43,150 matches
-
atașate unei așezări permanente (BOGHIAN 2004, 60). Pentru a rezuma, observăm faptul că așezările cucuteniene pot fi întâlnite pe toate tipurile de relief, în funcție de amplasare fiind clasificate ca așezări înalte, medii sau joase. În funcție de aceste caracteristici și de prezența sau absența fortificațiilor, așezările înalte cu elemente vizibile de fortificație sunt privite ca centre zonale de putere, în timp ce așezările joase, deschise, permanente sau sezoniere, sunt considerate așezări subordonate, a căror amplasare este dictată de condițiile favorabile pentru practicarea activităților de subzistență specifice
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și din punct de vedere al procesului de producere a uneltei, discutat mai sus, utilizarea topoarelor plate cucuteniene ca unelte de mână prezintă un grad ridicat de improbabilitate. În ceea ce privește modul exact de fixare (legare) în coadă a topoarelor cucuteniene, în absența descoperirilor, în spațiul cultural de referință, a unor elemente intermediare de corn, putem presupune că piesele de piatră erau fixate direct, prin practicarea în coada de lemn a unei găuri sau a unei fante, astfel încât axul lung al acesteia să
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
lungimii (DEMARS, LAURENT 1992, 25). Acestea sunt în număr de 111, reprezentând 36,27 % din totalul pieselor din silex cioplit identificate în așezarea de la Hoisești. Deși pot folosi ca suport pentru fabricarea de unelte, definirea așchiilor ca unelte funcționale (în absența unei prelucrări ulterioare) este dificilă. Acest lucru nu înseamnă însă că valoarea utilă a acestei categorii trebuie subestimată, laturile ascuțite, ca rezultat direct al debitării, putând îndeplini diverse funcții. Materia primă identificată o constituie silexul de Prut, doar în două
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pornindu se de la presupunerea că uneltele de piatră încă în uz la unele populații contemporane îndeplinesc aceleași sarcini cu cele cu morfologie identică descoperite prin cercetări arheologice. Principala problemă ridicată, la acea vreme, de aplicarea acestei metode a constituit-o absența din colecțiile etnografice a numeroase tipuri de unelte identificate în colecțiile arheologice (GRACE 1989). Următorul pas l-a constituit analiza comparativă a urmelor de utilizare de pe uneltele din colecții etnografice cu cele din colecțiile arheologice. Rezultatele obținute sunt considerate în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
se dezvoltă, acestea sunt frecvent îndepărtate de urmele de uzură extensive. Pentru stabilirea funcționalităților posibile ale fiecărei categorii de unelte din cadrul utilajului litic cioplit, am urmărit trei variabile relevante pentru stabilirea unor clase funcționale: 1) planul tăișului utilizat, 2) prezența/absența retușelor, 3) unghiul laturii utilizate (BANDY, 1994 ), observațiile fiind efectuate cu o lupă cu distanța focală f = 100 mm. Modul de clasificare al fiecărei variabile în parte a fost stabilit în mod arbitrar și îl vom prezenta mai jos (BANDY
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și sunt adesea produse de percuția aplicată direct pe latură. Pe aceeași latură utilizată pot să apară și combinații între cele trei tipuri de fracturi descrise mai sus. Se înregistrează apoi gradul de rotunjire a laturii utilizate și prezența sau absența lustrului. Înregistrările datelor microscopice se referă la prezența și densitatea fracturilor, la tipul acestora, la rotunjirea și micro-topografia laturii utilizate (valorile conform cărora se fac aceste înregistrări sunt aceleași cu cele prezentate mai sus). Urmează apoi înregistrarea caracteristicilor microscopice ale
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acestui tip de unealtă într-o acțiune de crestare (ODELL 1981, 202). Urmele de lustru observate pe capătul proximal al piesei întregi indică fixarea acesteia într-un mâner. Tip 2. Urmele de uzură identificate sunt caracterizate prin prezența lustrului și absența aproape totală a fracturilor. Această observație coroborată cu morfologia tipică a acestui tip de unealtă ne face să credem că piesele respective au fost implicate, cel mai probabil, în acțiuni de răzuire asupra unui material de duritate medie. Analiza capetelor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
nu putem să precizăm dacă este vorba de un material care îndeplinește rolul de abraziv, sau dacă este vorba de influența pe care o joacă suportul pe care este depusă pielea în timpul lucrului. Demnă de remarcat în acest caz este absența urmelor de utilizare de pe capătul gratoar al uneltei, acestea fiind situate pe ambele laturi. Piesa I.50 este un gratoar dublu pe lamă retușată continuu și abrupt pe ambele laturi. Și în acest caz nu au fost observate urme de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
