KorAP: Find »[drukola/base=emoțional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...500 501 502 ...519 >

12,957 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

terapeutul a urmărit să refacă relația parentală în funcție de trebuințele emoționale de bază nesatisfăcute. S-a lucrat asupra carenței afective și asupra temerii sale de a fi apreciat în mod negativ, sau de a nu avea curaj, cât și asupra inhibiției emoționale care determină pacientul să raționalizeze în mod exagerat. Terapeutul îl întărește și îl încurajează pe Xavier cu căldură, dedramatizează și repozitivează eșecurile. El îl încurajează constant să-și formuleze ipotezele, să vorbească despre emoțiile sale. In schimb, combate tendința acestuia

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
fond”, ele n-au reușit să împiedice recăderile, situație care generează o stare de insatisfacție la adresa lor. In cadrul unei noi terapii, utilizarea unei paradigme de analiză cum este aceea a schemelor permite definirea problemei sau problemelor țintă și manifestările emoționale, cognitive și comportamentale repetitive care amplifică lamentațiile în general confuze, cu aspect multiform și multifocal ale pacientului. In cadrul efortului comun, terapeutul și pacientul emit și discută multiple ipoteze, situație care conduce la stabilirea unei relații terapeutice, la elaborarea unei

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
cât și de abuzuri de substanțe toxice sau de medicamente (alcool, calmante, marihuana, amfetamine, pentru diminuarea apetitului, diuretice...). Tulburarea se manifestă la persoanele sensibile la critică sau la respingere, la cele care sunt mai degrabă perfecționiste. Acestea reacționează de obicei emoțional și, unele dintre ele, impulsiv în alte situații. Modele explicative Dezvoltarea bulimiei Factori de risc Teoriile explicative ale bulimiei acordă o atenție deosebită unei modelări biopsihosociale de tip „vulnerabilitate (biologică și psihologică)-stres”. Se pare că bulimia rezultă din factorii

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
să-și controleze alimentația și silueta. Insatisfacție corporală Simptomul principal al bulimiei ar fi imaginea negativă a corpului său. Această experiență corporală negativă se exprimă prin preocupări excesive în ceea ce privește alimentația, silueta și greutatea; o atenționare negativă în ceea ce privește aparența fizică; reacții emoționale negative față de corpul propriu (dezgust față de propria persoană, stări anxioase și depresive...) și comportamente de (supra) control al alimentației și al propriului corp. Restricție alimentară și bulimie Insatisfacția legată de aspectul fizic determină persoana bulimică să adopte atitudini și comportamente

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
abstinenței”). In plus, în cazul apariției unei amenințări în legătură cu integritatea sa psihologică, în special în cazul unei anxietăți sociale sau de performanță, aceasta se supraalimentează Privațiunea alimentară antrenează mecanisme psihobiologice de „contra-reglare” sub formă de hiperfagie și perturbări importante (labilitate emoțională, iritabilitate, tensiune, pierderea stimei de sine, izolare socială, apatie, tulburări de concentrare...) care predispun la declanșarea crizelor de bulimie. Criza de bulimie este urmată de comportamente voluntare (purgații, post, consum energetic...) pentru atenuarea suferinței psihologice (teamă de a nu se

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
număr dintre aceste persoane manifestă afecte negative (anxietate, tristețe, sentiment de vid și singurătate...) chiar înainte de apariția crizelor. Emotivitatea negativă scade rapid la începutul crizei, și chiar și în timpul purgației. Din nefericire, după diminuarea tensiunilor, bulimiile și purgațiile antrenează reacții emoționale negative (rușine, culpabilitate, disperare...), situație care favorizează apariția unor noi crize. Bulimiile, purgațiile și consecințele acestora (oboseală, dificultăți de concentrare, izolare socială, critici, cheltuieli alimentare, furturi, automutilări...) deteriorează, de asemenea, stima de sine deja diminuată. Figura 1. Teoria menținerii bulimiei

