13,997 matches
-
live și înregistrări demonstrative). De asemenea, în aceeași zi este lansat primul album în concert al interpretei, numit "". Pe 20 noiembrie casa de discuri Universal Republic începe comercializarea albumului "Frank" în SUA, iar discul a fost primit recenzii favorabile din partea criticii de specialitate. La finele anului 2007 Winehouse înregistrează în compania lui Mark Ronson cântecul „Valerie”, care devine hit în Regatul Unit la scurt timp după lansare, câștigând poziția secundă în topul UK Singles Chart; mai mult, compoziția este nominalizată la
Amy Winehouse () [Corola-website/Science/309326_a_310655]
-
BAFTA la aceeași categorie, fiind nominalizat și la Premiul BAFTA pentru cel mai bun film britanic. Amy Winehouse era recunoscută pentru vocea sa gravă, specifică contraltelor, cât și pentru întinderea sa vocală ce măsura aproximativ trei octave (Re-Mi). Conform criticii de specialitate Winehouse era „colosal de talentată din punct de vedere vocal”, având „un glas cu adevărat rar, menit să îmbunătățească viețile ascultătorilor.” Oferind o recenzie albumului "Frank", editorii allmusic o comparau pe Amy cu Macy Gray și îi numeau
Amy Winehouse () [Corola-website/Science/309326_a_310655]
-
acțiunile NASA), anul este trecut încă o dată ca anul 1985. În plus, deși personajul Marvin făcuse o glumă, NASA este o agenție guvernamentală și nu o companie tranzacționa bilă cu caracter public. În articolul său scris în cotidianul "New York Times", criticul de film Vincent Canby a apreciat interpretarea lui Michael Douglas ca fiind „cea mai amuzantă și mai nesinceră interpretare din cariera sa”. Rita Kempley într-un articol din prestigiosul cotidian "Washington Post" a scris că filmul „este la nivelul său
Wall Street (film) () [Corola-website/Science/309392_a_310721]
-
Wanli a sporit drepturile lor asupra birocrației civile și le-a acordat puterea de a colecta taxele din provincii. Eunucul Wei Zhongxian (1568-1627) a dominat curtea Împăratului Tianqi (d. 1620-1627) și-a torturat rivalii politici până la moarte, mai ales pe criticii vehemenți din facțiunea Societatii Donglin. El a ordonat construitea de temple în onoarea sa, în cuprinsul Imperiului Ming, și-a construit palate personale din fondurile alocate pentru construirea de morminte ale împăratului precedent. Prietenii și familia au obținut poziții importante
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
înființată. După cum spune și titlul, formația a încercat să surprindă spiritul evului mediu, o contribuție esențială în acest sens având pasajele în care s-a folosit chitara acustică (ceva neobișnuit în black metal). Albumul a fost foarte bine primit de criticii muzicali, aceștia subliniind faptul că formația a reușit să îmbine într-un mod armonios agresivitatea black metal-ului cu melodicitatea pasajelor acustice. În septembrie 1994 a fost lansat cel de-al doilea album, The Shadowthrone. La realizarea acestui album și-
Satyricon (formație) () [Corola-website/Science/309510_a_310839]
-
În septembrie 1999 a fost lansat cel de-al patrulea album, Rebel Extravaganza. Albumul marchează o schimbare a stilului muzical, formația făcând experiențe cu elemente industrial metal și chiar rock 'n' roll. Aceste experiențe au fost primite cu reticență de criticii muzicali dar, în ciuda acestui fapt, "Rebel Extravaganza" a fost primul album Satyricon care a intrat în clasamentul norvegian. Albumul a fost lansat atât prin Moonfog Productions, cât și prin Nuclear Blast, cu care Satyricon semnase în prealabil un contract. Ca
Satyricon (formație) () [Corola-website/Science/309510_a_310839]
-
