128,667 matches
-
și mai apoi în "Marele dicționar geografic al Romîniei " din 1902, se face referire la un hrisov din 20 mai 1134 al domnului Bârladului, Ivanco Rostislavovici, neguțătorilor de Misivria sau Mesembria cărora "le acordă să nu plătească vamă la descărcarea mărfurilor în orașul Domniei Sale Galați, ci numai la Bârlad, în Tecuciu și în celelalte orașe ale Domniei Sale; iar la exportarea diferitelor mărfuri locale, adică Moldovenești, și la exportarea de mărfuri Ungurești, Rusești și Boeme, să plătească vamă numai în Galați și
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
al domnului Bârladului, Ivanco Rostislavovici, neguțătorilor de Misivria sau Mesembria cărora "le acordă să nu plătească vamă la descărcarea mărfurilor în orașul Domniei Sale Galați, ci numai la Bârlad, în Tecuciu și în celelalte orașe ale Domniei Sale; iar la exportarea diferitelor mărfuri locale, adică Moldovenești, și la exportarea de mărfuri Ungurești, Rusești și Boeme, să plătească vamă numai în Galați și nu aiure" Acest document, cunoscut sub numele de "Diploma Bârlădeană", ar fi fost găsit chipurile în Rusia între documentele lui Dimitrie
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
sau Mesembria cărora "le acordă să nu plătească vamă la descărcarea mărfurilor în orașul Domniei Sale Galați, ci numai la Bârlad, în Tecuciu și în celelalte orașe ale Domniei Sale; iar la exportarea diferitelor mărfuri locale, adică Moldovenești, și la exportarea de mărfuri Ungurești, Rusești și Boeme, să plătească vamă numai în Galați și nu aiure" Acest document, cunoscut sub numele de "Diploma Bârlădeană", ar fi fost găsit chipurile în Rusia între documentele lui Dimitrie Cantemir. El a fost publicat și comentat prima
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
la 125 de autobuze și troleibuze. Se poate ajunge în Galați, cu trenul, din direcția Tecuci (M703), Brăila (M700) și Bârlad (M704). Gările Galațiului se află pe magistrala 700 și aparțin de Regionala T.C.F. Galați: 1. De călători: 2. De marfă și triere Clădirea principală a gării de călători din Galați oferă facilități diverse publicului călător: restaurante, farmacii, bar, dar și bibliotecă publică. Din anul 2011, C.F.R. a concesionat linia Galați-Berești-Bârlad operatorului privat din Cluj, Transferoviar Grup care efectuează curse regulate
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
perioada 1402-1522), iar ulterior de Biserica Sfântul Gheorghe din cadrul actualei Mănăstiri Sfântul Ioan cel Nou. În 1408, Alexandru cel Bun acordă privilegii negustorilor lioveni, iar orașul Suceava este menționat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum și a unor mărfuri de export ale Moldovei. Epoca de apogeu avea să fie însă în timpul lui domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504). În vara anului 1476, Mahomed al II-lea Cuceritorul își încearcă norocul sub zidurile cetății, dar rezistența moldovenilor îl silește să
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de ceramică, râșnițe, urmele a trei bordeie. Tot aici s-au găsit monede antice grecești, ale orașelor Dyrrhachium și Apollonia. Aceste tezaure constituie o dovadă a legăturilor de schimb cu orașele grecești din Dobrogea, în această perioadă. Ele dovedesc circulația mărfurilor grecești spre Transilvania, pe drumul din sudul Moldovei, care de la Bărboși, ducea pe valea Siretului în sus, iar de la Poiana urca pe valea Trotușului până la pasul Oituz, de unde trecea în Transilvania. În perioada romană, acest drum denumit „Via Angusta” era
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
termolipite pentru export. Din anul 2001 compania s-a restructurat iar în anii 2008-2009 s-a început demolarea a câtorva clădiri de birouri și secții de producție. Barlinek Onești este un producător polonez de cherestea și parchet triplustratificat a cărui marfă se duce mult către export în vestul Europei. Pa&Co este o companie deținută de omul de afaceri Costel Cășuneanu din Oituz ce se ocupă cu transportul intrenațional, construcția de autostrăzi și drumuri și prelucrarea și producția de parchet triplustratificat
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
comercial important, cunoscut și sub numele de „Drumul sării”, poziția lui geografică oferind condiții optime pentru desfășurarea unui activ comerț de tranzit. De aici produsele excedentare ale Țării Românești ajungeau în Peninsula Balcanică, până pe țărmurile Adriaticii și tot pe aici, mărfurile negustorilor turci și greci pătrundeau în Muntenia și mai departe, în Transilvania și Ungaria. Prin vama de la Calafat se trimiteau în Imperiul Otoman mari cantități de cereale, vite, cai, oi, pește, sare, vin, ceară, miere, cherestea. Prin același punct intrau
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
