12,818 matches
-
și o largă activitate științifică și publicistică publicând peste 50 de studii și articole de specialitate în Revista MedicoChirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști din Iași, dintre care se pot menționa: Observații clinico- psihometrice privind modificarea personalității în alcoolism; Considerații clinico-sintetice privind alcoolismul patologic invalidant; Mortalitatea prin delirium tremens într-un serviciu de psihiatrie; Semnificația clinică a factorului S.H2 în alcoolo- dependență; Considerații privind dinamica și implicațiile medico-sociale ale alcoolismului;Unele tendințe, fapte și potențialități în evoluția familiei contemporane
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Naturaliști din Iași, dintre care se pot menționa: Observații clinico- psihometrice privind modificarea personalității în alcoolism; Considerații clinico-sintetice privind alcoolismul patologic invalidant; Mortalitatea prin delirium tremens într-un serviciu de psihiatrie; Semnificația clinică a factorului S.H2 în alcoolo- dependență; Considerații privind dinamica și implicațiile medico-sociale ale alcoolismului;Unele tendințe, fapte și potențialități în evoluția familiei contemporane; Predispoziția și atracția patologică a consumului de alcoolice, implicațiile sale socio-familiare și asistența profilactică. Și multe alte studii publicate și nepublicate, însă preluate în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C. Stere păstra în adâncul sufletului său cele mai deosebite considerații pentru truditorii de pe ogoare. Întreaga sa activitate militantă, care a rămas în sfera unui luptător cu concepții general-democratice și cu tendințe spre măsuri radicale, a fost caracterizată de simțul responsabilității sociale. În viața politică românească de până la 1936, C. Stere
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
constantă universală : h = constanta lui Planck = 6, 6256·10-34J· s. Introducând această noțiune Planck a admis de fapt, că energia radiației luminoase are o structură discontinuă. Încă de la începutul secolului XX în anii 1916 -1917 Albert Einstein a formulat primele considerații despre laser și posibilitățile sale terapeutice. Primul aparat laser a fost construit abia în anii '60 de Th. Maiman, iar cercetătorii ruși N.G.Bașov și A.M.Prochorov, ca și americanul C.H.Townes au primit în 1964 premiul Nobel pentru descoperiri
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
cuprindeau 160 de pagini și se adresau intelectualilor țării, depășind astfel granițele Bisericii Catolice. Revista catolică a prezentat în mod riguros (ridicându-se deasupra polemicelor politice cotidiene) aportul catolicilor la dezvoltarea și cultura României. Ea se bucura de o deosebită considerație datorită excelentelor contribuții, multe având caracter științific. Raymund Netzhammer publică și el în mod regulat articole de teologie, arheologie, numismatică și istorie. În redacție și printre autori există și români greco-catolici. Prin acest proiect comun de la Revista Catolică, Raymund Netzhammer
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prensa catolica en Espana durante el franquismo, en J., Cantavella, J.F., Serrano, Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional, Libros Libres, Madrid, 2004. Pollard, John F., Vatican&Italian Fascism, Editura Cambridge University Press, Cambridge, 1998. Petcu, Marian, "Considerații privin factualitatea în cercetarea istoriei presei", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009. Poulat, E., Storia, dogma e critica nella crisi modernistica, Morcelliana, Brescia, 1967. Redondo, G., La Iglesia en el mundo contemporaneo
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
los catolicos en la Restauracion", în Hispania Sacra, 40, 1988. Ruiz Acosta, M.J., "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", în Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999. Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. Salvatorelli, Luigi, La politica della Santa Sede dopo la guerra, Milano, 1937. Sanchez Aranda, J.J., Barrera, C., Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992. Seoane, M.C., Saiz, M.D., Historia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a zilelor noastre-Tereza a Pruncului Isus, Editura Serafica, Hălăucești, 1925. Georgescu, Jean, La presse periodique en Roumanie, Editura Sfânta Unire, Oradea, 1936. Ghercă, Iulian, "Revistele franciscane din Moldova. Prezentare generală", în Opțiuni Istoriografice, VIII 2, Iași, 2007, pp. 163-172. Idem, "Considerații asupra presei catolice din România în prima jumătate a secolului al XX-lea", în Buletin istoric, nr. 8, Iași, 2007, pp. 153-164. Herghelegiu, Dumitru, Cărticica copiilor pentru prima Sf. Împărtășanie, Editura Presa Bună, Iași, 1943. Idem, Omagiu Înalt Prea Sfinției Sale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1988, Jose Maria La Porte, Fernandez-Alfaro, El cristiano en los medios de comunicacion segun san Josemaria Escriva. Contexto historico y desarrollo espiritual y pastoral, Thesis ad Doctoratum in Teologia, totaliter edita, Romae, 2008. 10 Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. 11 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Teză de doctorat. 12 Bălan Nicolae Mitropolitul, Biserica neamului și drepturile ei (1928), Idem, Biserica împotriva Concordatlui (1929), Bălan Ioan