etichetează cu lejeritate, e dogmatică și, chiar dacă nemărturisit, dă dovadă de spirit gășcar. A doua, însă, se pitulează atât de bine după catene de concepte, încât judecata de valoare se rătăcește într-un codru de neologisme pretențioase. În felul acesta, criticul este la adăpost atât de dușmanii literari, cât și de suspiciunea de a fi înzestrat cu personalitate. Critica literară occidentală își are rădăcinile în Grecia antică, unde se preocupa mai ales de poezie și dramă. Aristotel a fost cel mai
Critică literară () [Corola-website/Science/310426_a_311755]
-
1958), conduce activitatea hasidimilor Habad în localitatea israeliană Makkabim-Re'ut și s-a distins prin editarea și comentarea unor scrieri religioase, precum și studii din punct de vedere religios ale gramaticii ebraice. În august 2009, într-un articol în ziarul Haaretz, criticul literar israelian Ariel Hirshfeld a deplâns faptul că a găsit aruncate în stradă în dezordine cărțile și revistele laice din biblioteca dr. Yehezkel Mark. Articole despre opera lui Yosef Shmuel Agnon:
Yehezkel Mark () [Corola-website/Science/310458_a_311787]
-
-se de formatul clasic al simfoniei în patru acte. Exemplele date de Wagner și Bruckner l-au încurajat pe Mahler să-și extindă lucrările simfonice mult peste standardele acceptate anterior, pentru a cuprinde o gamă largă de trăiri și sentimente. Criticii timpurii susțineau că adoptarea de către Mahler a mai multor stiluri pentru a se potrivi mai multor sentimente se datora lipsei unui stil propriu; pe de altă parte, Cooke considera că Mahler „și-a însușit tot ceea ce a împrumutat, impunându-și
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
multor sentimente se datora lipsei unui stil propriu; pe de altă parte, Cooke considera că Mahler „și-a însușit tot ceea ce a împrumutat, impunându-și [propria] personalitate pe aproape toate notele” pentru a produce o muzică „de o originalitate remarcabilă.” Criticul muzical Harold Schoenberg vede esența muzicii lui Mahler tema chinului, ca în cea a lui Beethoven. Totuși, conform lui Schonberg, chinurile lui Beethoven erau cele ale unui „erou îndărătnic și triumfător”, în timp ce la Mahler, acestea erau „ale unui degenerat psihic
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
critică puternic pe membrii Partidului Național Țărănesc precum și ziarul lor de partid "Dreptatea". În acest fel, Leonte Răutu se individualizează alături de Ștefan Voicu, Nestor Ignat, Miron Radu Paraschivescu, Silviu Brucan, Sorin Toma, Nicoale Moraru și Traian Șemlaru ca unul dintre criticii de forță ai sistemului pluripartinic al democrației. Din acest grup de propagandiști comuniști se va recruta nucleul dur al ideologilor Partidului Muncitoresc Român. Leonte Răutu este recunoscut că a fost cel mai apropiat colaborator al lui Chișinevschi și deținea funcția
Leonte Răutu () [Corola-website/Science/305018_a_306347]
-
al formației Epica, "The Divine Conspiracy" (2007). Aceste piese au ca temă pericolele organizațiilor religioase. "The Phantom Agony" a primit recenzii bune și foarte bune din partea criticilor. "Site"-ul Lords of Metal i-a acordat 92 de puncte din 100; criticul Michiel Barten (Lords of Metal) a precizat: "„În vreme ce claviaturile și aranjamentele orchestrale sunt strălucite, după părerea mea, chitarele nu sunt îndeajuns de convingătoare. De la bun început, acest fapt e determinat de poziția dezavantajoasă în cadrul mixajului (în comparație cu claviaturile și orchestra), dar
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
a unor compoziții clasice precum „Recviem” de Giuseppe Verdi. Formația Epica a fost asistată pe parcursul înregistrărilor de un grup instrumental format din patruzeci de piese, dar și de un cor de treizeci de persoane. Discul a primit recenzii favorabile din partea criticii de specialitate, cântăreața grupului — Simone Simons, fiind apreciată pentru controlul să vocal, iar din punct de vedere muzical, instrumentiștii Epica au fost aclamați pentru climatul simfonic creat. În clasamentele de specialitate discul a obținut poziții modeste, notabil fiind debutul din
