125,387 matches
-
a redacției, în Aleea Alexandru nr. 38, pe atunci sediul Fundației Culturale Române. Sintetizând, cei 25 de ani înseamnă peste 1.600 de autori, peste 300 de traducători, peste 150 de artiști plastici, în aproape 13.000 de pagini de revista. „Este greu să realizezi o sută de numere în ziua de astăzi, când mor atâtea reviste și, mai ales, cele culturale, când este atâta tumult în lume. Dar uite că noi am reusit! Ne-au ajutat oameni de nădejde, ne-
Lettre Internationale – 25 de ani, o sută de numere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105706_a_106998]
-
de ani înseamnă peste 1.600 de autori, peste 300 de traducători, peste 150 de artiști plastici, în aproape 13.000 de pagini de revista. „Este greu să realizezi o sută de numere în ziua de astăzi, când mor atâtea reviste și, mai ales, cele culturale, când este atâta tumult în lume. Dar uite că noi am reusit! Ne-au ajutat oameni de nădejde, ne-au ajutat oameni care cred în ceea ce credem și noi, în spiritul culturii, în punțile pe
Lettre Internationale – 25 de ani, o sută de numere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105706_a_106998]
-
în lume. Dar uite că noi am reusit! Ne-au ajutat oameni de nădejde, ne-au ajutat oameni care cred în ceea ce credem și noi, în spiritul culturii, în punțile pe care le poate realiza”, a declarat redactorul-șef al revistei, Irina Horea. „Cred că trebuie să îi stimam pe toți aceia care au contribuit la făurirea ei, care rezistă, de multe ori eroic, să o realizeze și astăzi. Să ne pară rău că nu avem mai multe astfel de reviste
Lettre Internationale – 25 de ani, o sută de numere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105706_a_106998]
-
revistei, Irina Horea. „Cred că trebuie să îi stimam pe toți aceia care au contribuit la făurirea ei, care rezistă, de multe ori eroic, să o realizeze și astăzi. Să ne pară rău că nu avem mai multe astfel de reviste de cultură în țara noastră și că în fiecare an mai moare câte una, măi lipsește câte una. Pentru orice intelectual din România, revista această a însemnat o ușă de întrepătrundere între cultura română și cea europeană, si aceasta spune
Lettre Internationale – 25 de ani, o sută de numere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105706_a_106998]
-
să o realizeze și astăzi. Să ne pară rău că nu avem mai multe astfel de reviste de cultură în țara noastră și că în fiecare an mai moare câte una, măi lipsește câte una. Pentru orice intelectual din România, revista această a însemnat o ușă de întrepătrundere între cultura română și cea europeană, si aceasta spune foarte multe despre valoarea celor care au reușit să o facă”, a spus Radu Boroianu, presedintele Institutului Cultural Român. În același spirit a vorbit
Lettre Internationale – 25 de ani, o sută de numere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105706_a_106998]
-
și cea europeană, si aceasta spune foarte multe despre valoarea celor care au reușit să o facă”, a spus Radu Boroianu, presedintele Institutului Cultural Român. În același spirit a vorbit și criticul și istoricul literar Nicolae Manolescu, vechi prieten al revistei și membru al Consiliului redacțional: „Pe vremea când România tânjea după aer proaspăt, Lettre Internaționale a fost un vârf de săgeată plecând dinspre ICR, un institut făcut să ducă în străinătate cultura română. A fost un prim semn că ne
Lettre Internationale – 25 de ani, o sută de numere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105706_a_106998]
-
secretul perenității este, spus într-un singur cuvânt, fidelitatea. Noi, membrii redacției, am rămas fideli nu doar misiunii și conceptului, așa cum au fost ele formulate de Antonin Liehm, ci și metodei mentorului nostru, regretatul B. Elvin, fondatorul ediției române a revistei Lettre Internaționale”. „În 1984, cănd Antonin Liehm a conceput revista Lettre Internaționale la Paris, scopul era de a crea o tribuna în care să se exprime laolaltă vocile din Estul și din Vestul Europei. În scurt timp, conceptul a fost