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
socială, critici, cheltuieli alimentare, furturi, automutilări...) deteriorează, de asemenea, stima de sine deja diminuată. Figura 1. Teoria menținerii bulimiei după Fairburn Percepție de sine Perfecționism negativă clinic Insatisfacție corporală Influență socială Control alimentar excesiv Crize de bulimie Stresori Emoții Satisfacție emoțională psihosociali negative tranzitorie Comportamente compensatoare Terapiile validate empiric Conform abordărilor terapeutice validate empiric, crizele de bulimie sunt privite ca fiind, în unele cazuri, consecința unor comportamente alimentare restrictive, uneori a unor probleme interpersonale, uneori a unor emoții negative. Terapia cognitiv-comportamentală

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
țintit asupra preocupărilor corporale exagerate și a manifestărilor comportamentale sub formă de restricție alimentară, hiperactivitate fizică, gânduri compulsive, purgații... Terapia interpersonală se focalizează asupra dificultăților de adaptare psihosocială. Terapia comportamentală dialectică și terapia schemelor se centrează pe dificultățile de control emoțional. Terapia cognitivă integrativă lucrează asupra alimentației, emoțiilor și schemelor comportamentale personale și interpersonale Primele două terapii au fost studiate și validate ca „tratamente de calitate” ale bulimiei și ale hiperfagiei bulimice. Terapia cognitiv-comportamentală Principii și etape Terapia cognitiv-comportamentală a bulimiei

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de sine în raport cu ceilalți? Afirmare de sine? 3. Perceperea fizicului propriu (experiență corporală) - Atitudini față de fizicul și de greutatea proprie (satisfacție corporală) - Variații ale greutății (greutate minimă, maximă, când, cum)? - Greutate și înălțime actuale? Greutate și înălțime ideale? 4. Reacții emoționale actuale - Bucurii? Dureri? Temeri? Senzații de jenă? Culpabilități? Senzații de dezgust? Frustrări? Regrete? Speranțe?... 5. Obiceiuri și igiena vieții - Somn? Sport? Tigări? Droguri? Consultații medicale?... - Sexualitate? 6. Alimentație - Masă (ce, când, unde, cu cine, cum)? - Preocupări alimentare? Preferințe și aversiuni

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
tratamente; medicație) Analiza și sinteza rezultatelor Este util să sintetizăm principalele informații obținute pe un document unic. Sunt precizate în acest document, în paralel, o axă cu vârstele cronologice, o axă cu evenimentele de viață semnificative, o axă cu reacțiile emoționale asociate, o axă cu comportamentele alimentare asociate și o axă cu greutatea la diferite vârste. Acest document permite emiterea de ipoteze în ceea ce privește dinamica temporală a comportamentelor bulimice. Chestionar Unele chestionare permit, de asemenea, colectarea de informații clinice pertinente: - MINI permite

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Terapeutul vorbește despre aceasta cu ea, inspirându-se din abordarea interpersonală a doliului. Exercițiu de meditație Terapeutul propune un exercițiu de meditație pentru a o pune pe Gwen în relație cu trecutul său. El reașează bulimiile și vomismentele în contextul emoțional actual mai dificil de traversat. El trece în revistă progresele realizate și o asigură de încrederea lui în capacitățile sale de a o lua de la început. Sarcini de efectuat La sfârșitul ședinței, terapeutul îi cere să repete eforturile sale pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ședință se lucrează asupra insatisfacției corporale a lui Gwen. Exercițiul cu oglinda Travaliul terapeutic se realizează cu ajutorul „exercițiului siluetelor” care permite conștientizarea distorsiunilor în aprecierea dimensiunilor sale corporale. Gwen înțelege faptul că ea confundă impresiile și percepțiile sale, faimosul „raționament emoțional”. După trei minute de respirație ventrală, Gwen se privește din cap până în picioare, într-o oglindă mare, adoptând o atitudine de meditație în deplină stare de conștiență: ea observă cu atenție, se descrie într-o manieră neutră și detaliată și