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
agresivă, bombastică și excesivă, unele dintre cântece fiind „epice, grandioase și maiestuoase”, iar altele fiind mai curând „introspective”. Formația e cunoscută și pentru tendințe de a include progresiv în compozițiile lor; cu o atmosferă ce aparține totuși de tipul gotic. Criticul Eduardo Rivadavia (Allmusic) comentează la adresa stilului muzical al formației: „atracția ține de sondarea contrastului clar-obscur în echivalent sonor. Tensiunea chinuitoare dată de riff-urile apăsătoare de chitară și de bateria foarte energică vin în contact cu sonoritatea complexă, însuflețită și dulce
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
cu puțin timp înainte, îl oripila. Folosirea prezentului contribuie la realismul teribil pe care Jules Verne îl compară cu cel al lui Géricault, cel care a pictat "Pluta Meduzei" - tabloul care făcuse senzație cu ocazia vernisajului din 1819 și împărțise criticii. Trecând de la poveste la discurs, Jules Verne abandonează forma istoriilor extraordinare care îi aduseseră succesul, pentru a scrie un lung monolog dramatic asupra societății și a oamenilor. La data începerii redactării "Cancelarului", în 1870, Franța se afla încă sub șocul
Cancelarul (roman) () [Corola-website/Science/305108_a_306437]
-
cele două guverne - având ca bază patrimoniul lasat moștenire de . Scopurile fundației - constituite pe principiile cooperării - ar fi fost selectarea de bursieri români sau maghiari, sprijinirea funcționării muzeului și a bibliotecii "„”", precum și susținerea de manifestări expoziționale, conferințe și programe științifice. Criticii acestui acord, promovat legislativ printr-o Ordonanță de urgență, au susținut ideea că ca prin adoptarea acesteia România s-ar afla în situția în care practic ar ceda gratuit patrimoniul "Fundației Gojdu", în favoarea statului maghiar. Pe acest fond proiectul de
Emanoil Gojdu () [Corola-website/Science/305992_a_307321]
-
filmul este considerat în prezent ca un clasic al genului horror. Regizorul de film Martin Scorsese, într-un articol din "The Daily Beast", a clasificat filmul ca fiind al 11-lea cel mai înspăimântător film de groază din toate timpurile. Criticii de film, specialiștii și producătorul lui Kubrick, Jan Harlan, au remarcat cu toții influența enormă pe care filmul a avut-o asupra culturii populare. Versiunea europeană inițială a filmului era cu 24 de minute mai scurtă decât versiunea americană, fiind tăiate
Strălucirea (film) () [Corola-website/Science/306001_a_307330]
-
împreună cu Radu Duda, Bogdan Gheorghiu, Carmen Ciorcilă, Adrian Păduraru, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Mioara Ifrim și alți câțiva tineri absolvenți de teatru din țară. Din anul 1990, este actriță la Teatrul Odeon din București. Carmen Tănase a fost căsătorită cu criticul de teatru Victor Parhon (n. 5 aprilie 1943, Iași - d. 4 august 2000, București). Are un fiu, Tudor Parhon (n. 1989), absolvent de regie de film. La Teatrelli, București La Teatrul de Comedie din București La Teatrul Odeon din București
Carmen Tănase () [Corola-website/Science/306015_a_307344]
-
mai celebre personaje ale scriitoarei. El a fost folosit în multe filme, fiind jucat de actori precum Albert Finney, Peter Ustinov și mai recent David Suchet. În prezent drepturile de autor asupra acestui personaj revin nepotului Agathei Christie, Matthew Prichard. Criticii susțin ca Poirot a fost creat pe baza altor doi detectivi ficționari dinaintea lui: Hercule Popeau (al scriitoarei Marie Belloc Lowndes) și Monsieur Poiret (al scriitorului Frank Howel Evans), un polițist francez pensionat care traiește în Londra. O influență mult
