126,156 matches
-
o valoare de pește 230 de milioane de euro. În anul 2008, piața cafenelelor era estimată la peste 100 de milioane de euro anual. În anul 2008, producția anuală de pește era de 20.000 de tone de pește, iar consumul anual pe cap de locuitor era de 5,5 kg, față de media din Europa, de 20 kg/cap de locuitor. În anul 2012, România era pe locul al treilea din coadă clasamentului în ceea ce privește consumul de pește în Europa. Consumul anual
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
000 de tone de pește, iar consumul anual pe cap de locuitor era de 5,5 kg, față de media din Europa, de 20 kg/cap de locuitor. În anul 2012, România era pe locul al treilea din coadă clasamentului în ceea ce privește consumul de pește în Europa. Consumul anual era de 5,3 kg de pește pe an pe cap de locuitor, înaintea Ungariei (5,1 kg) și Bulgariei (4,2 kg). Media europeană era de 22,1 kg/an, iar cei mai
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
iar consumul anual pe cap de locuitor era de 5,5 kg, față de media din Europa, de 20 kg/cap de locuitor. În anul 2012, România era pe locul al treilea din coadă clasamentului în ceea ce privește consumul de pește în Europa. Consumul anual era de 5,3 kg de pește pe an pe cap de locuitor, înaintea Ungariei (5,1 kg) și Bulgariei (4,2 kg). Media europeană era de 22,1 kg/an, iar cei mai mari consumatori de pește erau
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
în 2007). Vânzările de pâine din România s-au cifrat în anul 2006 la circa 1,5 miliarde de dolari (1,16 miliarde de euro), un nivel apropiat de cel din 2005, cănd piața a totalizat 1,45 miliarde dolari. Consumul de pâine oficial înregistrat în anul 2008 a fost de circa 25 kilograme/cap de locuitor. Consumul real de pâine se ridică însă la circa 105 kilograme pe cap de locuitor pe an. În anul 2009, piața reală a pâinii
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
miliarde de dolari (1,16 miliarde de euro), un nivel apropiat de cel din 2005, cănd piața a totalizat 1,45 miliarde dolari. Consumul de pâine oficial înregistrat în anul 2008 a fost de circa 25 kilograme/cap de locuitor. Consumul real de pâine se ridică însă la circa 105 kilograme pe cap de locuitor pe an. În anul 2009, piața reală a pâinii din România se ridică la valoarea de un miliard de euro, în timp ce piața fiscalizata era de doar
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
România se ridică la valoarea de un miliard de euro, în timp ce piața fiscalizata era de doar 250 milioane euro. Producția de pâine și paste făinoase din România se ridică la circa 2,2 milioane de tone (estimare din anul 2007). Consumul de produse de panificație este de circa 110 kg pe cap de locuitor (anul 2007), față de media europeană de 82 kilograme, și față de Germania cu 83 de kilograme, Austria cu 45 de kilograme, si Anglia cu 44 de kilograme. În
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
Austria cu 45 de kilograme, si Anglia cu 44 de kilograme. În ce priveste cerealele, în total, incluzând și pâinea, paștele făinoase, produsele de patiserie și de confetărie, un român mănâncă, anual, în jur de 128 de kilograme de cereale. Consumul de paste făinoase în România este doar de 2,5 kilograme pe cap de locuitor, în timp ce în Uniunea Europeană ajunge la 10 kilograme, iar în Italia la 30 de kilograme de paste pe cap de locuitor. Principalii jucătorii sunt Boromir Râmnicu
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
parte cel putin 20% din această industrie. Piața, care include segmentele chipsuri din cartof, pop-corn, sticksuri, alune și semințe prăjite, era în 2010 de 200 milioane euro sau 41.000 de tone în volum. Din cauza puterii scăzute de cumpărare însă, consumul de chipsuri, estimat la 0,3 kilograme anual pe cap de locuitor, a rămas încă sub nivelul din alte țări. În Polonia, consumul se ridică la un kilogram, la 3,5 kg în Grecia, 7 kg în Anglia sau 10
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
de 200 milioane euro sau 41.000 de tone în volum. Din cauza puterii scăzute de cumpărare însă, consumul de chipsuri, estimat la 0,3 kilograme anual pe cap de locuitor, a rămas încă sub nivelul din alte țări. În Polonia, consumul se ridică la un kilogram, la 3,5 kg în Grecia, 7 kg în Anglia sau 10 kg în America. Lanțuri de restaurante: Pe piața românească sunt prezente lanțurile de restaurante fast-food operate sub mărcile McDonald's, Burger King, KFC
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
