14,243 matches
-
lacrimi și spuse: — Albu’ ăla zice că se roagă pentru mulatrii și șobolanii din toată lumea. — Șobolani? Ăău! V-ați ales acolo cu unu’ care nu-i întreg la minte sută la sută. — Ba-i tare isteț, protestă omul. E și credincios. Ș-a-nălțat o cruce chiar la el în birou. — Cum? — Spune: „Voi, oameni buni, ați fi mai fericiți în Evu’ Mediu. Voi ar trebui să faceți rost de un tun și săgeți, s-aruncați o bomb-atomică peste locul ăsta“. Omul râse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
el. Când termină cu decoratul mâinilor, luă o carte de rugăciuni de pe pupitrul din față și privi prin ea, împrospătându-și cunoștințele vagi pe care le avea despre mecanismele Liturghiei. Privind desenele care-l reprezentau pe oficiant plimbându-se printre credincioși, își zise că, de fapt, Liturghia era o chestie foarte simplă. Până veni timpul să plece, răsfoi înainte și înapoi cartea, apoi își adună pachetele și ieși pe Chartres Street. Un marinar care stătea sprijinit de un felinar îi făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu călugării de rând - tare mă tem că pentru unele fapte nu i-ar fi stat în cale nici o față bisericească, iar mâna spre sabia-i victorioasă s-ar fi îndreptat fără voie... --Dar viteazul și măritul voievod era un credincios profund, fiindcă, spune Grigore Ureche în “Letopisețul Țării Moldovei”: “Au domnitu Ștefan vodă 47 de ani și două luni și trei săptămâni și au făcut 44 de mănăstiri și însuși țiitoriu preste toată țara”. --Este drept, sfințite, dar de la credință
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
am reluat eu vorba, accentuând cuvântul păcătos “velniță” - avea case și “Matei vel cămăraș”, case care probabil îi prisoseau și... Amănunte aflăm din întărirea dată mănăstirii Trei Ierarhi de Grigorie Ghica voievod la 6 iulie 1731 (7239): “Adică acestu boieriu credincios,... dintr-a sa bunăvoie, au dat danie a sale drept case gata cu ogradă pinpregiur... în dealul Bahluiului, din gios de mănăstire... aproape de zidiu, pe moșiia mănăstirei Trei Svetitelor... pentru sufletul său și a părinților săi”. --Am umblat noi cât
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vă fi ferit zeii“, avea să consemneze un păgîn, „de limba lor ascuțită și de blestemele lor“. Tare se mai pricepeau să-i amăgească pe neîncrezători cu vorbe mieroase, cu făgăduieli ori Înfricoșări; de cum și-au răsfirat puterea atrăgînd mulțimea credincioșilor, s-au pomenit tare semeți. Urgiseau familii, vîrÎndu-le dihonia În suflet, urzind clevetiri, și asta numai ca să provoace Îndoială În Învățătura altora. Aveau provocatorii lor și sfaturile lor tainice unde-i afuriseau pe necredincioși, unde dădeau foc scrierilor potrivnicilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pămînteană, dă ochilor mei vedere pătrunzătoare și minții mele ascuțime, ca să mă pot lepăda de vedenia nălucirii, ca să rămîn neclintit În credința Ta și În iubirea mea față de Fiul Tău, MÎntuitorul. Amin!“ Iar Dumnezeu Îi zise: „Urmează-mi sfatul. Oh, credinciosule. Spune-i mulțimii că puterea credinței e mai presus decît vedenia simțurilor, vorbește-le răspicat, să te-audă toți. Și mai spune-le că Dumnezeu este Denecuprinsul, iar numele său este Elohim, și Fiul Domnului este unic, numele său e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Sale și a curiozității Sale pămîntești care au Însă o limită. Și mai spune-le răspicat, să te priceapă, că puterea asta a ispitei i-am dat-o tot eu, căci eu i-am Îngăduit să pună la Încercare sufletele credincioșilor cu minunea lui, tocmai pentru a adeveri că nu există minuni și că nu există o putere ca a mea. Așa să le spui și să nu te temi!“ Atunci Petru deschise ochii și se urcă pe o movilă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
MARELE NICIUNDE PAGINĂ NOUĂ, PE DREAPTA Pentru Glenda Revelle PAGINĂ NOUĂ, PE DREAPTA Îmi era scris să rămân credincios coșmarului meu preferat (Joseph Conrad, Inima întunericului) PAGINĂ NOUĂ, PE DREAPTA PRIMA PARTE Contracurenți roșii PAGINĂ NOUĂ, PE DREAPTA CAPITOLUL UNU Torentele de ploaie începură să cadă cu puțin timp înainte de miezul nopții, înecând vuietul claxoanelor și gălăgia infernală care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