Lettre Internationale – 25 de ani, o sută de numere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105706_a_106998]
-
membrii redacției, am rămas fideli nu doar misiunii și conceptului, așa cum au fost ele formulate de Antonin Liehm, ci și metodei mentorului nostru, regretatul B. Elvin, fondatorul ediției române a revistei Lettre Internaționale”. „În 1984, cănd Antonin Liehm a conceput revista Lettre Internaționale la Paris, scopul era de a crea o tribuna în care să se exprime laolaltă vocile din Estul și din Vestul Europei. În scurt timp, conceptul a fost preluat și în alte capitale europene, la Romă, Madrid, Berlin
Lettre Internationale – 25 de ani, o sută de numere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105706_a_106998]
-
ocazia primelor festivaluri „Zile și nopți de literatură“ de la Neptun, colaboreaza cu uniunile scriitorilor din ambele țări; astfel vine pentru prima oara în România Amos Oz, împreună cu alți 13 scriitori israelieni importanți; de asemenea, în 2012 redactează un număr al revistei israeliene Moznaim dedicat literaturii române actuale, pentru care i se decernează Premiul Alexandru Safran. În Israel publică două cărți de poezie și primește Premiul Ofer Lieder, iar în România publică patru volume: Privind (2000), Save as... (2007), Pestriț (2010), Încă
Un popas în lumea cărților by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105693_a_106985]
-
licăr acolo unde întunericul pare etern. Adrian Georgescu s-a născut pe 24 iulie 1970, la București. În 1995 a început să scrie pentru cotidienele Evenimentul zilei, Sportul românesc, ProSport și Gazeta Sporturilor. În 2000 a fost redactor-șef al revistei Acasă Magazin. În 2007 a devenit jurnalist independent și a fost desemnat „Ziaristul anului” la Gala Premiilor „Ioan Chirilă”. A mai colaborat cu FHM, Adevărul sau România liberă. În paralel, scrie pe blogul personal adriangeorgescu.ro. A contribuit cu povestiri
Un popas în lumea cărților by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105693_a_106985]
-
refugiați în Moldova fiind întâmpinat de o populație locală îngrijorată. Cartea lui Alin Ciupală prezintă implicarea României în desfășurarea Marelui Război din perspectiva rolului pe care l-au jucat femeile în susținerea efortului de război al țării. Sunt trecute în revistă acțiunile desfășurate de numeroase personalități feminine ale vremii - cum ar fi Olga Sturdza, Sabina Cantacuzino, Nadeja Știrbei sau Martha Bibescu - ca fondatoare și conducătoare ale unor societăți implicate în organizarea spitalelor de campanie și a trenurilor sanitare, înființarea de grădinițe
Lansare la București: „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105717_a_107009]
-
literar și artistic sau „Dana Borșan scoate muzica, emoția, substanța sufletească din pian ... are un ton substanțial și abundent, cultivă poezia sonoră...” - România liberă. Pentru activitatea sa a fost distinsă cu premiile Uniunii Criticilor Muzicali (1991, 2006) și cel al revistei Actualitatea muzicală (1998). Prof. univ. dr. Dana Borșan conduce din 1990 o clasă de pian la Universitatea Națională de Muzică București. Studenții săi au obținut numeroase premii la concursuri naționale și internaționale, mulți fiind admiși la studii de perfecționare în
Dirijorul american Philip Mann și pianista Dana Borșan, pe scena Sălii Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105735_a_107027]
-
refugiați in Moldova fiind întâmpinat de o populație locală îngrijorată. Cartea lui Alin Ciupală prezintă implicarea României în desfășurarea Marelui Război din perspectiva rolului pe care l-au jucat femeile în susținerea efortului de război al țării. Sunt trecute în revistă acțiunile desfășurate de numeroase personalități feminine ale vremii - cum ar fi Olga Sturdza, Sabina Cantacuzino, Nadeja Știrbei sau Martha Bibescu - ca fondatoare și conducătoare ale unor societăți implicate în organizarea spitalelor de campanie și a trenurilor sanitare, înființarea de grădinițe