Hercule Poirot () [Corola-website/Science/306084_a_307413]
-
cele mai bune zece romane polițiste ale tuturor timpurilor. Romanul Cinci Porcușori din 1942, în care Poirot investighează o crimă comisă în urmă cu 16 ani prin analizarea diferitelor relatări ale tragediei este o performanță literară considerată de scriitorul și criticul literar Robert Barnard ca fiind cel mai bun roman al Agathei Christie. Austin Trevor a jucat pentru prima dată rolul lui Hercule Poirot în filmul din 1931 intitulat Alibi. Filmul s-a bazat pe scena de teatru Alibi care este
Hercule Poirot () [Corola-website/Science/306084_a_307413]
-
considerat „Hamletul meu”. La sugestia sa a fost introdus în piesă un număr muzical de clovn pentru care s-a pregătit aproape șase luni cu artiști de seamă ai circului precum Ervin și Dussano-junior. Interpretarea sa a fost lăudată de criticii de teatru, precum și de artiștii de la circ, propunându-i-se să învețe textul în limba italiană și să meargă într-un turneu mondial. Ion Finteșteanu a devenit apoi profesor universitar la Facultatea de Teatru din cadrul Institutului de Artă Teatrală și
Ion Finteșteanu () [Corola-website/Science/306112_a_307441]
-
unei anchete efectuate de către ziarul „Cuvântul”, în 1933, asupra începuturilor filmului românesc, s-a ajuns la concluzia - nesusținută de documente totuși - că Brezeanu ar fi fost regizorul "Independenței României" (1912). Această informație s-a perpetuat multă vreme. În anul 1985, criticul de film Tudor Caranfil a descoperit însă caietele de regie ale lui Aristide Demetriade, din care reieșea clar că acesta fusese adevăratul regizor al peliculei. Totodată, Caranfil a concluzionat logic că tânărul Brezeanu nu putea fi decât animatorul filmului, cel
Grigore Brezeanu () [Corola-website/Science/306209_a_307538]
-
nu i s-a putut aduce nicio învinuire personală, singura sa "vină" fiind aceea de a fi fost membru al guvernului Antonescu. Cu privire la data decesului există și o altă variantă: aprilie 1964. Într-o scrisoare către George Călinescu, publicată de criticul literar Nicolae Mecu în volumul: G. Călinescu și contemporanii săi" (Buc., Ed. Minerva, vol. I, 1984), prozatoarea Georgeta Mircea Cancicov (1899-1984), îi comunica teribila veste: "Abia de câteva zile am aflat că soțul meu a murit acolo unde se afla
Mircea Cancicov () [Corola-website/Science/306220_a_307549]
-
și evenimente craiovene, activitatea de ambasador în Franța, de ministru de Finanțe etc.), un volum de 501 epigrame, un libret pentru operă în trei tablouri “Dramă la mănăstire”, o monografie sentimentală despre comuna sa natală, două volume despre scriitori și criticul de artă “V". G. Paleolog în dialog cu Brâncuși"”, Cetățeni de Onoare ai municipiului Craiova, un roman etc. Iată câteva aspecte despre aceste cărți. Primul volum de versuri „"Pentru dreptate se aprinse focul"”(72 p.), apărut în Editura „"Scrisul Românesc
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
de pe Jiu”, „Oameni și clepsidre”, „Suave doruri”, „De ce ai venit?”, „Cântec”." 8. Volumul de versuri "„Amintirile de acasă”," apărut în anul 1979 (Editura Eminescu București, 150 p.), se propune a fi o pledoarie pentru statornicie, puritate și dragoste, după cum apreciază criticul Florea Firan. Poetul duce cu el amintirile de acasă, cu copilăria, casa părintească, satul natal, părinții și bunicii, așa cum se constată în poeziile „"Tu, mamă”," „"Bunicii"”, „"Se coace grâul”", „"Rondelul satului natal"”, „"Pe-acest pământ"”, „"Ne întoarcem cu sfială”" și
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]