punct intrau în țară obiecte de îmbrăcăminte și podoaba, stafe orientale, covoare, mirodenii. Importanța care se acorda Calafatului în secolele XVII-XVIII era determinată și de faptul că, fiind așezat în fața Vidinului și la răscruce de drumuri, prin el se scurgeau mărfurile ce veneau sau plecau din părțile de apus ale Bulgariei, Macedoniei, vestul Serbiei și chiar de mai departe, ăn Ragusa și Salmatia. Tot de la Calafat se putea face ușor legătura cu Craiova, pe unde trecea principalul drum comercial care străbătea
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
vestul Serbiei și chiar de mai departe, ăn Ragusa și Salmatia. Tot de la Calafat se putea face ușor legătura cu Craiova, pe unde trecea principalul drum comercial care străbătea Oltenia de la est la vest (București - Pitești - Slatina - Craiova - Cernet - Varciorova). Mărfurile pornite de la Calafat puteau astfel să ajungă fie la Târgu Jiu și de aici prin pasul Vâlcan în Transilvania, sau, trecând prin Slatina, urmau drumul pe Valea Oltului până la Sibiu. Indiferent de una sau alta din ipoteze privind istoria orașului
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
o serie de avantaje importante care vor îngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane. Era scos de sub jurisdicția comitatului (reînființat în 1780); trimitea reprezentanți proprii în Dietă; își alegea proprii dregători și jurați; percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor; avea dreptul de a organiza târguri anuale și săptămânale de a-și stabili bugetul propriu de venituri și cheltuieli anuale; era scutit de anumite obligații fiscale; avea dreptul la o stemă proprie etc. După cucerirea Banatului, autoritățile imperiale de la Viena
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
canalul Bega. La mijlocul stemei se află un scut. Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe europene, naționale și cu centrele regionale, atât pentru transportul călătorilor cât și pentru marfă. Timișoara este traversată de drumul european E70 (Timișoara - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Slatina - Pitești - București), drumul european E671 (Satu-Mare - Oradea - Arad - Timișoara) , precum și de autostrada A1 (București - Nădlac). Transportul auto cunoaște o adevărată explozie după 1990, astfel că în 2003
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
fost introduse cele mai moderne inovații ale vremii. Micile ateliere meșteșugărești au lăsat locul industriei mijlocii și mari. Un al doilea atu important l-a constituit Canalul Bega. Acesta a constituit un avantaj competitiv necesar dezvoltării comerțului, permițând traficul de mărfuri pe apă, legătura pe Dunăre și comerțul atât cu Europa dar și cu restul lumii, prin porturile de la Marea Neagră. În 1857 la Timișoara a ajuns și calea ferată, completând astfel toate premisele necesare dezvoltării economiei industriale moderne. Însă acest model
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
SRL) cu capital privat, sediul de asemenea în Slobozia, a fost "Flora SRL", înmatriculată sub numărul J21/15/1991. Aceasta a avut la înființare un capital social de 100.000 lei, iar ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul de mărfuri industriale și produse alimentare. Anul 1991 a fost marcat de o accentuată dezvoltare a sectorului privat. Interesant este însă faptul că graba intrării în noul sistem economic, lipsa de pregătire managerială și încă mulți alți factori au făcut ca privatizările
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
iar la 19 mai 1878 prin gara imperială de graniță de aici începe circulația normală a trenurilor. 1890-1896 au loc lucrările de regularizare a șenalului navigabil al Dunării, se înființează un șantier de reparații navale, se construiește paralel portul de mărfuri “Coroana” legat prin cale ferată de gară și printr-o conductă de rafinăria de petrol din zona gării. O parte a portului din zona orașului primește statutul de "Port liber". 1916 (august - noiembrie) - bătăliile armatei române de la Alion și Cerna
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe. Sursele de poluare a solurilor provin din depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și industriale, emisiile din activitățile de pe platforma chimică de 126 ha din Combinatul Azomureș, stocarea și distribuția produselor petroliere ("SNTFM „CFR Marfă” S.A. - DELM Tîrgu Mureș)", emisiile autovehiculelor. Săpăturile efectuate de arheologul István Kovács au confirmat faptul că teritoriul de azi al orașului Târgu Mureș a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuințe preistorice, resturi de oase
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
în centrele comerciale operate de către marile lanțuri internaționale. Municipiul Târgu Mureș are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țări și centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrul Transilvaniei și factorilor istorice, care au făcut posibil să ocupe cel mai important loc în rândul orașelor din Ținutul Secuiesc. Orașul este traversat de drumul european "E 60
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