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
minute de respirație ventrală, Gwen se privește din cap până în picioare, într-o oglindă mare, adoptând o atitudine de meditație în deplină stare de conștiență: ea observă cu atenție, se descrie într-o manieră neutră și detaliată și trăiește reacțiile - emoționale, corporale și cognitive - ca răspuns la imaginea corpului său din oglindă. O atitudine care nu emite judecăți este aprofundată în timpul acestui exercițiu. După o jumătate de oră, Gwen se relaxează și acceptă mai ușor imaginea sa din oglindă. Exercițiul numărului

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
curentelor terapeutice variate (abordare interpersonală, experiențială, feministă...). O terapie centrată pe persoană Terapia prezentată este puternic individualizată și centrată pe persoană. Terapeutul își adaptează tratamentul ținând cont de formularea cazului și de particularitățile și preferințele persoanei. Această terapie valorizează experiențele emoționale și interpersonale atât în cadrul terapiei cât și în afara ei. Ea combină intervenții directive și intervenții non directive, motivaționale și non motivaționale. Ea lucrează ambivalența persoanei. Această terapie impune angajarea personală a terapeutului, deoarece travaliul terapeutic cu persoanele suferind de bulimie

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
pentru includerea unuia sau a mai mulți membri ai familiei în tratamentul subiectului alcoolo-dependent. Importanța terapiilor comportamentale de cuplu a fost demonstrată. Terapiile comportamentale și cognitive iau în considerație ansamblul problemelor legate de dependențele alcoolice, din punct de vedere psihologic, emoțional și afectiv, comportamental și social. Ele insistă asupra prevenirii recăderilor și necesității de a dezvolta un nou mod de viață. In legătură cu acest aspect, ele reprezintă un tratament complet, care se integrează diferitelor situații de tratament (spitalizare, ambulatoriu) și

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
angajare în terapie Grupurile psiho-educaționale Terapia individuală Consultația telefonică Supervizarea echipei Tratamentele auxiliare Concluzii Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiția tulburării de personalitate de limită (TPEL) Definiție Tulburarea de personalitate de limită TPEL se caracterizează printr-un aspect general de instabilitate emoțională, în special în cadrul relațiilor interpersonale, cât și printr-o impulsivitate marcată, ale cărei manifestări clinice sunt următoarele: - eforturi foarte mari pentru a evita abandonurilor; - relații interpersonale intense și instabile; - imagine și cunoaștere de sine perturbate; - instabilitate afectivă și de dispoziție

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de TPEL este de 10%, adică de cincizeci de ori mai ridicat decât la populația generală. Conceptualizarea tulburării de personalitate de limită Abordată dintr-o perspectivă biopsihosocială, TPEL ar constitui rezultatul unei interacțiuni problematice dintre un copil al cărui sistem emoțional prezintă fragilități de origine biologică și un mediu invalidant, care prezintă dificultăți în a răspunde adecvat trebuințelor crescânde ale copilului. Cu cât mediul este disfuncțional, cu atât răspunsurile pe care le oferă acesta sunt invalidante: trei sferturi dintre persoanele care

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
drept obiectiv să-i învețe pe participanți să-și observe senzațiile fiziologice, gândurile și comportamentele în așa fel încât să diminueze sentimentul de confuzie în ceea ce-i privește, sentimentul cronic de vid și perturbațiile cognitive caracteristice TEPL. Modulul de reglare emoțională are drept obiectiv întârirea, pe cât posibil, a controlului emoțiilor astfel încât să se poate contracara labilitatea afectelor. Modulul de toleranță la suferință își propune învățarea comportamentelor alternative la conduitele impulsive, automutilatoare și suicidare. Modulul eficacității interpersonale este axat pe învățarea gestionării

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
competențe, expunerile, modificarea cognitivă, intervenția asupra mediului, consultarea pacientului, strategiile utilizate în cazul comportamentelor suicidare, automutilărilor sau a celor care interferează cu terapia, protocoalele de spitalizare sau în ceea ce privește medicația, etc. Alte strategii solicită în mod direct competențele sale relaționale: validarea emoțională, validarea comportamentală, validarea cognitivă, strategiile de întărire, observarea limitelor, comunicarea reciprocă, comunicarea ireverențioasă, utilizarea paradoxurilor, metaforele, tehnica avocatului diavolului sau exagerarea, etc. Consultațiile telefonice In timpul consultațiilor telefonice, pacientul este invitat să ceară terapeutului său individual o supervizare în ceea ce privește aplicarea

