128,667 matches
-
mărfuri de prima necesitate. Unitățile de măsură și greutate erau controlate , iar delicte precum vânzările cu produse de calitate inferioară, falsificarea monedelor sau alterarea metalelor prețioase erau aspru pedepsite. Vânzarea purpurei și a bijuteriilor în afară imperiului era interzisă. Cantitatea mărfurilor exportate era stabilită de autorități, fiind subordonată necesităților capitalei. Activitatea economică bizantină era dirijată de autorități în benefiul statului și al populației bizantine, pentru asigurarea ordinii în oraș și evitarea apariției oricărei nemulțumiri sau revolte în capitală ce putea amenința
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
a fost disociată de capacitatea sa de muncă, fiind impus impozitul "annona"-pământul ("jugatio") și persoana ("capitatio"). Au fost instituite taxe pe exercitarea unei profesiuni în industrie și comerț („chrysargyron”), percepute în monede de aur, pe circulația("pontoria") și vânzarea mărfurilor ("octava, siliqualicum"). Datorită alterării aliajului și scăderii greutății sale, moneda romană s-a depreciat, fiind impusă astfel o autoritate centrală în reforma monetară. Dioclețian a introdus un maximum de prețuri printr-un edict din 301, prin care instituia pedeapsa cu
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
greutății sale, moneda romană s-a depreciat, fiind impusă astfel o autoritate centrală în reforma monetară. Dioclețian a introdus un maximum de prețuri printr-un edict din 301, prin care instituia pedeapsa cu moartea pentru cei care făceau stocuri de mărfuri și încălcau prevederile edictului pentru a diminua inflația. Dioclețian a desființat instituțiile Principatului. Imperiul înceta să mai fie o confederație de cetăți și devine un stat riguros centralizat, condus de la Constantinopol și populat de "douloi" (supuși), conduși de un "despot
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de megarieni au înființat colonia Byzantium pe țărmul european al Bosforului. Byzantium a jucat un rol important în războaiele medice și în timpul lui Filip al Macedoniei, iar Polybius a analizat poziția politică și economică a orașului, afirmând că bizantinii controlau mărfurile indispenabile Pontului și rutile maritime din Marea Neagră. La sfârșitul secolului II e.n., a fost supus unui jaf devastator în timpul unui război susținut de împăratul roman, Septimius Severus. Când Constantin a vrut să fondeze o noua capitală, s-a gândit la
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și Orientul Extrem era Imperiul Sasanizilor, ce obțineau profituri enorme de pe urma comerțului. Existau două cai principale: cea terestră care începea de la granițele vestice ale Chinei divizată în aceea perioada în statele Wei și Liang, prin Sogdiana, până la granița persană, unde mărfurile erau transferate de negustorii chinezi persanilor, ce le transportau mai departe, până la punctele vamale de la frontiera bizantină. Calea maritimă era următoarea: chinezii își transportau mărfurile pe corăbiile lor până în Insula Ceylon, aflată în sudul peninsulei Hindustan, iar de acolo, mărfurile
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
divizată în aceea perioada în statele Wei și Liang, prin Sogdiana, până la granița persană, unde mărfurile erau transferate de negustorii chinezi persanilor, ce le transportau mai departe, până la punctele vamale de la frontiera bizantină. Calea maritimă era următoarea: chinezii își transportau mărfurile pe corăbiile lor până în Insula Ceylon, aflată în sudul peninsulei Hindustan, iar de acolo, mărfurile chinezești erau încărcate în corăbiile persane, care le transportau prin Oceanul Indian și Golful Persic, până la gurile Tigrului și Eufratului, fiind duse până la punctul vamal bizantin
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
mărfurile erau transferate de negustorii chinezi persanilor, ce le transportau mai departe, până la punctele vamale de la frontiera bizantină. Calea maritimă era următoarea: chinezii își transportau mărfurile pe corăbiile lor până în Insula Ceylon, aflată în sudul peninsulei Hindustan, iar de acolo, mărfurile chinezești erau încărcate în corăbiile persane, care le transportau prin Oceanul Indian și Golful Persic, până la gurile Tigrului și Eufratului, fiind duse până la punctul vamal bizantin. Datorită războaielor cu Persia, comerțul cu Orientul era întrerupt și urmau pagube imense. Era comercializată
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
dușmani genovezilor urmau să fie excluși de pe piața bizantină, exceptând Pisa. Li se promiteau vechile lor posesiuni din Constantinopol, dar și cartierul venețian din Constantinopol dacă aveau să trimită ajutor rapid și eficace pentru recucerirea cetății. Genovezii puteau să adune mărfuri, cereale din imperiu și să le vândă liber. În plus, numai genovezi și pisani aveau dreptul de a face comerț în Bazinul Pontic. Aveau ca interdicție să vândă aur și argint , căci nu puteau scoate aur și argint din imperiu