Soarelui și Floriol, care au cumulat 36,8% din vânzările de ulei de floarea-soarelui în 2007. Uleiul de floarea-soarelui continuă să fie pe primul loc în preferințele consumatorilor români, cu un procent de 97%. În prezent (iunie 2010), în România consumul anual de ulei de măsline este de doar 0,1 kg/capita. Prin comparație, în Italia se consumă 12 kg/capita, Grecia - 18 kg, Spania - 11 kg. Piața înghețatei a atins în anul 2007 valoarea de 100 de milioane de
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
100 de milioane de euro iar în 2009 valoarea pieței era estimată la 130 milioane euro. Principalii jucători pe piată înghețatei sunt Nestle Ice Creăm, Kubo Ice Creăm, Betty Ice, Alpin 57 Lux, Top Gel și Napolact. În anul 2008, consumul de înghețată din România era cu mult sub media europeană: 1,1 kilograme pe cap de locuitor, pe an, față de 3 kilograme în Republică Cehă, 4 în Polonia, și 17 în Italia. În anul 2010, consumul anual de înghețată per
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
Napolact. În anul 2008, consumul de înghețată din România era cu mult sub media europeană: 1,1 kilograme pe cap de locuitor, pe an, față de 3 kilograme în Republică Cehă, 4 în Polonia, și 17 în Italia. În anul 2010, consumul anual de înghețată per capita se ridică la 1,7 kg, unul dintre cele mai scăzute la nivel european. Pentru anul 2006, România a negociat cu Uniunea Europeană o cotă de 440 mii de tone de zahăr, sub consumul din 2005
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
anul 2010, consumul anual de înghețată per capita se ridică la 1,7 kg, unul dintre cele mai scăzute la nivel european. Pentru anul 2006, România a negociat cu Uniunea Europeană o cotă de 440 mii de tone de zahăr, sub consumul din 2005, care a fost de 560 mii de tone. În anul 2007, cota de producție a României a fost de 448.782 tone de zahăr, la un consum anual circa 550.000 de tone de zahăr. Principalii jucători de pe
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
Uniunea Europeană o cotă de 440 mii de tone de zahăr, sub consumul din 2005, care a fost de 560 mii de tone. În anul 2007, cota de producție a României a fost de 448.782 tone de zahăr, la un consum anual circa 550.000 de tone de zahăr. Principalii jucători de pe piața zahărului sunt austriecii de la Agrana, Lemarco, Diamant Oradea și Zahărul Luduș. Grupul austriac Agrana deține trei fabrici de zahar în România, la Român, la Buzău și la Țăndărei
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
este o companie de morărit și panificație din București . Compania produce pâine și specialități de panificație, dar și cozonaci, prăjituri sau checuri . Pe piată produselor de morărit este prezent în special cu mălaiuri, atât pentru consum cât și pentru uz industrial . Lujerul face parte din compania "Overseas Group", cu afaceri de aproape 100 milioane euro anual, care mai deține compania de panificație Băneasa București, compania de distribuție "Overseas Distribution" și un mic producător de mezeluri . Fabrica
Lujerul () [Corola-website/Science/318805_a_320134]
-
mai consumă de asemenea nectar, produs de copacii acacia tot pentru furnicile lor simbiote, si ocazional mai fură larve de la furnicile muncitoare pentru a le mânca. În mod special în timpul sezonului secetos ei mai canibalizează ocazional alți "B. kiplingi". În ciuda consumului ocazional de carne, țesutul păianjenului prezintă o semnătură izotopică tipică pentru animale erbivore, implicând faptul că cea mai mare parte a hranei lor provine din plante. În timp ce au o dietă aproape exclusiv erbivora în Mexic unde populează mai mult de
Bagheera kiplingi () [Corola-website/Science/318818_a_320147]
-
a avut un impact puternic asupra mediului și sănătății locuitorilor. Cursul vijelios al Niprului a fost regularizat prin intermediul unor ample lucrări hidroenergetice. Producția celor mai moderne intreprinderi industriale ucrainene a fost subordonată nevoilor militare, dar producția de bunurilor de larg consum a fost în cea mai mare parte neglijată, înregistrând niveluri inferioare față de țările din blocul răsăritean. Economia planficată în mod rigid a dus la apariția pieței negre și a corupției în domeniul comercializării bunurilor de larg consum. Orașul Pripiat a
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