arderea continuă, oxigenul din atmosfera cuptorului poate oxida miezul, ducând la apariția culorii maro sau roșii. Următoarele zone descrise sunt bordurile miezului, adică zona cuprinsă între miez și suprafața vasului, în cazul în care există diferențe între acestea și miez. Absența diferențelor de culoare între miez și bordurile sale poate indica fie faptul că arderea a fost suficient de puternică și îndelungată pentru a se ajunge la un echilibru, fie (în cazul unor paste de culoare gri sau neagră) că a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
generală a acestora, poate fi determinată relativ ușor, fie cu ochiul liber, fie prin utilizarea unei scări pe obiectivul microscopului, în special dacă se urmărește un anumit interval (ex. 0,25-0,5 mm). Această variabilă ajută la stabilirea prezenței sau absenței procesului de levigare a argilei ca parte a prelucrării argilei în vederea obținerii de vase ceramice sau poate constitui un indiciu referitor la sursa de materie primă utilizată de către olar. Sortarea se referă la diferitele categorii de mărime ale incluziunilor, acest
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
rezultatele cercetării arheologice a așezărilor de la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954), Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999), Târpești (MARINESCU-BÎLCU 1981), Drăgușeni (MARINESCU-BÎLCU, BOLOMEY 2000), și Preutești (URSULESCU, IGNĂTESCU 2003). Trebuie menționat faptul că, fie datorită condițiilor de publicare, fie datorită absenței unui număr suficient de exemplare care să permită alcătuirea unui eșantion reprezentativ, o serie de forme ceramice au fost excluse din studiul nostru. În cele ce urmează, ne vom referi doar la acele forme ale ceramicii cucuteniene aparținând fazei A
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
dintre diametrul maxim și înălțime variază între 0,8 și 3,4, cu media de 1,4. Astfel, vasul de gătit tipic este, cu aproximație, cu o treime mai larg decât înalt și aproape toate formele sunt scunde și bondoace. Absența formelor specifice fazei Cucuteni A care să corespundă acestei funcționalități credem că poate fi explicată prin apartenența acestora, conform datelor etnografice, la specia ceramicii nedecorate. Astfel, considerăm că este posibil ca acest tip de vas să se regăsească în cadrul formelor
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
săptămâni sau luni) cât și cele pe termen scurt (ore sau zile) tind să fie construite cu o deschidere suficient de largă pentru a permite utilizarea unui căuș, dar cazurile în care este atestată utilizarea unui capac sunt puține. În absența unui capac, poate fi utilizat un castron pentru protejarea conținutului vasului. Alternativ, vasele de depozitare pe termen lung au buza răsfrântă sau orientată spre exterior, posibil pentru a facilita legarea unei acoperitoare flexibile pentru a proteja conținutul. Vasele pentru păstrarea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cm diametru maxim și 20-50 cm înălțime) sunt destinate transportului de lichide pe distanțe scurte. Raportul dintre diametrul maxim și înălțime variază între 0,56 și 1,42, cu media de 0,86 (DEBOER 1974, 336; HENRICKSON, MCDONALD 1983, 633-634). Absența formelor cucuteniene care să corespundă acestei funcționalități credem că poate fi atribuită ambiguității datelor etnografice. Se observă că vasele destinate depozitării lichidelor pe termen lung au parametrii apropiați de cei ai vaselor utilizate pentru transportul lichidelor. Credem astfel că este
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
obținute spectre, sau doar linii Raman caracteristice, suficient de clare pentru a permite identificarea mineralelor din pigmenți (BUZGAR et alii 2010). Spectrele Raman înregistrate pe pigmentul alb se caracterizează printr-un zgomot de fond (BN) și o fluorescență (F) ridicată. Absența unor linii spectrale Raman, chiar și difuze (Tabel 13), este datorată unei paste argiloase foarte fine, de compoziție caolinitică. În urma unor analize XRF, (CONSTANTINESCU et alii 2007) s-a arătat faptul că pigmentul alb este o argilă ușoară de tip
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pictată tricrom din cadrul așezării de la Hoisești prezintă, aproape în totalitate, motive decorative realizate pe fond alb întins, fiind astfel încadrabilă în faza Cucuteni A3. Această observație, coroborată cu prezența speciei pictate bicrom cu brun sau negru pe fondul vasului și absența, atât a ceramicii bicrome cu zone decorative sintetice, cât și a celei cu decor adâncit, plasează așezarea de la Hoisești pe aproximativ același palier cronologic cu așezările de la Hăbășești, Trușești și Cucuteni, adică spre finalul fazei Cucuteni A3a. Concluzii. AȘEZAREA DE LA
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sub forma apelor scurse de pe versanți, ar fi putut determina, într-o măsură mai mare decât azi, existența, pentru o anumită perioadă a anului, a unor zone submerse, în unele locuri mlăștinoase. Din punct de vedere al clasificării solurilor, în absența unei corelări stratigrafice și cronologice stricte între nivelul ocupat de locuirea cucuteniană și lunca Bahluiului, am luat în considerare toate tipurile de sol întâlnite până la adâncimea de doi metri. Se observă astfel existența a două tipuri de sol de origine
