideluvian, teribil, localizat la Dîmbo-vicioara. Nu lipsesc gesturile zgomotoase. Fulger se înfățișează în fața iubitei trădătoare și cu o zâmbire "infernală" răcnește: "Femeie, fii blestemată. Geniu răzbunător, care zbori pe aripa vijeliilor noptoase, auzi-mă". Apoi piere în noapte și se duce să moară pentru Grecia. Misterele românilor, roman neterminat de formulă arheologică, relua preocupările mitologice ale lui Asachi și se străduia să dovedească continuitatea poporului român prin metempsihoză
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai poată Să apese-amărăciunea din prezent sau din trecut - Clar azur și soare de-aur este inima mea toată. Apropierea morții îi dă extaze, cu sentimentul confuziei între viață și neființă: Sub a soarelui lumină Șoapte umblă prin grădină, Fluturi zboară sub cais, Bătrânețea e un vis. Ca Horațiu, Macedonski își face testamentul, atribuind poeziilor lui trăinicia nestematelor: Sfidând a dușmăniei pornire omenească, Și stând într-o lumină mereu mai strălucită, Să piară n-au vreodată și nici să-mbătrînească. Poetul începea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un simplu și firesc accesoriu. Sufletul îi e în marea contemplație, în ceea ce criticii numesc "speculație": Când suflă-n mine vântul cel curat Venit din Alpii cugetării pure, Sunt în adâncul meu ca o pădure Din care păsările guralive au zburat. Poetul fuge după năluca Gloriei, văzută romantic, ca o putere demonică: O simt mereu în mine cum se zbate Și gheara ei sub fruntea mea străbate Și-mi răzvrătește gândurile toate... Mă scurmă gheara-i otrăvită și adâncă; Și sufletul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
700 de Kg; -Puiul de urs alb cântărește la naștere 600-700 g, fiind de o mie de ori mai mic decât mama; -Colibă de gheață a eschimoșilor se numește -Pinguinii nordici, care trăiesc la Polul Nord, au talia unui rățoi, pot zbura și migrează iarnă pe coastele marilor mai calde. -Pinguinii care trăiesc la Polul Sud, sunt mari, nu pot zbura, au mersul greoi și legănat. Cei 7 pitici o întâlnesc pe mama vitregă a Albei că zăpadă prin pădure. Ei au
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
mic decât mama; -Colibă de gheață a eschimoșilor se numește -Pinguinii nordici, care trăiesc la Polul Nord, au talia unui rățoi, pot zbura și migrează iarnă pe coastele marilor mai calde. -Pinguinii care trăiesc la Polul Sud, sunt mari, nu pot zbura, au mersul greoi și legănat. Cei 7 pitici o întâlnesc pe mama vitregă a Albei că zăpadă prin pădure. Ei au cerut oglindă fermecata dar vrăjitoarea le-a promis-o numai dacă fiecare rezolva câte una din următoarele sarcini : Desenează
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
la marginea pustiei să bea apă din pîrîu iar corbii îl vor hrăni cu pîine și carne dimineața și seara. Corbul ca simbol sacru apare și pe iconițele și tăblițele geților nefiind o pasăre specifică regiunii palestiniene, numai dacă nu zboară prin mințile rabinilor sub formă de revelație. ,,17,3 Pleacă de aici, îndreaptă-te spre răsărit și ascunde-te lîngă pîrîul Cherit(cherit: pricăjit, mort) care este în fața Iordanului. 17,7 Dar după cîtăva vreme pîrîul a secat, căci nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
viitoare va acoperi cu slavă ținutu- rile de lîngă mare, țara de dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor. 9,12 va ridica pe sirieni de la răsărit, pe filisteni de la apus și vor mînca pe Israel cu gura plină... 11,14 ci vor zbura pe umărul filistenilor la apus și vor jefui împreună pe fii Răsări- tului. Edom și Moab vor fi prada mîniilor lor și fiii lui Amon le vor fi supuși. 14,28 Nu te bucura țara filistenilor că s-a frînt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
înălțau rugăciuni în fiecare an ca Apolo să vină din nord la ei, adică din ținuturile geților. Claudiu Aelian care a trăit în timpul împăratului Hadrian, spune reproducînd un alt pasaj din Hecateu, că în timpul ritualurilor închinate lui Apolo, pe deasupra orașului zboară stoluri de lebede albe care vin din munții Ripae adică din Carpați. Tăblițele geților ne arătat că am locuit împreună pe aceste meleaguri cu galii sau celții, după zicerea magistrului mincinos care ne-a scos în afară istoriei, de la începutul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
poezia lui George Coșbuc, printre tufe de cătină ce pă reau a fi o turmă de cămile culcate, surprinse de rouă în razele dimineții pe un covor verde, ca din „O mie și una de nopți”. Covorul fermecat însă nu zbura, nu se mișca din loc, ci se topea de frica soarelui. În amonte de sat, lunca poartă pe brațele sale desfăcute o pădure de plopi și sălcii pletoase, cu frunze tremurătoare, printre care se află și falnici peri sălbatici, iar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dat seama că erau femei școlite. Rugăciunile lor cântate erau ceva mai presus de firea pământească. Cântau noaptea de se auzea în tot satul. Strălucirea lunii se potrivea cu jalea armoniei lor. Nemărginitul nopții se armoniza cu chemarea nemărginitului care zbura din corul lor. Și necuprinsul Volgei, și chemarea deznădăjduită a veșniciei se deslușeau deopotrivă în imnele pe care le cântau. Corul lor se adresa sufletului, nu urechilor. Inima vibra mai puternic decât timpanul. Câțiva ani au rămas în casa din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]