bunurilor de larg consum a fost în cea mai mare parte neglijată, înregistrând niveluri inferioare față de țările din blocul răsăritean. Economia planficată în mod rigid a dus la apariția pieței negre și a corupției în domeniul comercializării bunurilor de larg consum. Orașul Pripiat a fost teatrul dezastrului de la Cernobîl din 26 aprilie 1986, când un reactor al centralei nucleare a explodat. Accidentul nuclear a contaminat o zonă întinsă din nordul Ucrainei și regiuni din Belarus. Pe 21 ianuarie 1990, peste 300
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
a se dezvolta până la coacere. Păstăile coapte care cad pe pământ sunt consumate de diferite animale care dispersează semințele prin materiile fecale. Fructul roșcovului, numit roșcovă, odată ajuns la maturitate și, eventual uscat sau prăjit, poate fi apt și pentru consumul uman. Genul "Ceratonia" aparține fabaceelor și este considerat un reprezentant arhaic al unei familii dispărute. Este bine adaptat climatului temperat și subtropical și tolerează umiditatea și temperaturile ridicate din zonele de coastă. Prezentând caracteristici xerofite, este un arbore bine adaptat
Roșcov () [Corola-website/Science/318829_a_320158]
-
Începînd cu anul 1948, întreprinderea s-a reorganizat și a functionat sub denumirea de "Uzina Rapid Aiud" și a avut ca profil de fabricație: pompe și aparate de stins incendii, articole de lăcătușerie, roabe metalice, mașini agricole simple, bunuri de consum turnate din fontă. Din anul 1951 întreprinderea a fost trecută ca atelier de întreținere și repararea materialului rulant în subordinea Combinatului Siderurgic Hunedoara, reprofilându-se pe reparații de locomotive, reparații de vagoane, vagoneți de turnare și de mină. Drept urmare, la
Metalurgica Aiud () [Corola-website/Science/318840_a_320169]
-
îmbrăcăminte, covoare, carpete auto, materiale geotextile pentru infrastructura rutieră și construcții. În anul 2009, compania a reciclat 30.000 de tone de deșeuri PET. Compania poate produce circa 50.000 de tone de fibră pe an în condițiile în care consumul anual de fibră din Uniunea Europeană este estimat la 700.000 de tone, din care doar jumătate din cantitate este fabricat pe continent, restul fiind importuri din Asia. GreenFiber este al doilea producător de fibră poliesterică ca mărime din Europa.
GreenFiber () [Corola-website/Science/318874_a_320203]
-
neurodegenerative (de ex. boala Parkinson), în timp ce o apoptoză insuficientă poate implica o proliferare celulară necontrolată, mecanism ce stă la baza neoplasmelor (cancere). Spre deosebire de necroză, apoptoza reprezintă un proces activ al celulei, este o parte a propriului său metabolism ce comportă consum energetic, se desfășoară ca atare sub un control strict, în așa fel încât să nu producă daune țesutului din jur. Contrar necrozei, apoptoza nu provoacă reacții inflamatorii, membrana celulei respective nu este distrusă, celula emite semnale care provoacă fagogitarea ei
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
de trei luni de la incident. Pizarro a jucat pentru Peru în Copa America 2007, marcând două goluri în meciul cu Bolivia. La data de 7 decembrie 2007, a fost suspendat pentru 18 luni de la echipa națională, în urma unei anchete privind consum de alcool și activități sexuale în cantonament, cu două zile înaintea unui meci al reprezentativei Perului. La data de 3 iulie 2008, după o anchetă și o analiză a faptelor, suspendarea a fost redusă la doar trei luni (de la data
Claudio Pizarro () [Corola-website/Science/316099_a_317428]
-
anunțat public logodna, multi norvegieni au considerat că alegerea Prințului a fost nepotrivită, în primul rând pentru că Mette-Marit era mama singură, iar în al doilea rând pentru că existau informații cu privire la implicarea ei în muzică rave, o subcultura controversată, asociată cu consumul de droguri. În plus, tatăl copilului ei a fost condamnat pentru infracțiuni legate de droguri. Într-o conferință de presă dinainte de nuntă, Prințesa a vorbit despre trecutul ei, spunând, printre altele, că poate a fost mai rebela decât alți tineri
Haakon, Prințul Moștenitor al Norvegiei () [Corola-website/Science/316266_a_317595]
-
poate afecta oile, caprele, caii, vitele, iepurii și alte ierbivore domestice sau silvestre. Calea de infestare este fecal-orală, prin ingestia de ouă de paraziți eliminate în mediu prin fecale de carnivorele cu teniaza specifică. Omul se poate infesta accidental, prin consumul de vegetale contaminate cu ouă de paraziți. Formele adulte ale teniilor care produc cenuroze se dezvoltă în intestinul subțire al canidelor (cîini, vulpi, lupi, coioți etc.). Acestea elimină în mediu proglote care conțin ouă de paraziți ce contaminează pășunile. De
Cenuroză () [Corola-website/Science/319999_a_321328]