48, 10). Numai că de fapt, cum observă Mircea Eliade, „Zarathustra s-a ridicat mai ales împotriva exceselor riturilor orgiastice” care comportau „ingerarea fără măsură de haoma” (103, pp. 322-333). În schimb, cum a demonstrat-o iranologul suedez Geo Widengren, credincioșii lui Zarathustra își administrau cânepă (bhang) pentru obținerea extazului (104). Nu mă interesează acum faptul că, citându-l pe H. Jeanmaire (105), René Girard crede că Dionysos apare ca o divinitate a viei și vinului printr-o atenuare a sensului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Sunteți liber. A fost o greșeală de-a slujbașilor noștri. Înțeleg. Misionarul era îmbătat de propriul triumf. Aruncă o privire plină de satisfacție către cei doi slujbași care-l înjosiseră. O privire asemănătoare cu aceea pe care le-o arunca credincioșilor atunci când le dădea iertare. Cu toate acestea, senior Velasco... Ridicându-se cu un nou foșnet de haine, Gotō îi scuipă printre dinți cu o mină înăsprită: — Tu trăiești la Edo, dar nu ca padre creștin, așa-i? Dacă n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
putea face nestingherit tot ce poftești. Desigur, misionarul cunoștea această stare de fapt. Era drept că naifu oprise creștinismul pe domeniile aflate sub stăpânirea sa directă, dar nu le poruncise acest lucru și celorlalți daimyō de teamă ca samuraii și credincioșii trecuți la creștinism să nu se răscoale. În plus, trecea cu vederea fuga spre ținuturile de vest și spre Tōhoku a credincioșilor siliți să părăsească Edo. — Senior Velasco, v-au trecut vreodată pe la urechi numele de Shiogama și Tsukinoura? reluă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sub stăpânirea sa directă, dar nu le poruncise acest lucru și celorlalți daimyō de teamă ca samuraii și credincioșii trecuți la creștinism să nu se răscoale. În plus, trecea cu vederea fuga spre ținuturile de vest și spre Tōhoku a credincioșilor siliți să părăsească Edo. — Senior Velasco, v-au trecut vreodată pe la urechi numele de Shiogama și Tsukinoura? reluă brusc firul discuției sfetnicul pentru negoț pronunțând cele două localități de mai înainte. Sunt amândouă niște golfuri foarte bune din Tōhoku. Măria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
din Kinki trimisese la Roma o depeșă în care ponegrea metodele de propovăduire ale Ordinului Sfântul Pavel. — Iezuiții ne învinovățesc că nu ținem seama de porunca prin care munca de propovăduire este oprită în Edo, ba, dimpotrivă, păstrăm legătura cu credincioșii japonezi și zic că astfel stârnim fără rost mânia naifului și a shōgunului, iar acest lucru va duce până la urmă la răspândirea prigoanei creștine și în locurile unde astăzi propovăduirea este încă îngăduită. Misionarul își înfrână scârba care-l copleșise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
eu... nu sunt nimic mai mult decât... un simplu tălmaci. Nu știu cum e la Edo. Dar aici, senior Velasco, ești și tălmaci, dar ești și padre, răspunse liniștit seniorul Shiraishi. Pe domeniile Stăpânului credința creștină nu este proscrisă. Așa era. Mulți credincioși alungați din Edo și de pe domeniile supuse direct shōgunatului fugiseră în Tōhoku și Ezo căutându-și pâinea cea de toate zilele și loc de rugăciune. Mulți dintre ei lucrau în minele de aur de pe pământurile Stăpânului. Pe domeniile acestea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și Ezo căutându-și pâinea cea de toate zilele și loc de rugăciune. Mulți dintre ei lucrau în minele de aur de pe pământurile Stăpânului. Pe domeniile acestea nu mai era nevoie ca preoții să se ascundă ca la Edo. Nici credincioșii nu mai trebuiau să se lepede de ei înșiși. — Ei, haide, senior Velasco, n-ai vrea să chemi aici încă și mai mulți padres din Nueva España? Vocea seniorului Shiraishi era blândă și ademenitoare. Misionarul își încleștă mâinile până îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sălciile făcuseră deja mâțișori verzi, dar aici zăpada încă mai acoperea crestele îndepărtate ale munților și pădurile nu se treziseră la viață. Primăvara nu venise încă. Într-unul din centrele de lucru, misionarul aștepta în picioare răbdător ca unul dintre credincioși să-și isprăvească munca. Într-un târziu, se apropie de el un bărbat cu un ștergar înfășurat în jurul capului și cu hainele zdrențuite și pline de așchii. Padre, îl strigă omul. „Așa e, aici nu mai sunt tălmaciul japonezilor, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
un târziu, se apropie de el un bărbat cu un ștergar înfășurat în jurul capului și cu hainele zdrențuite și pline de așchii. Padre, îl strigă omul. „Așa e, aici nu mai sunt tălmaciul japonezilor, ci păstorul acestei turme amărâte de credincioși”, își spuse misionarul. Padre, vă rog să-mi ascultați spovedania. Stivele de cherestea îi adăposteau de vânt. Misionarul îl puse pe bărbat să îngenuncheze, rosti rugăciunea pentru spovedanie în limba latină și începu să asculte cu ochii închiși cuvintele ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