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
introduși ilegal în imperiu și comerțul cu mătase a devenit mai puțin important pe uscat. După ce Iustinian I a instaurat monopol pe fabricarea și vânzarea de mătase , numai fabricile imperiale prelucrau mătasea și o vindea doar unor cumpărători autorizați. Celelalte mărfuri ciomercializate erau : ulei, vin, sare, peste, carne, legume, alte produse alimentare, lemn , ceară, ceramică, și textile. Articole de lux, cum ar fi mătăsuri, parfumuri și mirodenii au fost , de asemenea , importante. Comerțul cu sclavi este atestat , atât în numele statului, și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
valea Dunării sau prin Peninsula Balcanică), spre nord, în Rusia pe Nipru, spre Marea Neagră, și spre Orient, prin drumul mătăsii, prin Marea Roșie sau Golful Persic. Micii comercianți și negustori contribuiau la visteria bizantină cu plata taxei de 10-18% din valoarea mărfurilor. Eparhul/prefectul orașului era primarul Constantinopolului, având atribuții largi, ocupând poziția a doua sau a treia în ierarhie. Eparhul era numit direct de către împărat din rândurile persoanelor apropiate prin edict, iar în cadrul ceremoniei de învestitură, primea centură, conform lucrării " Despre
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
poporului. Când împăratul absenta, eparhul conducea deplin capitala. Producția, vânzările, meseriile, corporațiile erau sub controlul său. Supraveghea calitatea produselor, materiile prime, și împiedica realizarea unor stocuri pentru a se obține profituri mari. Stabilea prețurile piețelor, decidea în privința importului și exportului mărfurilor, deschiderea magazonelor, birourilor și atelierelor, rezolva abaterile grave și divergențele. Avea un personal auxiliar numeros: cancelaria prefectului, care avea un sigiliu propriu pentru corespondență, aplicat pe unități de măsură și greutate, pentru a garanta respectarea normelor. Corpul personal condus de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
întări și înconjura orașul cu ziduri, de a ridica turnuri și metereze, de a le înconjura cu șanțuri, de a-și alege pe lângă judele orășenesc 12 jurați drept consilieri. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Orașul de atunci cuprindea o suprafață de circa 45 de hectare. Cei aproximativ 5 000 de locuitori erau în principal meșteșugari, negustori și funcționari, împreună cu familiile și slugile lor. Pe atunci populația era formată din sași, unguri și din români
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
găzduiește cea mai mare universitate din România - Universitatea Babes-Bolyai). Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țării și cu centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Cluj-Napoca este traversat de drumul european "E 60" (București - Oradea - Budapesta - Viena). Totuși, lipsa legăturilor rutiere cu "Coridorul 4 European" (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureș - Brașov - București - Constanța) împiedică intrarea orașului în circuitul european, însă este avută în vedere realizarea
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
prindea în brațe.” Încă de la transformarea în aeroport internațional, în septembrie 1996, aeroportul a avut creșteri semnificative de trafic. De exemplu, în 2003, comparat cu anul anterior, numărul de pasageri a crescut cu 22%, iar activitatea cargo cu 37% pentru mărfuri (90,7 tone), respectiv 126,1% pentru poștă (15,6 tone). Aceste creșteri au fost cele mai însemnate din România. Creșterea în mișcare (număr de aterizări și decolări) în același an (6,1%) a fost a doua în România după
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
mult mai mică (11%), lucru datorat crizei economice care a afectat și România. Lucrările de investiții în vederea modernizării și dezvoltării infrastructurii pe care Aeroportul Internațional Cluj-Napoca le are în vedere sunt următoarele: Se are în vedere prelucrarea traficului aerian de marfă pe linia Europa Centrală și de Vest și deservirea activităților economice din regiunea de Nord-Vest. Acestea vor duce la dezvoltarea traficului aerian și creșterea veniturilor proprii ale Aeroportului Internațional Cluj-Napoca. Evoluția traficului, precum și faptul că Aeroportul operează în trafic intern
Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj () [Corola-website/Science/296787_a_298116]
-
cu influențe slave mai mici și apropape total lipsită de împrumuturi lexicale maghiare. La nord de Dunăre, populația romanică asimilează elementele slave și, odată cu ele, un important lexic slav, la care se adaugă ulterior și lexicul maghiar ("gând, oraș, hotar, marfă, vamă, viclean..."). Rezultatul celor două sinteze diferite a dus la formarea poporului român la nord și sud de Dunăre și în Dobrogea, precum și a poporului aromân/meglenoromân la sudul munților Balcani. Acest proces se presupune (în baza unor indicatori lingvistici