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bună" din Iași", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 5-18. 15 Nikolaus Netzhammer "Un păstor și o turmă: Raymund Netzhammer OSB, arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, nr. 2/2003, București, 2003, pp. 205-224. 16 Marian Petcu, "Considerații privind factualitatea în cercetarea istoriei presei", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 11. 17 Jerzy Topolski, Metodologia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 369. 18 Marian Petcu, "Considerații..., p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Petcu, "Considerații privind factualitatea în cercetarea istoriei presei", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 11. 17 Jerzy Topolski, Metodologia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 369. 18 Marian Petcu, "Considerații..., p. 12. 19 Idem, "Orientări metodologice în cercetarea istoriei presei", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul I, anul I, Arad, 2008, pp. 9-22. 20 Silvia Grosu, "Valențele presei clericale din Basarabia (1918-1940)", în Studii și cercetări de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lui Iuliu I. Roșca, Petru Vulcan, Oreste, Alfred Moșoiu, N. Mihăescu-Nigrim, N. Vulovici; în anii următori li se alătură Victor Eftimiu, Cincinat Pavelescu, N. Davidescu, Cridim (Christea N. Dimitrescu) ș.a. Arhimandritul Iuliu Scriban este, în 1911, autorul unei serii de considerații privind religia, intitulată Caractere creștine. Din Paris, între 1909 și 1915, Léo Claretie susține o „Cronică pariziană”; Eugen Porn și Vico Mantegazza trimit din Italia, primul „Scrisori romane” (1911-1912), cel de-al doilea comentarii referitoare la viața socială și culturală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
în cadrul din Tabelul nr.3.3. Sistemul de indicatori ai dezvoltării durabile este într-o continuă perfecționare, fiind deschis tuturor sugestiilor utile în elaborarea unui cadru care să exprime cât mai bine dimensiunile dezvoltării durabile la nivel comunitar. 3.4 Considerații asupra sistemului de indicatori utilizați în analiza statistică a dezvoltării regionale 3.4.1 Comparații între sistemul de indicatori național și cel european Deoarece sistemul de indicatori promovat la nivelul Uniunii Europene este construit pe baza indicatorilor care furnizează date
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
INTRODUCERE Abordul terapeutic și chirurgical al cordului a fost considerat un teritoriu prohibitiv cercetărilor științifice până spre sfârșitul secolului XIX. Billroth a afirmat că orice chirurg care încerca să abordeze cordul este pasibil a pierde considerația colegilor săi. Odată cu imaginarea și dezvoltarea noilor tehnici de anestezie generală s-a deschis era intervențiile chirurgicale pe cord deschis, afirmația lui Billroth devinind comprehensibilă doar în contextul medical al epocii în care acesta a trăit și profesat. În 1896
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
gravidelor (1718) de Dionis care-și propune să prevină accidentele, complicațiile ca și Traité des dents (1728) al lui Pierre Fauchard sau Traité de pédiatrie (1764), al suedezului Rosen von Rosenstein. în acest secol au loc cercetări, premiere clinice și considerații teoretice. Apar tratate care le unesc. Se realizează pași considerabili spre intrarea Medicinei în epoca sa modernă propriu-zisă așa cum secolele XIX și XX o vor dovedi. PERSONALITĂȚI ȘI SPECIALITĂȚI MEDICALE îN SECOLUL LUMINILOR O personalitate marcantă se afirmă prin Giovani
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
oftalmolog format la Paris se impune ca specialist în cataractă (1884). În 1858 se înființează Spitalul de copii din București, inițiat și condus de Iuliu Barasch și ulterior de Gheorghe Athanasovici. Medicul Constantin Nica funcționează aici și în 1879 publică Considerații asupra pneumoniei la copii atenționând asupra factorilor de ambient natural și familial. Învățământul de obstetrică și ginecologie este inițiat de Carol Davila, la școala de medicină, ștefan Copșa ocupând catedra care mai târziu va fi onorată de Dumitru Drăghicescu. Acesta
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
occidentale , predilect pariziene, realizând „concentrarea“ în țară a valorilor, a marilor profesori și clinicieni. Ei vor crea școli, care în deceniile următoare vor „iradia“ și vor forma elevi și discipoli viitori reprezentanți ai medicinei românești.. INTRODUCERE îN MEDICINA SECOLULUI XX CONSIDERAȚII GENERALE Un secol se sfârșește în lumină (XIX) și altul tot în lumină se naște (XX) căci în 1895, fizicianul german Wilhelm Konrad von Röntgen descoperă o nouă sursă de energie luminoasă: Razele X. La numai 6 ani distanță, un