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
avea de la terapeut. Figura 1. Analiza funcțională a Doamnei B. Vulnerabilitate biologică Abandon paternal Abuzuri sexuale din partea tatălui vitreg Antecedente istorice Toxicodependență Prostituție 12 tentative de suicid cu spitalizări consecutive Singurătate, vid, plictiseală Amenințare cu ruptură Antecedente imediate Puternice stări emoționale Dorințe suicidare Nevoie imperioasă de a se automutila Amenințări cu sinuciderea Tentative de suicid Comportamente problemă Automutilări Dificultăți privind controlul furiei Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Relații afective perturbate Cicatrice datorate automutilărilor Respingeri-abandonuri ale relațiilor Devalorizare Atenție specifică acordată

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
controlul furiei Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Relații afective perturbate Cicatrice datorate automutilărilor Respingeri-abandonuri ale relațiilor Devalorizare Atenție specifică acordată Doamnei B. Intăriri ale temerilor legate de abandon de către anturajul său după apariția Evitarea situațiilor conflictuale comportamentelor probleme Alinare emoțională Non-dezvoltare a competențelor de control a emoțiilor Grupurile psiho-educaționale Caracteristici generale Prima ședință Prima ședință a fiecăruia dintre cele patru module respectă același mod de desfășurare: - prezentarea participanților și a co-animatorilor, - obiectivele grupurilor psiho-educaționale, - reamintirea criteriilor de excludere, - ședințe filmate

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
acestui exercițiu de observare permite Doamnei B. să înțeleagă importanța conștientizării totale fără să emită judecăți în legătură cele observate. Animatorii propun la fiecare ședință noi exerciții de observare și exerciții de descriere sau exerciții de participare. Conștiință rațională, conștiință emoțională și conștiință evoluată Terapeuții explică conceptele de conștiință rațională (competențe care să mobilizeze raționamentul), de conștiință emoțională (competențe pentru a trăi emoția) și de conștiință evoluată (competențe pentru realizarea sintezei dintre raționamente și emoții). Doamna B. vorbește despre dificultățile pe

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
legătură cele observate. Animatorii propun la fiecare ședință noi exerciții de observare și exerciții de descriere sau exerciții de participare. Conștiință rațională, conștiință emoțională și conștiință evoluată Terapeuții explică conceptele de conștiință rațională (competențe care să mobilizeze raționamentul), de conștiință emoțională (competențe pentru a trăi emoția) și de conștiință evoluată (competențe pentru realizarea sintezei dintre raționamente și emoții). Doamna B. vorbește despre dificultățile pe care le întâmpină în încercarea de a intra în contact cu conștiința sa evoluată. In mai multe

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
le întâmpină în încercarea de a intra în contact cu conștiința sa evoluată. In mai multe rânduri, ea își mărturisește teama că nu are o astfel de conștiință. Ea evaluează cu greutate dacă se află într-o stare de conștiință emoțională sau rațională, atât de mare este dificultatea pe care o întâmpină în a intra în contact cu senzațiile sale fiziologice și cu afectele sale. Terapeuții validează dificultatea și o încurajează să continue exercițiile. In timpul celei de a cincea ședință

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
o factură de plată, Doamna B. a fost cuprinsă de panică. Ea a aprins o țigară pentru a-și provoca arsuri, dar amintirea ultimei ședințe de grup a fost mai puternică: identificând faptul că acțiunea sa era motivată de conștiința emoțională, ea și-a stins țigara și a hotărât să meargă călcând pe talpa întreagă la fiecare pas, concentrându-se în același timp asupra tensiunilor musculare create de realizarea acestei mișcări. După douăzeci de minute, starea sa de panică s-a

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]