60" (București - Oradea - Budapesta - Viena). Totuși lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării ("Coridorul 9 European"), privează Târgu Mureșul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică. Abundența fluxului de tranzit și transport de marfă, coroborată cu lipsa unei șosele de centură adecvate, augmentează traficul intern, perturbând circulația în municipiu și ridicând gradul de poluare. În 2004 au început lucrările la Autostrada Transilvania, care urmează să aibă un nod rutier la Ogra, la o distanță
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
industria chimică anorganică, fermentarea tutunului. Alte activități economice: construcții civile și industriale, agricultură, confecții îmbrăcăminte, comerț, morărit și panificație. Principalele întreprinderi economice ale orașului au fost: La Ocna Mureș au existat în trecut 2 gări industriale (exclusiv pentru transport de mărfuri), în prezent nefuncționale:<br> Gara 1 (înainte de 1944), coordonate: 46.391916, 23.854712<br> Gara 2 (după 1944), coordonate: 46.390858, 23.857631 Ocna Mureș este un oraș situat la altitudinea de 258 m. Dispune de un climat continental-moderat, cu
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
până în 1888, Câmpulung Moldovenesc se extinde pe cursurile pâraielor Deia, Runc, Izvorul Alb, Valea Seacă și Sâhla. În momentul instaurării stăpânirii habsburgice, Câmpulungul era deja pe cale de a deveni târg, ca urmare a intensificării schimburilor economice, a creșterii producției de mărfuri. Primele dovezi scrise în care localitatea e amintită „târg” sau „târgușor” sunt din 1783 și 1787, fapt pe care stăpânirea habsburgică îl recunoaște oficial printr-un document din 1794 emis de Curtea de la Viena. Momentul acordării autonomiei Bucovinei reprezintă o
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
de reluarea controlului asupra principalelor drumuri comerciale, în condițiile marii expansiuni militare bizantine din sec. IX-X. Comerțul era practicat pe trei direcții: Micul comerț avea un rol important pentru vistieria statului, care percepea de la negustori o taxă-commerkion: 10-18% din valoarea mărfurilor. Principala sursă care furnizează informații despre organizarea vieții urbane este Cartea Eparhului, atribuită împăratului Leon al VI-lea Înțeleptul, deși ulterior s-a stabilit a fi o culegere de norme și reglementări realizată pe parcursul secolului X. Documentul relevă un tablou
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
acestuia, iar prin reprezentanții săi, calitatea produselor și materiilor prime era controlată. Aceștia limitau beneficiile comerciale, împiedicau realizarea unor stocuri pentru că negustorii să obțină venituri mai mari în perioadele de criză, stabileau prețurile pietelelor, luau decizii privind importul și exportul mărfurilor, acceptau sau expulzau membrii în cadrul unei bresle, deschideau magazine, ateliere sua birouri, rezolvau abaterile grave sau divergențele din cadrul breslelor. Eparhul dispunea și de un personal auxiliar numeros. Cel mai important serviciu era cancelaria prefectului, care dispunea de un sigiliu propriu
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
mai în vârstă, aprobat de toți colegii săi. Șefii corporațiilor reglementau relațiile cu statul, reprezentat de eparh, asigurau respectarea normelor și reglementărilor care priveau corporația , anunțau abaterile grave și pedepseau pe cele mai puțin importante, comunicau reprezentantului prefectului sau acestuia mărfurile străine cumpărate de corporații. Conform Cărții Eparhului, pentru a intră într-o breaslă, o persoană trebuia să nu fie membru altei corporații, nu trebuia să fie un străin, să fie un om liber, să-i fie verificată capacitățile și integritatea
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
o separare clară între producători și negustori: torcătorii de mătase, țesătorii, vopsitorii, negustorii de mătase brună, negustorii de haine de mătase, negustorii de țesături de mătase siriană. Intervenția statului viza comerțul intern și încerca să evite crearea unor surplusuri de mărfuri, bună aprovizionare a orașului pentru a împiedică izbucnirea crizei în capitală, o eventuală revoltă a populației putând pune în pericol tronul imperial. Activitățile comerciale și economice se desfășurau în locuri bine stabilite, centrul capitalei fiind rezervat comerțului cu articole de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de lux-bijuterii și parfumuri, de-a lungul străzii Mese. Cei care vindeau produse care emanau mirosuri erau nevoiți să o facă la marginea orașului pentru a nu deranja populația. Numai băcănii puteau deschide magazine în întreg orașul pentru a vinde mărfuri de prima necesitate. Unitățile de măsură și greutate erau controlate , iar delicte precum vânzările cu produse de calitate inferioară, falsificarea monedelor sau alterarea metalelor prețioase erau aspru pedepsite. Vânzarea purpurei și a bijuteriilor în afară imperiului era interzisă. Cantitatea mărfurilor
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]