Universul feminin între fragilitate și forță, între iubire și durere, între realitate și vis by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105733_a_107025]
-
și Julieta cu Ainhoa Arteta Artistul se referă și la faptul că, în urmă cu 50 de ani, publicul citea cel mult trei sau patru articole de critică, în timp ce astăzi există bloguri, site-uri de internet și, încă mai rău, revistele „people” care oferă o mulțime de informații mai mult sau mai puțin credibile. Nu se poate construi o carieră în jurul acestor mijloace media. „În domeniul nostru, un fenomen cum a fost Cei Trei Tenori este extraordinar, dar n-ar trebui
Tenorul liric Rolando Villazon continuă să cucerească scenele lumii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105741_a_107033]
-
graniței cu Franța. Noul proiect de pe insulă Seguin, vedere din interiorul Centrului realizărilor lor care îmbină ideile ecologiste cu cele ale marilor constructori Parcul zonei vulcanice GarrotxaRCR Arquitectes Puțin cunoscuți de marele public, aflându-se la numărul 249 pe lista revistei de informații despre arhitectură și design Dezeen, cei trei arhitecți au avut proiecte în Spania, Belgia și Franța, având întotdeauna grijă să păstreze aspectul local. Printre realizările lor cele mai marcante se numără Muzeul Soulage de la Rodez, un ansamblu gândit
Laureații Premiului Pritzker relevă natura, aerul, esența lucrurilor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105746_a_107038]
-
Loach i-a îndemnat pe alegătorii francezi să “înlăture amărăciunea dreptei”. Ibrahim-Maalouf Două filme care ne interesau în mod deosebit, Bacalaureatde Cristian Mungiu și Toni Erdmann de Maren Ade au plecat cu mâinile goale. Cristian Mungiu a fost omagiat de revista Paris Match: “Cristian Mungiu este un mare cineast, iar Bacalaureat este un film remarcabil” Premiul pentru Cel mai bun scenariu a revenit lui Jean-Luc Gaget și regretatei Solveig Anspach pentru La Vie Aquatique. La Danseuse a cucerit Premiul pentru Cele
César: Paul Verhoeven și Xavier Dolan triumfă la Oscarurile franțuzești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105764_a_107056]
-
cântecul său How Far I'll Go din filmul animat Moana (Vaiana), el va intra în clubul foarte exclusivist așa-numit EGOT, din care fac parte cei care au câștigat premii Emmy, Grammy, Oscar și Tony. Potrivit unei evidențe a revistei People, numai 12 oameni au reușit să intre în clubul EGOT, cunoscut și sub numele de "marele șlem al show business-ului", printre ei aflându-se Audrey Hepburn, Mel Brooks și Whoopi Goldberg. The Salesman, regizat de Asghar Farhadi Miranda
Avanpremieră la Noaptea Starurilor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105763_a_107055]
-
Viena. Emese Bako După finalizarea unui internship la renumita casă de modă Giles Deacon din Marea Britanie, Emese Bakó a lucrat pentru H&M la Stockholm. Ținutele ei, reprezentări vizuale pline de atitudine și delicatețe, au apărut într-o serie de reviste de profil prestigioase, de la Elle, Harper's Bazaar, la Beau Monde sau Unica. Tăieturi sofisticate, detalii feminine, catifea, satin și țesături brocart, broderii realizate manual, mărgele și alte tehnici atractive sunt doar câteva dintre elementele care definesc creațiile artistei. Andreea
"Standpoint", proiectul românesc de la London Fashion Week by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105793_a_107085]
-
show de modă să creeze o legendă, așa cum scria în ziua următoare L’Express: “Christian Dior era un necunoscut în 12 februarie și este un mit în 13 februarie”. Botezând estetica lui “New Look”, ne gândim la un cronicar al revistei Life, care a auzit expresia la Carmel Snow, de la Harper’s Bazaar, singura dintre marile publicații care a asistat la show. Definiție foarte potrivită, dat fiind că din acel moment, istoria costumului s-a schimbat pentru totdeauna. New Look, Christian