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie (investiție a companiei germane Siemens). În Sibiu își au sediul central Banca Comercială Carpatica și societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș. Sibiu are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
dicționar geografic al Romîniei" compilat de George Lahovari, arată că din satele comunei, la începutul secolului al XIX-lea existau doar Săhăteni și Găgeni, acesta din urmă dezvoltându-se în secolul al XVIII-lea în jurul unui depozit unde se stocau mărfuri aduse de la Brașov. Vintileanca a luat ființă după 1830, iar după împroprietărirea din 1864 din timpul lui Alexandru Ioan Cuza toate aceste sate au fost grupate în comuna Găgeni-Vintileanca (denumită mai frecvent Vintileanca). În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Găgeni-Vintileanca
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
dicționar geografic al Romîniei" compilat de George Lahovari, arată că din satele comunei, la începutul secolului al XIX-lea existau doar Săhăteni și Găgeni, acesta din urmă dezvoltându-se în secolul al XVIII-lea în jurul unui depozit unde se stocau mărfuri aduse de la Brașov. Vintileanca a luat ființă după 1830, iar după împroprietărirea din 1864 din timpul lui Alexandru Ioan Cuza toate aceste sate au fost grupate în comuna Găgeni-Vintileanca (denumită mai frecvent Vintileanca). În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Găgeni-Vintileanca
Vintileanca, Buzău () [Corola-website/Science/301054_a_302383]
-
un cimitir propriu, ale cărui granițe sunt astăzi mai întinse decât în 1939. În anul 1939 locuiau în oraș 2.482 evrei (din 8.500 locuitori, adică aproape 30%). Odată cu ocupația sovietică a orașului, comerțul particular a fost interzis, iar mărfurile au fost confiscate. Evreii au fost înscriși în registre de către autoritățile sovietice, un mare număr dintre ei au fost declarați "exploatatori" și "paraziți" și deportați în Siberia la 13 iunie 1941. De aceeași soartă au avut parte și sioniștii, denunțați
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
de materiale plastice și 30% din producția franceză de automobile. De asemenea este a 4-a regiune în ceea ce privește comerțul exterior și a 6-a în ceea ce privește cercetarea. Portul din Le Havre este al doilea port francez după Marsilia în ceea ce privește volumul de mărfuri dar primul în ceea ce privește numărul de containere și al 9-lea din Europa.
Normandia Superioară () [Corola-website/Science/301205_a_302534]
-
legăturile cu Orientul Apropiat, cât și cu Occidentul, uzându-se atât de transportul pe Dunăre, cât și pe Marea Neagră pentru negoțul cu cereale, pește, cherestea, miere și ceară de albine. Cirezi de vite, herghelii de cai și turme de oi - mărfuri și bunuri care se găseau din belșug pe plaiurile noastre - și care au influențat foarte mult dezvoltarea căilor de comunicație, a drumurilor interioare care legau Țară de Sus de Țară de Jos. Așa s-a dezvoltat și drumul care trece
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
mai apropiat oraș, Hîrlău, după ce treci Podul lui Contăș, se desprinde, pe dreapta, un drum care urmează Valea Bahluiului, folosit intens în trecut, dar și în zilele noastre de locuitorii satului Bădeni și de negustorii(comercianții, întreprinzătorii), care tranzitau cu mărfurile lor numeroase și variate. Satul Bădeni aparține comunei Scobinți, fiind așezat pe ambele maluri ale Bahluiului. Este un sat vechi, fiind atestat încă din secolul al XV - lea(1436), al cărui nume provine de la un întemeietor, Bade. După mărturia lui
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
414/CEE din 15 iulie 1991, cu privire la punerea în vânzare a produselor fitofarmaceutice(4), ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Directiva 86/362/CEE se modifică după cum urmează. 1) Anexa I se înlocuiește cu textul de mai jos: "Codul NC Denumirea mărfii ex 1001 1002 00 00 1003 00 1004 00 1005 1006 1007 00 ex 1008 Grâu Secară Orz Ovăz Porumb Orez Sorg Hrișcă, mei și alte cereale" 2) La partea A a anexei II se adaugă reziduurile de pesticide de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
se va aplica conținutul maxim de mai jos: (a) : 0,1* (b) : 0,05* (c) : 0,02* Articolul 2 Directiva 86/363/CEE se modifică după cum urmează: 1) Anexa I se înlocuiește cu textul de mai jos: Codul NC Denumirea mărfurilor 0201 Carne de animale din specia bovină, proaspătă sau refrigerată 0202 Carne de animale din specia bovină, congelată 0203 Carne de animale din specia porcină, proaspătă, refrigerată sau congelată 0204 Carne de animale din specia ovină sau porcină, proaspătă, refrigerată
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]