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
abordare statistică, se pot efectua câteva observații. Astfel, spre deosebire de probele ceramice provenite din așezările de la Poduri, Văleni, Târgu Berești și Ghelăiești analizate în lucrarea menționată (ELLIS 1984, p. 92, 114-115 și Tabel 9, 12-15), ceramica de la Hoisești se remarcă prin absența totală a utilizării unui degresant, acest aspect evidențiind-o ca pe o ceramică de foarte bună calitate, apropiată din punct de vedere tehnologic, de ceramica, superioară din punct de vedere calitativ, specifică fazelor Cucuteni AB și B. Luând în considerare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cuvânt-ripolin / 159 Miza unui articol hotărât / 161 Așa mamă, așa fiică / 164 Refolosirea unei vechituri: "avangarda" / 166 Casa scării / 169 Capitolul VI Anatomia unei fantome: "arta antică" / 179 "Arta greacă": o halucinație colectivă? / 182 Chestiuni de vocabular / 185 Motivul unei absențe / 194 Cazul roman / 197 Ecoul creștin / 200 Capitolul VII Geografia artei / 203 Peisajul absent / 205 Profanarea lumii / 209 După peisaj / 214 Capitolul VIII Cele trei vârste ale privirii / 221 Prima reperare / 223 Panoramic (a se vedea tabelul) / 227 Indice, icoană
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
că nu mai mișcă, îl lasă în urmă ca pe un lucru oarecare. Pare să-l uite pe loc. Altfel tratăm noi un cadavru uman. Nu mai este o ființă vie, dar nici nu este un lucru. Este o prezență/absență; eu însumi ca lucru, ființa mea încă, dar în starea de obiect. "Priveliște cumplită, hîdă, cruntă"*. Ne e îngăduit să credem că prima experiență metafizică a animalului uman, indisolubil estetică și religioasă, a fost această bulversantă enigmă: spectacolul unui individ
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Cu alte cuvinte, nu există transmitere autentică fără transcendență. Nu există energie fără denivelare. Structura meta (inerentă grupului prin incompletudinea sa) explică și permite funcția inter. Ca și cuvântul, imaginea servește drept agent de legătură, fiindcă înainte de grup există o absență primordială care trebuie reparată. Dar suportul nu creează efectul de absență pe care-l numim sens, ci îl presupune. De aceea nu putem să ne ocupăm de faptele de transmitere fără să ne interesăm de faptul religios. Eroarea epocii noastre
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
energie fără denivelare. Structura meta (inerentă grupului prin incompletudinea sa) explică și permite funcția inter. Ca și cuvântul, imaginea servește drept agent de legătură, fiindcă înainte de grup există o absență primordială care trebuie reparată. Dar suportul nu creează efectul de absență pe care-l numim sens, ci îl presupune. De aceea nu putem să ne ocupăm de faptele de transmitere fără să ne interesăm de faptul religios. Eroarea epocii noastre constă în credința că se poate crea o comunitate cu ajutorul comunicațiilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
artă", semn de anexare modernistă, întreține neînțelegerea. Textele și faptele tind să dovedească mai degrabă că niciuna dintre opozițiile care subîntind universul nostru estetic nu are echivalent în mentalitatea elenică a epocii clasice, cum nici la moștenitoarea ei medievală. Această absență nu este un deficit, ci semnul unei subordonări a imageriei față de interese superioare. Rămânem tributari unor perspective înguste, informației trunchiate. Părinții fondatori ai Bisericii estetice a Occidentului au gândit opera de artă, în secolele al XVIII-lea și al XIX
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
frumoase", arhitectură, sculptură sau pictură. Artele vizuale nu intră în cerc. Ele rămân în mecanică și genul ignobil. Artele liberale sunt cele care se scriu, se vorbesc sau se cântă. Numai ele sunt demne de o prezidare semidivină. Motivul unei absențe Absența categoriei "artă" în cultura greacă și în cele influențate de ea ulterior nu constituie o lacună, ci o ontologie. Este marca unei plenitudini, nu a unei insuficiențe. Iar considerația redusă față de realizatorii de imagini nu vine numai dintr-o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
arhitectură, sculptură sau pictură. Artele vizuale nu intră în cerc. Ele rămân în mecanică și genul ignobil. Artele liberale sunt cele care se scriu, se vorbesc sau se cântă. Numai ele sunt demne de o prezidare semidivină. Motivul unei absențe Absența categoriei "artă" în cultura greacă și în cele influențate de ea ulterior nu constituie o lacună, ci o ontologie. Este marca unei plenitudini, nu a unei insuficiențe. Iar considerația redusă față de realizatorii de imagini nu vine numai dintr-o indemnitate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]