70 de ani de Haute Couture ai Casei Dior by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105775_a_107067]
-
la dispoziție numai 10 ani pentru a-și afirma viziunea: a debutat în 1947 și a murit pe neașteptate în 23 octombrie 1957, în timp ce era în vacanță în Italia, la Montecatini Terme. Ironie a vieții, cu numai câteva luni înainte, revista Time îl publicase pe copertă. O alegere fără precedent, datorată publicației care înțelesese că el adusese visul și bucuria în felul de a se îmbrăca al femeilor, dându-le exact ceea ce doriseră chiar înainte de a le întreba. Christian Dior în
70 de ani de Haute Couture ai Casei Dior by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105775_a_107067]
-
Urmuz și de texte din avangarda românească din prima jumătate a secolului XX. Puținele scrieri ale lui Urmuz au avut un impact important în literatura de avangardă: Sașa Pană îi tipărește un volum în 1930, iar Geo Bogza scoate o revistă cu pseudonimul literar al lui Demetru Demetrescu-Buzău. Însuși Eugen Ionescu îl recunoaște pe acesta ca fiind unul dintre precursorii literaturii absurde, filon pe care îl va urma și el în operele sale. O călătorie cu Urmuz Un spectacol ludico-oniric, cu
Caleidoscop teatral de primăvară by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105769_a_107061]
-
tot atâtea evenimente ale vieții muzicale internaționale. Numeroasele sale înregistrări cu piese de Brahms, Liszt, Ceaikovski, cele cu Concertele pentru pian de Chopin alături de Filarmonica Cehă, sub bagheta lui Vladimir Ashkenazy, i-au atras premiile Caecillia și Diapason d'Or. Revista pariziană Diapason scria: "Drumul lui Elisabeth Leonskaja este un drum pe culmi. Prin autodepășire, prin exigență, pasiune și inteligență, ea se plasează în rândul celor mai mari pianiști ai epocii, alături de o Clara Haskil, de un Lipatti, având în plus
Concert extraordinar. La pupitru Horia Andreescu. Solistă Elisabeth Leonskaja by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105790_a_107082]
-
După ce a părăsit România în 1977, s-a stabilit la Düsseldorf, unde a lucrat câțiva ani ca profesor de liceu. A publicat în Germania numeroase cărți de proză satirică, volume pentru copii, poezii, eseuri despre literatura modernă. A colaborat la reviste satirice germane și elvețiene și a scris comentarii despre cultura modernă și piese radiofonice pentru posturile de radio naționale din Germania și Elveția. În România, a publicat comentarii despre literatură în Observator cultural, Dilema veche și România literară. A tradus
Apariții editoriale care vă vor captiva by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105772_a_107064]
-
etajării sonorităților, relevă uriașul talent al artistei” sau ” Dana Borșan scoate muzica, emoția, substanța sufletească din pian...are un ton substanțial și abundent, cultivă poezia sonoră...” Artista a fost distinsă cu premiile Uniunii Criticilor Muzicali (1991 și 2006) și al revistei “Actualitatea muzicală”(1998), cu Ordinul “Meritul Cultural” în grad de cavaler (2011) și Ordinul “Meritul pentru învățământ ” (2004) acordate de Președinția României. În paralel cu activitatea artistică, Dana Borșan susține și o activitate didactică remarcabilă; conduce din 1990 o clasă
Acorduri magice la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105779_a_107071]
-
devastator ce a lovit această regiune în 24 august”. ”Nu Charlie Hebdo v-a construit casele, ci Mafia”, era scris pe caricatura din Charlie Hebdo. Caricaturile din Charlie Hebdo după cutremurul de la Amatrice Primarul de la Amatrice, Sergio Pirozzi, a atacat revista franceză în justiție, pentru injurii publice. Avocatul Richard Malka de la Charlie Hebdo spunea: “Această caricatură este tipică pentru stilul de caricatură publicat de revistă”. Ieri, sociologul în studii internaționale Enrico Strina scria în cotidianul La Repubblica, sub titlul Golul cosmic
Hotelul Rigopiano, graficianul Ghisberto și “Charlie Hebdo” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105838_a_107130]