râdă nimeni de credința ta. Misionarul rosti o rugăciune de dezlegare și se ridică din adăpostul de lemne. Omul îi mulțumi și se îndepărtă neîncrezător. Misionarul știa că va săvârși din nou același păcat. Chiar dacă se refugiaseră în părțile acestea, credincioșii creștini erau priviți cu răceală de confrații lor. Zilele în care luptătorii și orășenii se întreceau care mai de care să primească botezul trecuseră demult. Misionarul era convins că Ordinul Sfântul Petru purta întreaga vină. Dacă iezuiții n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și aș primi în schimb libertatea de a răspândi cuvântul Domnului. În Japonia nu e la fel de ușor să propovăduiești ca în Goa sau Manila. E nevoie de măiestrie și vicleșug. Dacă măiestria și vicleșugul i-ar putea face pe acești credincioși amărâți să-și recapete respectul de sine, aș fi primul care ar regurge la ele.” Își aduse aminte cu mândrie de unchiul și de rudele sale care au fost diplomați și cardinali ai bisericii. Niciodată nu i-a fost rușine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sale, sufletul tot nu i se liniști. Împreunându-și mâinile și îngenunchind pentru rugăciune, murmură: „O, Doamne, Tu știi care dintre mine și iezuiți îți este mai de folos în această țară. Fă-mă, Doamne, o stâncă pentru nefericiții Tăi credincioși japonezi. Așa cum ai numit pe unul dintre ucenicii Tăi stâncă.” Însă misionarul nu-și dădea seama că aceasta nu era o rugăciune, ci un blestem asupra celor care îi răniseră mândria. Padre, îl strigă o voce în întuneric. Misionarul deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
España vor putea să facă rost de fire de mătase, catifea și fildeș mai ieftin decât în China. Numai că în Nueva España, le-am răspuns eu înadins zeflemitor, lumea se încrede doar în creștini. În negoț, doar dacă ești credincios meriți încredere. La care ei zâmbiră mânzește, așa cum fac adesea japonezii când sunt încurcați. Zilele se scurg una la fel de plictisitoare ca și cea de dinainte. Oceanul, norii care plutesc în zare și scârțâitul parâmelor sunt neschimbate. San Juan Baptista își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Se roagă la zeii lor și la Budha ca să scape de boli sau dezastre, iar stăpânii lor făgăduiesc daruri pe la sanctuare și pe la templele budiste atunci când vor să iasă victorioși în bătălii. Cunoscând bine toate acestea, bonzii îi pun pe credincioșii lor să se închine la imaginea Diavolului pe care îl numesc Yakushi Nyorai și are puteri tămăduitoare mai mari decât orice leac. Nu există nici o imagine a lui Budha pe care japonezii să o venereze mai mult decât pe acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pe care japonezii să o venereze mai mult decât pe acest Nyorai. Și apoi, se roagă nu numai pentru a scăpa de boli și dezastre. Multe secte păgâne făgăduiesc să le sporească averea și să le apere avutul și mulți credincioși li se alătură. Japonezii nu așteaptă decât foloase lumești de la o religie. De câte ori mă uit la ei, mă întreb dacă în Japonia se va putea dezvolta o dată o religie ca cea creștină care să caute nemurirea și salvarea sufletului. Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
împinse în fața japonezilor. Spre deosebire de ceilalți săteni, acesta purta o pălărie de paie cu boruri largi și stătea țeapăn ca un copil emoționat. Velasco îl întrebă ca pe un copil pe care îl asculta la catehism: Toți care trăiesc aici sunt credincioși creștini? Si, padre. — Sunteți fericiți că v-ați lepădat de credințele greșite ale străbunilor voștri și că ați ascultat învățăturile Dumnezeului celui adevărat? Da, padre. Velasco îl întrebă mai departe tălmăcind pe rând întrebările sale și răspunsurile mai marelui. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și mi-am legat mâinile ca să nu cad pradă poftelor trupești. Prevăzusem deja manevrele potrivnicilor mei. Nu m-am gândit niciodată că toate aveau să-mi meargă de la început ca pe roate. Într-adevăr, întocmai după cum spun iezuiții, în Japonia credincioșii creștini sunt prigoniți, iar naifu și shōgunul nu sunt încântați de propovăduire. Însă, această stare de fapt nu ne îndreptățește pe noi să ne retragem și să lăsăm Japonia în mâinile credințelor păgâne și ale Diavolului. Propovăduirea și diplomația se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]