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de către viruși) transmisibilă care stă la baza geneticii moleculare. Farmacologia experimentală este ilustrată la Iași de Socrat Lalu până în anul 1920, când se transferă la București unde activează până în 1940. Virgil Troteanu publică o lucrare de referință în acest domeniu „Considerații asupra rolului fiziologic al medicamentelor“ (1035). E. Riegler a pus bazele chimiei medicale la Iași, urmat la catedră de I. șumuleanu. * * * în secolul XX medicina românească se afirmă în toate ramurile sincronizându-se calitativ și cooperant cu medicina modernă mondială
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
133 Personalități și specialități medicale în Secolul Luminilor 135 Doi fiziologi moderni: Haller și Spallanzani 137 Secolul XVIII - medical - în spațiul românesc 142 MEDICINA MODERNĂ : SECOLUL XIX 146 Medicina românească în secolul XIX 159 INTRODUCERE ÎN MEDICINA SECOLULUI XX 164 Considerații generale 164 Câteva ilustrări ale progresului medical 164 Descoperirea lui Röntgen și radiologia 164 Laboratoarele biochimice și endocrinologia 167 Descoperirea vitaminelor 169 Descoperirea antibioticelor 171 Aspecte ale chirurgiei în secolul XX 173 Dezvoltarea neurologiei si psihiatriei 176 MEDICINA ROMÂNEASCĂ 178
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
totală a corpurilor, ele par să piardă energia cinetică, dar, de fapt, aceasta se transferă părților din care se constituie corpurile, în virtutea faptului că ciocnirea puternică creează o agitație interioară. Explicit, Leibniz susține că vis vivae este conservată în lume. Considerațiile lui Leibniz, deși aveau la bază principiul egalității dintre cauză și efect și nu se bazau pe experimente, după cum precizează el însuși, vor fi preluate și sistematizate de Johanes Bernoulli, care introduce termenul de energie, de Leonhard Euler și, ulterior
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
este mare. Concluzia care se desparte de aici este că, se învață cel mai bine comportamentul cel mai apropiat în timp de recompensă sau de pedeapsă. Abordând aceste principii dintr-o perspectivă psihopedagogică, s-a ajuns la o serie de considerații: 1. Cunoașterea rezultatelor. dacă rezultatele imediate sunt comunicate elevilor, acestea se constituie în factori recompensativi ce fixează conduita de succes. 2. Fixarea obiectivelor. Având în vedere ideea privind importanța momentului acordării recompensei, este foarte utilă fixarea unor obiective intermediare, clare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la anticoagulante orale este mic la pacientul vârstnic, raportat la datele care arată creșterea exponențială a riscului tromboembolic cu înaintarea în vârstă (80,81). Având în vedere toate aceste controverse privind recomandările terapeutice, clinicienii trebuie să aibă în vedere anumite considerații privind prescrierea de anticoagulante la pacienții vârstnici (82,83):crește sensibilitatea la efectul anticoagulant al unei doze prestabilite (de exemplu, se impune descreșterea dozei zilnice de anticoagulant oral);polipragmazia (incluzând și automedicația) crește riscul interacțiunilor medicamentoase care pot interfera cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
nu dă ca exemple de povestire pură decât opere antice cu scopuri didactice, care au un caracter atât literar, cât și științific. Într-adevăr, Lucrețius, prin intermediul poeziei, în De Natura rerum 3, își expune teoria despre atomi, Vergiliu, în Georgice, considerațiile despre agricultură. Încă din epoca în care ariile de investigație ale gândirii umane au apărut în domenii specifice, acest tip de reflecție nu se mai exprimă decât în tratate științifice, matematice, fizice, filosofice, istorice etc., care au un mod de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
1639, distinge patru tipuri de spectatori, pe cei "preocupați", adică cei care se duc la un spectacol având prejudecăți favorabile sau nefavorabile și a căror judecată, partizană, este construită la grămadă, "ignoranții de la galerii", pentru care docții nu au nicio considerație căci îi consideră puțin cultivați, adică nobilii și burghezii, "ignoranții de la parter", adică poporul, și în sfârșit "savanții". Regulile sunt date pentru a satisface această ultimă categorie de spectatori. Numai "cei ce știu arta" (s. tr.), după cum scrie Scudéry, sunt
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a o trata după verosimil sau necesar, Racine în Prefețele sale, îi acordă tragediei același scop ca Aristotel, crearea catharsisului. Fundamentând regulile tragediei după modelul lui, pe o estetică a receptării, ei o definesc prin efectele sale asupra publicului. Toate considerațiile lui Racine, mai apropiat de Aristotel decât Corneille în acest punct ce-l interesează în cel mai înalt grad, se referă la arta de a crea pateticul. El nu abordează niciodată problemele referitoare la regulile de compoziție a tragediei, căci
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]